Își poate închipui orișicine că păsările, cocostârcul, rândunica și multe altele, când să întorc primăvara, își caută cuibul pe care l-au lăsat. Cât sunt de bucuroase, dacă nu l-a fărmat nime și îl găsesc, îl mai tocmesc oliacă și trăiesc în el. Dar cu cât este mai amărâtă o ființă ominiască, cum am fost noi, care ne-am întors după optsprezece ani de pribegie de prin meliaguri atât de pustii și geroase, și când ai ajuns pe locurile unde te-ai născut, unde ai muncit din tinerețe, în loc să-ți alini durerile din urmă, a trebuit din nou să mai suferi.
Anița Nandriș-Cudla în 20 de ani în Siberia (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre viață
- citate despre tinerețe
- citate despre timp
- citate despre rândunele
- citate despre păsări
- citate despre primăvară
- citate despre naștere
- citate despre ger
- citate despre durere
Citate similare
M-ai căutat cum își caută păsările hrana
într-un ochi de lumină
puteai să strângi pleoapele cu putere
și să mă chemi
eu sunt atât cât vrei să fiu
o iluzie
sau o femeie cu brațe lungi
o femeie care-ți atinge fruntea
și spune că arzi
m-ai căutat cum își caută păsările cuibul
în ziua de ieri când cuvintele dulci
au țâșnit din carnea ta ca scânteile din foc
și am ars amândoi pe același rug
puteai să-nchizi ochii
și să mă chemi
eu sunt atât cât vrei să fiu
o iluizie
sau o femeie cu brațele-n flăcări
m-ai căutat și mă vei căuta mereu
pentru că din carnea ta vor curge cuvintele
ca dintr-un râu ieșit din matcă
și toate câmpiile din priviririle noastre
vor sta sub apele limpezi
ale iubirii
eu sunt atât cât vrei să fiu
o iluzie
sau o femeie care îți trăiește povestea
în fiecare zi
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre foc
- poezii despre viață
- poezii despre trecut
- poezii despre râuri
- poezii despre păsări
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre femei
- poezii despre cuvinte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu existam când te-ai născut
Nu existam când te-ai născut,
Erai deja femeie când m-am născut.
Regreți că m-am născut târziu,
Regret ca te-ai născut devreme.
Nu existam când te-ai născut,
Erai deja femeie când m-am născut.
Mi-am dorit să fi fost născuți în aceeași zi,
Ne-am fi petrecut toată viața împreună.
Nu existai când m-am născut
Eram deja femeie când te-ai născut.
Eram atât de departe de tine,
Era atâta distanță între noi.
Nu existai când m-am născut
Eram deja femeie când te-ai născut.
Aș fi devenit o floare îmbrățișându-și fluturele,
Adormind în iarba înmiresmată noapte de noapte.
Poezia a fost scrisă in jurul anului 1075, când poetul Su Shi își visa soția moartă. S-a căsătorit cu ea in 1054, cand ea avea cinsprezece ani. Din nefericire, a murit 11 ani mai târziu. Anul următor, a reînmormântat-o în cimitirul familiei din ținutul Sichuan și a plantat câțiva pini in jurul criptei.
poezie clasică de Su Shi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre poezie, poezii despre naștere, poezii despre căsătorie, poezii despre visare, poezii despre soție, poezii despre noapte sau poezii despre nefericire
Cafeaua cu vis și fum
Privirea mea, pierdută prin aburi de cafea,
e tristă, abătută, și caută ceva
prin timpul interzis: întoacerea la vis,
la noaptea cea din urmă, în care ai venit
când umbrele își curmă conturul alungit
și se petrec, în taină, spre lumea de mister,
îmbrac-o nouă haină, un dar trimis din cer,
și-apar din nou, ca vis, și totul e permis.
Sunt, încă, într-o stare în care n-am habar
de-a fost ca, din uitare, să mi te-apropii, iar,
sau te-ai crezut, prin timp, în vechiul anotimp,
în care ritualul din nopțile târzii
era iraționalul atâtor nebunii
în care, cu plăcere, adânc ne-am cufundat,
iubire și tăcere, atât cât ni s-a dat,
și nu a fost un vis, iar noi ni l-am permis.
Privesc, tăcut, cafeaua ce, sigur, s-a răcit,
și fumul de țigară ce urcă... rătăcit.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tăcere, poezii despre fum, poezii despre cafea, poezii despre vestimentație, poezii despre uitare sau poezii despre tristețe
Nu studiez dezastrele născute dintr-un sărut
nici moartea pe cruce
nici învierea de după
oricum îmi este de ajuns
câte o apocalipsă
între două nașteri
și o trecere prin haos
aproape cât o adormire de duminică
în care s-a născut visul
și paradisul
de iad ne-am ocupat noi
după ce nu ne-a mai ajuns
fericirea
.....................................
mă tot întreb de unde
mi-a rămas această muzică
care parcă vine
din rădăcina unei lacrimi
.....................................
poate fiecare stea cânta
în pliscul unei păsări de foc
iar un copil ciudat
venit parcă dintr-o zbatere de aripi
împletea galaxile
ca pe o vată de zahăr ars
care-și aștepta spirala
apoi
ca și când nu mai era de ajuns cântecul
din gândul cioplitor de univers
au apărut cuvintele
.....................................
fiecare rostire era o nouă lume
până când nu a mai știut nici măcar el
de unde începuse
și nici unde să mai găsească loc
pentru câte rostiri
mai avea de rostit
...................................
