Ne-am adunat la ieslea Ta...
Ne-am adunat la ieslea Ta
Să te-admirăm, copile
Căci ne vei binecuvânta
Cu mai frumoase zile.
Ne-am adunat să-Ți dăm onor
Că-l meriți pe vecie
C-ai devenit un călător
În lumea cea de glie.
Răsar din chipul Tău senin
Surâsuri și candoare
Să știm că veșnicul destin
Cuprins e-n întrupare.
În suflete se-așează lin
Un sentiment ce-alină,
Lăuntrul tot de pace-i plin
Și Ție Ți se-nchină.
Pătrunși de-atâtea fericiri
Odihna ne cuprinde
Vedem pe frunte străluciri,
Credința ni se-aprinde.
Privindu-ne putem să știm
Că ai venit din Slavă,
Că iarăși o să ne-ntâlnim
În veșnica Dumbravă.
Copil în scutece-nfășat
Ne-ai încântat privirea
La ieslea Ta ne-am adunat
Să știm ce e iubirea.
poezie de George Cornici din Nuanțe stelare (21 decembrie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Simțind iubirea Ta...
Simțind iubirea Ta imensă
Avem motive să cântăm
Spre a-nfrunta orice ofensă,
Lucrarea Ta s-o promovăm.
Simțind cum ne conduci pe cale
Spre țărmul dorului nestins
Visăm în așternutul moale
Și știm că viața ne-ai atins.
Simțind prezența Ta constantă
Și-n vreme bună și-n necaz
Uităm de lumea aberantă,
Răsar surâsuri pe obraz.
Simțind plăpânda Ta privire
Putem privi spre Canaan
Unde ne-așteapt-o fericire
Cât un nemărginit ocean.
Simțind, Isuse, suflu-Ți dulce
Ne adâncim în al Tău har
Putem ușor purta o cruce
Spre cel mai sfânt mărgăritar.
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (11 ianuarie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre superlative
Meriți, Isuse...
Meriți, Isuse, slava toată
C-ai vrut la noi să te cobori
Să schimbi o stare complicată.
În uscăciuni ai pus culori
Și-n inimi ai plantat speranță
Să poată aduna comori.
Știm că-i de mare importanță
Să recunoaștem că ești sfânt,
C-ai vrut cu Terra alianță.
Ne-ai îmbrăcat în nou veșmânt
Să fim reprezentanți de seamă,
Să ne desprindem de pământ.
Că-n noi nu mai există teamă
E că ne-ai dat asigurări
Deci, n-avem gânduri de reclamă.
Din miliarde de intrări
Doar una o dorim fierbinte:
În Plai cu binecuvântări.
Mereu ne vom aduce-aminte
De clipa când Te-am întâlnit
Cu-atrăgătoarele-Ți cuvinte.
Pe drum cu Tine am pornit
Urmându-Te cu-ncredințare
C-ai fost pe cruce răstignit.
O, meriți sfântă adorare!
poezie de George Cornici din Nuanțe stelare (15 iunie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre reclamații, poezii despre crucificare, poezii despre comori sau citate de George Cornici despre comori
Ne-am atașat de Tine
Ne-am atașat de Tine înțelegând Cuvântul
Când ne-am desprins de lumea eternelor pierzări
Am aruncat "cadouri" ce ni le-a dat pământul
Și am pornit pe drumul spre necuprinse zări.
Primindu-ne în ceata ce merge spre Cetate
Ne-ai explicat lucrarea ce n-o înțelegeam
Și ne-am putut convinge că doar prin puritate
Acces avem, deplin, în neamul lui Avraam
Am vrut să Te cunoaștem mai bine... și mai bine
Și-ai împlinit dorința ce-n suflet s-a născut
Și-am mers unde te-ai dus: prin văi și pe coline
Și-atâtea vise, împreună, am țesut.
Regrete nu au fost și nu vor fi vreodată
Că Ți-am urmat povața, c-am fost ascultători
Ne-ai scos, cu duioșie, din starea complicată
C-ai vrut, întotdeauna, să fim învingători.
Ne-am atașat de Tine înțelegând chemarea
La slujba aprobată de Duhul vieții noi
C-așa e sigură, în Paradis, intrarea
Alături de acei ce-au devenit eroi.
Cu Tine vom parcurge cărarea-ntortocheată
Să evităm capcane plasate de vrăjmași
Ca să privim spre Slavă, spre veșnica răsplată
Ca vrednici credincioși și devotați urmași.
