În 1927 apare prima societate de eugenie din România, fondată la Cluj de Iuliu Moldovan, care deja în anii 1930 număra 300 de membri. În '39 existau deja cinci societăţi de eugenie în România, care erau unite într-o Federaţie a Societăţilor de Eugenism. Acestea erau doar societăţile româneşti. A existat însă un foarte puternic şi extins eugenism german în Transilvania şi Banat la fel cum a existat şi un eugenism maghiar în Transilvania în perioada interbelică.

Marius Turda în interviu (23 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu a existat medic, antropolog sau sociolog în România care să nu fi scris câte ceva despre eugenism.

citat din Marius Turda
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În 1905 a fost inaugurată prima catedră de eugenism, la Universitatea din Londra, catedră a cărei misiune este de a "avansa în studiul exact a ceea ce se numeşte eugenism naţional", aşa cum intenţionase Galton... În 1907 a luat fiinţă la Londra Societatea de Educaţie Eugenică.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Discursul public despre eugenism a fost foarte răspândit, de la reviste de popularizare a ştiinţei şi medicinii până la reviste de interes general, expoziţii publice şi conferinţe radio. Au existat reviste specifice dedicate eugenismului şi se preda la universităţile din Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Spre exemplu, expoziţia publică din Parcul Carol din anul 1936 dedicată copilului, organizată de Fundaţia Principelui Mircea. Panouri şi pavilioane tratau diferite subiecte legate de copil şi familie, de la alăptat până la educaţia eugenică: părinţii erau informaţi despre importanţa eredităţii, a bolilor congenitale, a bolilor venerice, despre importanţa familiei pentru stat şi naţiune.

Marius Turda în interviu (23 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În multe privinţe, perioada interbelică este pentru majoritatea românilor doar Crainic, Blaga, Cioran, Eliade, Ionescu, Sebastian. Unii mai ştiu de Gusti sau de Galopenţia. Nu se scrie însă despre Iuliu Moldovan, Herseni, Mănuilă, Iordache Făcăoaru, Petre Râmneanţu, Ovidiu Comşia, Necrasov, şi alte sute de profesori şi cercetători din universităţile şi centrele de cercetare din perioada respectivă.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se poate vorbi de biopolitică în România începând cu crearea României Mari în 1918. O particularitate a cazului românesc este aceea că nu au existat legi care să permită sterilizările eugenice şi în masă, aşa cum s-a întâmplat în America, Germania, ţările scandinave sau în cele baltice. Au existat însă sterilizări ilegale efectuate în spitale, mai ales în cazul celor cu afecţiuni psihice, şi în închisori.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Examinarea începu după catalogul alfabetic. Câte trei ieşeau înaintea tablei, în faţa comisiei. Erau examinaţi din citit şi o sumară analiză gramaticală şi sintactică (...). Apoi la tablă li se dădea una din operaţiile fundamentale cu numere întregi; câteva arătări pe hartă la geografie, şi câteva întrebări din istorie (...).
Răspunse fără greş la toate întrebările, şi cu mare uşurinţă în exprimare. Rezolvă, într-o clipă o problemă de împărţire. Arătă pe hartă Transilvania cu râurile, şi la sfârşit adause: iar ţara asta care îmbucă Transilvania este România. E ca un covrig în jurul nostru.

Ion Agârbiceanu în Licean... odinioară (1939)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi se tem să mai folosească termenul de eugenie. Avem, în schimb, "genetic engineering" sau "human enhancement", dar acestea au de fapt acelaşi fond.

Marius Turda în articol
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

România interbelică îşi construia românul perfect.

Marius Turda în interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sigur că unele sisteme educaţionale sunt recunoscute ca fiind foarte bune, iar cel din România nu, însă cred că selecţia se face pe baza aplicaţiei proprii. Nu sunt prea mulţi studenţi din România care vin să studieze Istoria la Oxford.