împreună cu magica rostire
a apărut oul
mai apoi și întrebarea
poate si filosofia
dar cum era așa greu să plângă singur
chiar înainte de a umple cu oceane pământul
a început să gândească viața
ca pe o iarbă verde tivită cu margarete
soarele nu poate fi
doar un ou de pasăre măiastră
poate nici faraonii nu sunt nemuritori
îngropați aiurea
sub imposibile cuiburi
de unde nu le mai cântă stelele
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre început, poezii despre zahăr, poezii despre verde sau poezii despre sărut
La început a fost Cuvântul
La început a fost Cuvântul. Și Cuvântul era la Dumnezeu,
însemna Cuvântul Domnului, acel cuvânt a fost Creația.
Dar de-a lungul veacurilor de cultură umană cuvântul
a luat alte înțelesuri, atât laice, cât și religioase.
A avea cuvântul a ajuns sinonim cu autoritatea supremă,
cu prestigiul, cu incredibila și uneori periculoasa persuasiune,
cu a avea Ora de Maximă Audiență, o emisiune TV,
cu a avea darul de-a trăncăni, eventual folosind mai multe limbi.
Cuvântul zboară prin spațiu, ricoșează din sateliți,
mai aproape de noi decât a fost vreodată de cerurile
de unde se crede că a coborât.
Dar, după părerea mea și-a celor ca mine,
cea mai mare transformare s-a produs cu mult timp în urmă,
atunci când el a fost pentru prima dată încrustat în piatră
sau trasat pe papirus, când sunetul s-a materializat pentru privire,
din a fi auzit, în a fi citit prin semne, apoi prin text;
și a călătorit prin timp de la manuscris la Gutenberg.
Pentru că aceasta este povestea genezei scriitorului.
E povestea care a SCRIS-o pe ea sau l-a SCRIS el întru ființă.
poezie de Nadine Gordimer din Scris și Ființă, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre zbor, poezii despre superlative, poezii despre sunet, poezii despre spațiu și timp sau poezii despre scriitori
Nick: Aveai dreptate în privința lui. E un tip minunat! N-ar fi trebuit să-mi închipui că ar fi intenționat vreodată să te îndepărteze de mine.
Maria: Așa e, n-ar fi trebuit. Însă mă bucur că în cele din urmă ai înțeles acest lucru. Deci, sper că de acum încolo nu vor mai exista astfel de neînțelegeri între noi.
Nick: Absolut nici una, iubito! Promit. Știi de unde veneam când am apărut la voi în navă?
Maria: N-am idee.
Nick: De la tatăl meu. Acolo m-am dus, după ce am plecat de la bordul "Vulturului".
Maria: Deci, i-ai făcut două vizite într-un interval foarte scurt.
Nick: Așa e, însă a doua oară am ajuns acolo fără să fi avut intenția să-l fi vizitat. A fost foarte surprins să mă vadă din nou, însă eu am fost și mai surprins decât el, să mă trezesc acolo. Nu-mi dădeam seama cum de-am ajuns din nou în cabinetul său, atât de curând. În fine, nu despre asta vorbeam...
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vulturi, citate despre promisiuni, citate despre iubire, citate despre existență, citate despre dreptate, citate despre bucurie sau citate despre Maria
Amărâtă turturea!
Amărâtă turturea
Când rămâne singurea,
Căci soția și-a răpus,
Jalea ei nu e de spus.
Cât trăiește tot jălește,
Și nu se mai însoțește!
Trece prin flori, prin livede,
Nu să uită, nici nu vede
Trece prin pădurea verde
Și să duce de se pierde.
Zboară până de tot cade,
Dar pre lemn verde nu șade.
Și când șade câteodată,
Tot pre ramură uscată.
Umblă prin dumbrav-adâncă,
Nici nu bea, nici nu mănâncă.
Unde vede apă rece,
Ea o turbură și trece;
Unde e apa mai rea,
O mai turbură și bea.
Unde vede vânătorul,
Acolo o duce dorul,
Ca s-o vază, s-o lovească,
Să nu se mai pedepsească.
Când o biată păsărică
Atât inima își strică,
Încât dorește să moară
Pentru a sa soțioară,
Dar eu om de-naltă fire,
Decât ea mai cu simțire,
Cum poate să-mi fie bine?!
Oh, amar și vai de mine!
poezie celebră de Ienăchiță Văcărescu
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre vânătoare, poezii despre păduri sau poezii despre mâncare
Lucruri neesențiale
Ce rememorează pisicile din zile?