Ne este dragă ora sublimei alianțe
Când ne-ai scăpat ființa din mersul spre nimic
Și-n inimi facem loc divinelor speranțe
Ca mult să se-nmulțească recolta ce-i în spic
În vale împreună, în ceruri împreună
Acesta este traiul cu har înmiresmat
C-așa doar împliniri, în ființe, se adună
Semn c-am spus "DA" la tot ce Tu ne-ai dat.
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (2 iunie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi sau poezii despre recoltă
Tată Sfânt te onorez
Îți aduc cinste onoare Dumnezeule slăvit
Căci ne-ai dat aici viața Chipul Tău ne-ai dăruit
Eu te laud și îți cânt în veci Doamne a Ta Ființă
Căci ne-ai dat lumina sfântă ne-ai dat har și biruință
Mă închin o Doamne Ție și te laud te slăvesc
Veșnic închinare Tată eu o iată-ți dăruiesc
Doar prin Tine în picioare toți stăm pe acest pământ
Tu ești Tată Arhitectul Proiectantul nostru Sfânt
Ne-nchinăm dar astăzi Ție și iată îți mulțumim
De creația Ta amplă noi o Tată te slăvim
Tată drag și scump din ceruri în veci fii glorificat
Căci Însuși Chipul Tău Sfânt omenirii Tu ne-ai dat
Glorie în veșnicie Tată Sfânt te onorez
Căci de-a pururi și-n vecie Doamne-n Tine mă încrez
Și iată a mea ființă Doamne-ți cântă și acum
Că-n Hristos Isus Iubirea ne-ai tăiat o Tată drum
Ia-ne Tu dar mai aproape ca să fim ai Tăi copii
Să-ți cântăm gloria sfântă Doamne chiar în veșnicii
Dumnezeule Prea Înalt eu te laud și îți cânt
Planul Tău și-Nțelepciunea din al Tău veșnic Cuvânt
Prin care ne-ai dat viața și în ochi ne-ai pus lumină
Părtășia și-nchinarea pentru veci Doamne să țină
Slavă Ție și mărire Tată Sfânt și Minunat
Căci prin Fiul Tău Isus viață veșnică ne-ai dat
Îmbrăcați în mulțumire Tată noi te lăudăm
Cinste slavă și mărire ți-aducem te onorăm
Și a noastră ființă Doamne pentru veci noi ți o dăm
Ție dar în veșnicie Sfinte Tată ne-nchinăm
Prin Isus Mântuitorul vrem să fim pururi ai Tăi
Pe veci smulși și-n veșnicie din lumea acelor răi
Slavă Ție slavă Ție căci Tu Tată ne-ai iubit
Și prin Fiul Tău Isus pentru veci ne-ai mântuit
10 sept. 2019 balcon Mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă am putea face temporar schimb de suflete... Am înțelege fapte și alegeri pe care le condamnăm și am vedea lacrimile neplânse pe care fiecare le-a adunat în suflet... Am fi copleșiți de anumite suflete, a căror povară, probabil că nu am putea-o suporta... Și am fi luați prin surprindere de atâta frumusețe și iubire, ținute bine închise de teama celor care cotropesc suflete. Am înceta să-i invidiem pe cei aparent mai fericiți și mai împliniți ca noi și nu ne-am mai dori să fim în locul unor oameni despre care am afla lucruri ascunse, urâte. Dar am afla multe și despre noi înșine, despre ceea ce nu avem, despre ceea ce nu suntem, nu știm și nu putem fi... Și am fi, la rândul nostru, înțeleși...
citat din Irina Binder
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă ne-am ucide unul pe altul
Dacă ne-am ucide unul pe altul
Privindu-ne în ochi,
În ochii noștri în jurul cărora
Genele stau ca o coroană de spini
Care-ncunună definitiv
Orice privire,
Dacă ne-am ucide, după ce ne-am privit
Cu dragoste fără de țărm în ochi,
Și, cunoscându-te, ți-aș spune:
Mori,
Mori, dragul meu,
Va fi atât de bine,
Vei rămâne numai cu mine,
Tu, cel născut din cuvânt,
Vei cunoaște gust de pământ,
Vei simți ce frumoase sunt rădăcinile
Împletindu-ți prin ele mâinile,
Cu nențeleasa bucurie
De-a nu mai fi pentru vecie...
Și, mângâindu-mă, mi-ai spune:
Mori, draga mea,
Iubita mea cu frunte de octombrie
Cuprinsă ca-n icoane
De nimb rotund de moarte,
Mori,
Lasă-ți culorile în flori,
Pletele lungi cărărilor
Și ochii luciu mărilor,
Să știi
De unde să le iei,
Când vei veni...