Marius Turda în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De de mii de ani oamenii au fost oprimaţi - aşa cum unii dintre noi încă mai sunt - prin noţiunea că universul este o marionetă ale cărei sfori sunt trase de un zeu sau de mai mulţi zei, nevăzuţi şi enigmatici. Apoi, în urmă cu 2500 ani, a existat o trezire glorioasă în Ionia - pe Samos şi pe celelalte colonii greceşti din apropiere, care s-a extins printre insulele şi braţele aglomeratei mări Egee de Est. Dintr-o dată existau oameni care credeau că totul a fost făcut din atomi; că fiinţele umane şi celelalte animale au apărut din forme mai simple; că bolile nu erau provocate de demoni sau zei; că Pământul era doar o planetă care se învârte în jurul Soarelui. Şi că stelele erau foarte departe.

citat celebru din Carl Sagan
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În România existau minorităţi naţionale, iar ideea de bază era crearea unui stat ideal pentru o naţiune ideală: cea română. În anii '40 biopolitica a devenit politică de stat, cu alte cuvinte România a introdus legi rasiale, cum ar fi legile antievreieşti, care prevedeau, printre altele, o definiţie pe bază de "sânge" a românului. Unele idei eugenice şi biopolitice au fost împrumutate din Italia fascistă şi Germania nazistă; altele au fost rezultatul direct al naţionalismului românesc.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Termenul "eugenism" a fost considerat profanat şi abandonat, deoarece biologii germani au încercat să apropie eugenismul de rasism.

citat clasic din Salvator Cupcea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă te uiţi la statisticile vremii sau la recensământul din 1930, vezi că România interbelică e ţara europeană cu cea mai mare natalitate şi cu cea mai mare mortalitate (ambii sunt indici de întârziere) şi, în plus, cu cea mai mare mortalitate infantilă. E ţara europeană cu cel mai mare procent de analfabeţi. Ţara unde, din populaţia alfabetizată, doar 10% depăşeşte linia claselor primare. Deci aproape toţi românii erau fie analfabeţi, fie absolvenţi de doar câteva clase primare. Şi din punct de vedere economic, România era tot printre ţările de la coada continentului.

citat din Lucian Boia
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În România nu există industrie de film. A existat un bum cu o durată de aproape 7 ani, dar nu au existat producători, manageri, agenţi care să construiască relaţii şi colaborări cu cei din afara ţării. Fără o industrie adevărată care să construiască strategii şi noi posibilităţi, Noul Val rămâne doar o experienţă. Sunt câteva case de producţie care încearcă să facă aceste lucruri, dar suntem foarte departe de ce înseamnă o industrie de cinema.

citat din Maria Dinulescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este imposibil să înţelegi o cultură şi politicile unui stat precum România în perioada 1918-1948 dacă îi citeşti doar pe Cioran, Eliade, Ionescu şi Noica.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ales eugenia şi biopolitica în Europa de Est pentru că în perioada în care îmi terminam eu doctoratul aceste subiecte nu erau cunoscute, nici în Vest, dar nici în ţările respective din Europa de Est. Subiectul a fost tabu în perioada comunistă şi post-comunistă.

Marius Turda în interviu (23 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tendinţa de a-i defini pe români ca fiind ceilalţi a fost dureroasă pentru mulţi tineri din România care au plecat în ţările Europei de Vest. Putem să-l numim un proces de geografie simbolică, aşa cum sugera Sorin Antohi, sau un proces de restructurare a imaginii despre sine a Occidentului, cum spunea Maria Todorova. Este clar însă că acest proces istoric a marcat în mod real, nu doar simbolic... Însă, experienţa de a te fi născut şi crescut în România a fost şi a putut fi folosită şi într-un mod pozitiv.

Marius Turda în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi am fi tentaţi să spu­nem că România a fost ruptă de Occident în materie de parfumuri, ceea ce a existat şi s-a produs în ţară a fost aproape într-o perfectă sincronizare cu producţiile occidentale. Uneori poate prea mult, întrucât dorinţa românului de a se inspira a fost mai mare decât ideea de a crea. În privinţa designului, exista foarte puţin interes pentru inovaţie. Existau două şcoli, la Bucureşti şi la Cluj, care lucrau flacoane pentru parfumurile de top. Cele mai fără pretenţii perpe­tuau ani în şir aceleaşi flacoane insipide din sticlă grosieră ambalate în carton de calitate inferioară.

citat din Octavian Coifan
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transilvania, Bucovina, până şi Basarabia! România Mare!

Regina Maria în Povestea vieţii mele, volumul III (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Evul Mediu, ochelarii existau deja, dar sticlele erau din băşică de porc.

perlă din bacalaureat în Franţa (2011)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!