Nu îmi aduc aminte de ce am adormit în Parlament.

perlă de Dionisie Bucur din Cum gândesc politicienii (Cum? Gândesc politicienii?!) (iunie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă bucur... eu

Mă bucur... eu

... şi mă bucur când plouă, peste flori şi pe crâng
şi mă bucur de raze, uitând să mai plâng,
şi mă bucur de tine, când vrei să-mi priveşti,
ochii de-acum limpezi, ce îmi ameţeşti,
şi mă bucur când vii, pe un drum, doar al tău,
te apropii de mine, peste dor, doar al meu,
şi mă bucur de noapte, de plapuma ei,
cu steluţe pictate, printre mii de scântei,
şi mă bucur de lună, doar ei povestesc,
când sunt tristă pe ziuă, când zâmbesc şi iubesc,
şi mă bucur de rouă, dimineaţa o calc,
şi răcoarea mă iartă, mă îndeamnă să tac,
şi mă bucur de seară, cu al ei asfinţit,
îmi aduce aminte, cât de mult te-am iubit,
şi mă pierd în lumină, când vin dimineţi,
pe un nou răsărit, mă înalţ.... să mă ierţi!

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte
De casa-n care m-am născut, revăd adeseori
Fereastra micuţă prin care soarele
Se strecura sfios în zori;
Nu-ntârzia, nici nu făcea prea lungă ziua
Care de cei dragi nouă ne desparte,
Dar acum, doresc ca noaptea
Să-mi fi dus suflarea cât mai departe!

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte
De trandafirii albi şi roşii, de crinii
Parfumaţi, de violete şi de-ale nuferilor cupe,
De toate-acele flori, fiicele luminii!
De liliacu-n care-şi făceau cuib prigorii,
Unde frate-miu-n lumina aceea care uneşte
Atârna de ziua lui flori galbene de salcâm –
Acel arbore încă mai trăieşte!

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte,
Era acolo un balansoar
Unde aripile rândunicii-n zbor
Erau susţinute de aerul limpede cristal!
Spiritul meu zbura atunci, un fulg,
Acum e cleios şi are aripi grele,
Iar iezerele verii nu mai pot răcori
Arşiţa tâmplelor mele!

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte,
Brazii erau înalţi, de-argint când venea gerul,
Credeam pe vremea-aceea
Că fruntea lor atinge cerul:
Era inocenţa celui neştiutor într-ale lumii;
Dar acum, când amurgul se-apropie tiptil,
Ştiu că astăzi sunt de rai mult mai departe
Decât atunci când eram doar un copil.

* Acest poem a inspirat filmul de scurt metraj I REMEMBER (1925), în regia lui Harry Edwards, cu actorii Harry Langdon & Natalie Kingston.

poezie de Thomas Hood, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi povesteşti - o să uit, îmi arăţi - poate o să-mi aduc aminte, îmi dai să experimentez şi eu te înţeleg.

citat clasic din Confucius
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când îmi aduc aminte – îmi vine să uit totul!

aforism de Pajo Kanizaj din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gând 11

Eu cred că un om este ceea ce îşi aduce aminte
despre sine însuşi. Bunăoară, eu mă consider pe
mine ceea ce îmi aduc aminte că sunt. De asta
uneori oamenii sunt în aparenţă schimbători sau au
umori diferite.
De fiecare dată îţi aduci aminte alte lucruri despre
tine însuţi.

poezie celebră de Nichita Stănescu din volumul: Gânduri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cred că un om este ceea ce-şi aduce aminte despre sine însuşi. Bunăoară, eu mă consider pe mine ceea ce îmi aduc aminte că sunt. De asta, uneori, oamenii sunt, în aparenţă, schimbători, sau în mod diferit, fiindcă de fiecare dată îţi aduci aminte alte lucruri despre tine însuţi.

citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu ochii supuşi

nu mă mai cred ocolit de cuvinte
ţin aproape
mă joc în tăcerea lor plină de înţeles

tu mă simţi abătut
mă laşi să privesc departe
cu ochii supuşi

îmi adun gândurile şi le las liber zborul
îmi aniversez plăcerile de care îmi aduc aminte
şi mă bucur ca un copil

port în trup durerile acumulate cu anii
încerc să nu mă plâng
rup din ele cu dinţii strânşi
mă conving singur că nu există
şi deschid larg uşa să scape în lume

angoasele vremii sunt peste tot
nici nu ştiu cum să mă feresc
acum sunt mai aproape de tine
şi nu mă vezi