Dac-am muri deodată împreună
Ucigaș fiecare și victimă,
Salvator și salvat,
Privindu-ne fără-ncetare-n ochi,
Mult după ce nu vom vedea...
poezie de Ana Blandiana
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre salvare, poezii despre icoane sau poezii despre coroană
Ereticii Efemerului
Știm să prețuim risipa sufletului
Atât cât de mult ne-am iubit noi-doi
Treceam prin spini prin viscole și ploi
Și ne-mpărțeam săruturi și nevoi!
Știm să prețuim risipa sufletului
Și revolta celor boemi și buni
Belșugul inimii din buni-străbuni
Și inima-mpărțită în două lumi...
Știm să prețuim risipa sufletului
Și credința iubirii care va fi
Proiecția Luminii n orice zi
Seducție și Teamă și... ce-o mai fi?!
poezie de Constantin Anton din Credința din Inima mea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre revoltă, poezii despre viscol sau poezii despre erezie
Tristețe
Ne-am adunat în curtea casei părintești,
cei cinci frați împrăștiați prin lume,
satul ni se pare, acum, străin,
nu mai știm pe nimeni după nume...
Casa părintească este tristă,
numai Luna-n cer o luminează,
singura ce-i este credinciosă
și de zeci de ani o tot veghează...
Dadeșul ne spune iar povești,
nu mai regăsim copilăria,
fără mama și fără de tata,
nu este completă bucuria...
Nucul își mai flutură câteva frunze,
prunii din livadă s-au uscat,
numai dudul negru de la poartă,
ne dă dude bune de mâncat...
Suntem toți la margine de viață,
cum putem să fim mai optimiști?
Azi plecăm, închidem iarăși poarta
și în suflet suntem tot mai triști...
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știm bine
Nu-i nicio îndoială în sufletele noastre
E-o altă lume dincol' de zările albastre
Ne străduim s-ajungem acolo prin credință
Să împlinim, în toate, a Cerului cerință.
Știm bine Cine-aduce în suflete o stare
Care creează-n noi tărie-n încercare
De-aceea-n lupta vieții nu șovăim pe cale
Și ne lăsăm cuprinși de stări cu osanale.
Când ezitări apar știm Cine le calmează
Acel care din Slavă, necontenit, veghează
Primejdia când vine imediat trimite
O nouă viziune și forțe-ntinerite.
Știm bine că victorii noi nu putem obține
De nu trimitem gânduri spre zările senine
Și nu putem ajunge la Malu-ncununării
De nu predăm ființa în brațele salvării.
Cunoaștem rezultatul convingerii totale
Și ce ne-așteaptă-n spațiul splendorilor astrale
Că promovăm principii în Slavă concepute
E că am șters o stare cuprinsă de derute.
Știm bine ce ne-ndeamnă cuvântul Cărții sfinte
Să ne putem desprinde de humă și morminte
Tristețea când sosește ne-aduce-nseninare
Să fim tot optimiști și-n ceasul de-nnoptare.
Nimic în lumea plină cu-atâtea documente,
Cu-atâtea afirmații ce nu-s în Testamente
Un crez nu-l poate stinge; l-a sigilat Mesia
Să proclamăm, pe cale, mesajul și solia.
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (3 februarie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre testament, poezii despre pericole, poezii despre ezitare sau poezii despre astre
Ne-am dat seama
Ne-am dat seama de la prima întâlnire
Că tot ce ai grăit a fost de Sus adus
De-aceea n-am mai vrut o altă stăpânire
Ci doar a-mpărăției ce nu are apus.
În ființele predate pătruns-au revelații
Când auzeam cuvinte cu sens transcendental
Și n-am mai vrut reclame, terestre decorații
Și nici remunerări transmise prin Nabal.
În timp ce ne priveai Te-am acceptat, Isuse
Căci ne-ai deschis privirea spre zorii vieții noi
Ai dat divin avânt speranțelor distruse
Să-nvingem încercarea, potopul de nevoi.
Convingerea primită, venită din Scriptură
S-a adâncit în noi, s-a înrădăcinat
Și nu ne-am mai bazat pe-a omului bravură
Ci pe puterea sfântă a Celui ce-a-nviat.
Un crez format în lupta cu forțe pământene
Ne dă imbold spre farul cu un distinct semnal
Și astfel bucuria în suflet se așterne
Să mergem cu cântare spre mult-doritul Mal.
Ne-am dat seama pe parcursul pribegiei
Că nu-i nimic mai scump ca sacrul Legământ
C-acesta ne susține în orele urgiei
Să trecem cu-ndrăzneală dincolo de mormânt.
Că știm ce ne așteaptă în Țara Frumuseții
E darul minunat de la Stăpân primit
De-aceea acceptăm tot ce ne-au scris profeții
Și tot ce Tu ne spui, Isuse preaiubit.
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (17 iunie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări sau poezii despre semnale
Cunoaștere
Mai întâi pământul, apoi plugul:
Astfel, cunoașterea vine din cunoaștere.
Știm, nu știm.
Nu știm că știm.
Știm că nu știm.
Gândim:
Aceasta arată așa
Această lămâie, acea portocală
Până când într-o zi simțim un gust amar.
poezie de Reesom Haile, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre portocale sau poezii despre arat
Vom vesti îndurările Tale
Pretutindeni vom vesti îndurările Tale
Cum din mocirla păcatului ne-ai luat la Tine
Să vedem frumuseți în milioane de petale,
Să cunoaștem împliniri și fericiri depline.
Oriunde ne-am afla, cu convingere, vom spune
Cum ai descins din Slava splendorilor eterne
Să ne deschizi ochii spre lumea ce nu apune,
Să cunoaștem care-i liniștea păcii interne.
Vom proclama adevărurile Tale nemuritoare
Să știe mulți cine-n Univers stăpânește
Căci destul au servit din entități pieritoare,
Destul au fost argați la cel ce lovește.
Mai nobilă misiune pe planetă nu există
Să fim mesagerii unui Dumnezeu milostiv,
Să declarăm cum starea noastră, odată, tristă
E-nveșmântată azi în straiul din mediul festiv.
Nălțând stindardul Scripturii oriunde, oricând
Generozitatea Ta, Stăpâne, va fi cunoscută
Și-acei ce încă mai trec prin lume plângând
Schimba-vor traseul să meargă pe-a Cerului rută.
Vom vesti, plenar, despre harul de-a fi cu Mesia
C-a fost trimis să pună în noi dorul de Cer
Știm că numai cu El putem sfârși drumeția,
Doar cu El putem descifra al vieții mister.
Despre tot ce-ai făcut și ce faci și vei face
Vom spune, mereu, la cei ce merg spre pierzare
Să nu mai rămână legați în acea carapace,
Să iasă-n Lumina ce vine din veșnica zare.
Îndurările Tale, Părinte, ne-aduc bucurii
Ce nu se-ofilesc atunci când vine dogoarea
De-aceea, zilnic, ne vrei pilde vii, mărturii
Pe cale să nu Îți uităm, niciodată, favoarea.
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (23 ianuarie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi Isuse-ți proslăvim
Pe Isus vrem să-l slăvim
Să-i cântăm în veci iubirea
Și ca Domn noi să-l primim
Sub aripa-i dar să fim
Căci El este mântuirea
Pe Fiul Lui Dumnezeu
Astăzi noi îl onorăm
C-a iertat păcatul greu
Pentru veci din trupul meu
Și noi slavă vrem să-i dăm
Slavă Isus slavă Ție
Îți cântăm de pe pământ
A Ta gloria dar fie
Doamne încă pe vecie
Căci ne-ai dat al Tău Cuvânt
Mulțumim pentru umblarea
Ta Isus din Israel
Mulțumim pentru-ndurarea
Și Doamne pentru salvarea
Ce-ai adus-o-n al Tău fel
Azi Isuse-ți proslăvim
Și lucrarea și Ființa
Căci o Doamne te iubim
Numele azi ți-l cinstim
Și își dăruim credința
Glorie pentru vecie
Pentru tot ce Tu ne-ai dat
Slava-ntreagă a Ta fie
Și onoarea pe vecie
Mire scump și minunat
Te așteptăm ca să apari
Sus pe norul de lumină
Viața noastră să o ari
Și la ceruri să ne cari
Să ne dai a Ta odihnă
09-03-2022 M.
poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Israel
Prea multe amintiri
Prea multe amintiri s-au adunat,
înghesuite toate-ntr-o cămară
pe un rastel rămas nedescărcat
de când ne-am întâlnit întâia oară.
Cu gândurile mele le păzesc,
le-am adunat pe toate-n custodie,
înregistrate, cum era firesc,
pe file dulci din flori de iasomie.
De te întorci vreodată din trecut,
le vei găsi pe toate neschimbate,
chiar și parfumul lor de la-nceput,
rămas în karma clipelor ratate.