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soldaţii de plumb îmi aduc aminte de plumbii din soldaţi.

aforism de N. Petrescu-Redi din Aforisme (1995)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când miroase în casă a mâncare, îmi aduc aminte de copilărie.

citat din Marius Manole
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maramureşul este sursa mea de energie. Când vin aici intru într-o altă lume, îmi aduc aminte de cât de puţine ai nevoie să fii fericit, de cât de frumoasă e simplitatea şi cât de minunată e bunătatea. Oamenii de aici mă încarcă sufleteşte! Seara stau la poartă cu bătrânii pentru că poveşti ca ale lor mai rar auzi, îmi vizitez vecinii, gătesc pe soba pe care o folosea şi mama, în dimineţile de vară mă bucur de mirosul de fân proaspăt cosit, iar seara stau pe prispă şi mă uit la cerul cu cele mai multe stele.

citat din Nicolai Tand (4 mai 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea de adormit

După ce le-am citit copiilor povestea
de adormit copii
au adormit!
După ce le-am citit stelelor povestea
de adormit stele
au răsărit!
După ce le-am citit crucilor povestea
de adormit cruci
au răstignit!

Deşi aveam toţi dinţii căutăm un dinte pierdut.
Ce cauţi? Îmi lumina trotuarul un înger rătăcit...
Un dinte!
Un dinte în plus!
Ce să faci cu el! Şi îmi băga lumina în faţă.
Ce să faci cu un dinte în plus?
Să mă sfâşii!
Să mă sfâşii... şi pleacă!
Pleacă!
După ce îl găsesc
am să vin să vă citesc povestea de adormit îngeri!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multă poezie îmi aduce aminte grădina noastră, în care era o corlată (un chioşc făcut din haragi de fasole) bătută cu flori delicate de tot felul de fasole, pârâul din grădină, pe care făceam mori, şi balconul casei, care suna a metal când umblam pe el cu paşi apăsaţi. De la moşiile celelalte îmi aduc aminte puţin, căci am stat puţin.

Garabet Ibrăileanu în Amintiri din copilărie şi adolescenţă (31 iulie 1911)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluturii

Îmi aduc aminte ce nu mi s-a
întâmplat, îmi aduc aminte ce ar fi
putut să se-ntâmple, o spaimă ca un
liliac în zbor mă izbeşte peste obraji

stau deasupra golului, craterul lumii
e acoperit cu flori, jos arde focul
veşnic, e aşa frumos aici sus nici
n-ai crede că pândeşte gheena,
că sub noi moartea, aşezată pe un
scaun pitic, cum aveau cizmarii odată,
stă şi priveşte şi împarte bonuri de
ordine, nimeni nu ştie pentru ce
împarte moartea bonuri de oridne

deocamdată bem absenţi din paharele
acestea cu picior
e un vin spumos, vechi, care merge
de minune cu după-amiaza asta de toamnă
În care fluturii se sinucid.

poezie de Mihai Duţescu din Poeme decadente
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când femeile se sărută, îmi aduc aminte întotdeauna de boxerii profesionişti care îşi dau mâna.

aforism clasic de H.L. Mencken
Adăugat de Dana Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi aduc aminte
că-am un handicap;
Când problema e fierbinte
de mă-apuc de cap,
dau drumu' la minte!

Ioan Hapca în Reflecţii
Adăugat de Marian Popovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată, odată, am ştiut să zbor. Dovadă n-am, dar îmi aduc aminte...

citat din Adrian Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori îmi mai aduc aminte de mine
şi zic!
Ptiu! Doamne, iartă-mă,
da' tu...
ce mai cauţi pe-aici?

gogyohka de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi place atât de mult de tine, încât uneori trebuie să fac eforturi ca să-mi aduc aminte că, până la urmă, eşti femeie.

citat din Terence Rattigan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afacerile îmi aduc aminte în fiecare zi că sunt arhitect şi folosesc experienţa de arhitect în afaceri cât se poate de mult.

citat din Dinu Patriciu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea

În clipe de amărăciune
Când scârba mă cuprinde,
De-o mangâioasă rugăciune
Eu îmi aduc aminte.

Ş-o putere-nviitoare
Dintr-însa îmi răsună
Şi o simţire alinătoare
Cu dânsa împreună...

Parcă dai jos o greutate
Când grijile-ncetează,
Nădejdi, credinţe-apropiate
Viaţa-ţi luminează...

poezie clasică de Mihail Lermontov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!