Doar eu, cu anii, mai îmbătrânit,
te-aștept tăcut, în fiecare seară,
cu doruri să te-alint necontenit
de vei sosi cu clipele ce zboară.
poezie de Corneliu Neagu din Cunoașterea de sine (2017)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miting de protest la Chișinău
Ne-am adunat o sută-n piață
Să protestăm că nu e viață.
Când ne-am uitat: ce bucurie!
Cu securiști eram vreo mie
epigramă de Gheorghe Bâlici din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre proteste
Timp
ne-am făcut din trupuri case în care să ne ascundem
ne-am făcut din suflete izvoare de smoală
ne-am încheiat cămășile cu flori în dreptul inimilor
am respirat
am respirat
am respirat
în timpul acesta alți oameni mor
ne-am făcut din ciment casele
și acum stăm în ele ca în niște corturi de gheață
respirăm frica precum un aer murdar
când vom fi arși și împrăștiați în ocean
acolo nimeni nu ne va mai cauta
timpul va dispărea
dar vom continua
sa respirăm
sa respirăm
fluturi albi vor zbura deasupra apei cu aripile lor transparente
prin ele o să ne mai atingem degetele
prin ele ca prin niște geamuri de sticlă o să știm că mai suntem aproape.
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre degete
Mă bucur că ne-am adunat aici atâția politruci.
perlă de Klaus Iohannis
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce?!
Azi știm tot. Știm de unde ai venit
știm unde te-ai dus,
știm și de ce.
Știm și ce trebuie sa facem.
Dar facem?
Am mîncat din trupul Tau,
am băut din sîngele Tau,
și ni s-a umplut gură
de o plăcere fara seamăn pe pamînt.
Dar ce am păstrat în noi,
în celulele trupului nostru
din proteinele divine?!
Duhul Tau plutește împrejur,
neîncetat ce e bine și ce e rău ne învață.
Ochii ni-i deschide cu blîndețe,
ne dojenește numai ca pe niște copii dragi.
Ce este somnul acesta de plumb
ce să-i închidem la loc ne-ademenește?
Știm tot, avem tot, te cunoaștem.
De ce ne e teamă totuși sa pășim pe apă?!
poezie de Dina Calin
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plumb sau poezii despre gură
Sărbătoarea "Nașterea Domnului Iisus Hristos"
Ne ridicăm privirea cerând îndurare,
Numele tău l-am folosit în deșert
Am privit în zare, nu am mulțumit,
Am spălat haine fără a ne purifica sufletele,
Ne-am închinat orgoliilor noastre,
Ne-am admirat peste măsură,
Neprețuind smerenia cu care ne-a înzestrat Dumnezeu,
Am nesocotit hrana pe care ne-ai dăruit-o,
Nu am îngrijit natura, distrugând-o zi de zi,
Nu am apreciat credința,
Nu ne-am închinat sufletele Fiului lui Dumnezeu,
Ne-am lăsat pradă instinctului animalic,
Fiecare crezanță rămâne adânca noastră cutezare.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre instinct
Romanță fără muzică (Că ne iubim știe lumea toată)
Că ne iubim - și-o știe lumea toată -
E-adevărat ;
Dar cât ne vom iubi
Nici noi nu știm,
Nici lumea nu va ști...
Și nu va ști-o, poate, niciodată...
......................
Ne-am cunoscut în țara-n care-alt'dată
Manon Lescaut iubi pe Des Grieux,
Într-un amurg de toamnă, orchestrată
În violet,
În alb,
În roz
Și-n bleu.
Și ne-am iubit întâia oară-n parcul
În care Nimfele de marmură privesc,
Cu ochii-ntrebători, către peluza
Pe care-un Zeu își pregătește arcul,
Să-și bată joc de cei ce-l ocolesc...
Și ne-am iubit!...
Ți-aduci aminte?...
Bluza -
Ah!... Bluza ta pe sânu-ți decoltat
Părea un peplum de mătase, sfâșiat
Pe sânul unei Venere ce moare!...
Și ne-am iubit cu-atâta nebunie,
Că statuile albe ne-au privit
Cu ochi geloși,
Iar zeul a-mpietrit
În mână cu-o săgeată-otrăvitoare!...
Și ne-am iubit,
Și-azi toată lumea știe
Că ne iubim...
Dar cât ne vom iubi
Nici noi nu știm,
Nici lumea nu va ști!...
poezie celebră de Ion Minulescu din Romanțe pentru mai târziu (1908)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre parcuri sau citate de Ion Minulescu despre parcuri