Ele își amintesc unde pot să se adăpostească de frig,
cotloanul cel mai călduros, locurile unde se află mâncarea.
Își amintesc inamicii, locurile unde au cunoscut durerea,
cârâitul iritat ale păsărilor, aburii calzi ai pământului,
utilitatea prafului.
Își amintesc scârțâitul unui pat, sunetul
făcut de pașii stăpânului,
gustul peștelui, dulceața smântânii.
Pisicile își amintesc ceea ce este esențial,
lăsând toate celelalte amintiri să se evapore ca lipsite de valoare;
ele dorm mai adânc, mai odihnitor decât noi,
ale căror inimi se frâng rememorând atât de multe
lucruri neesențiale.
poezie de Brian Patten, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre valoare, poezii despre somn, poezii despre pisici sau poezii despre pești
* * *
(unii mor, alții nu trăiesc.
dar femeile sunt cu totul frumoase.
pentru frumusețea femeilor,
poem repetat)
despre
cum se face o femeie
frumoasă înainte... poem.
ea îndepărtează mai întâi
memoria evitabilă
cu un gest demachiant al mâinii.
se răsucește puțin în jurul liniștii,
își caută prin casă
sentimentul
pe care nu l-a mai folosit demult,
poate de prea repedea tulburare
a perdelelor,
poate din cauza neorânduielii verbelor
în camera de noapte.
ea se dezbracă sincer
în mijlocul unei oglinzi lungi,
își privește cuvintele
înainte de-a nu le spune
cum ii cad ușor de pe umeri.
umezește o cârpă
în plânsul de frumusețe
și o duce
și o vine
în unde timid mișcătoare
de-a lungul buzelor, al coapsei,
al neștiutului ei de femeie.
ea se unge în locuri calde,
ca o îndulcire a albului,
cu lapte muls
din mere înserate prin nesfințire.
întinde doar gândul puțin spre stânga,
ia din sertarul în care își ține pădurea
zmeură proaspăt roșie-n gust
și-și dă gura cu ea,
mușcată
să-i fie cu mult mai frumoasă,
cu mult,
ca o inimă înfructată.
ea își ascunde sânul
într-un parfum,
ca o umbră de înger doar,
pentru că nu mai știe
unde și-a pus raiul prin casă.
și pentru că nu are rochii,
în șoaptă,
ea-și țese borangic din blândețe.
o femeie
este cu adevărat frumoasă
atunci când își înfășoară rostul
în dragoste.
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre îngeri, poezii despre verb, poezii despre sinceritate, poezii despre seară sau poezii despre rochii
Unde?
Auzi cum șuieră prin frunze
Îngălbenite nostalgii
Plutind spre undeva, confuze?
Tu unde pleci? De unde vii?
A vieții toată frumusețe
E undeva, mai spre apus...,
Când toamnei eu îi dau binețe,
Tu unde ești? Unde te-ai dus?
Când vântu-n ramuri mai foșnește
Spunând povestea lui, șoptit,
Și frunza-n pom iar ruginește,
Tu unde ești? Unde-ai pornit?
E liniște și se aude
Doar frunza care s-a uscat,
Te caut, dar nu ești niciunde...,
Unde te-ai dus? Unde-ai plecat?
Sunt străzile tot mai pustii
Și vânturile tot mai reci,
În nopțile lungi și târzii
N-am să te-aștept, dacă mai pleci...
poezie de Florentina Mitrică (16 octombrie 2018)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre vânt, poezii despre toamnă, poezii despre galben, poezii despre crengi sau poezii despre copaci
Fotografia în formă de inimă
când m-am privit ultima oară
lipsea ceva din mine
sub cicatricea aceea
rămasă acolo
de ceva vreme
simt furnicături
ultimul război pe care
l-am purtat cu mine însumi
a fost în primăvara în care
mama își rătăcise umbra între
malurile Crișului Repede
dacă mă întrebați ce căuta acolo
o să vă spun:
își căuta pruncii
zi de zi în calendarul lipit
sub fotografia familiei
își nota zilele în care poștașul
uita să-i aducă vești
în cele din urmă a crezut de cuviință
să încuie poarta și să urce
în primul autobuz ce va o duce
înspre capătul lumii
cu Dumnezeu în gând și în suflet și
cu imaginea completă a pruncilor ei
a pornit spre oraș
pe sora mea nu o văzuse
de mai bine de un an
știa că locuise cândva după
blocurile acelea de netrecut
și că o va găsi acolo
împreună cu primul ei nepoțel
ajunsă la margine de apă
l-a implorat pe Dumnezeu
"Doamne, ajută-mă să-mi găsesc fata"
și cum Dumnezeu era ocupat
cu alte treburi cerești
a lăsat-o singură
să lupte cu necunoscutul
de ajuns n-a mai ajuns să-și vadă fata
și nici să mai descuie poarta...
de atunci sub cicatricea rămasă pe suflet
simt furnicături
fotografia de pe peretele scorojit
are forma unei inimi și
plânge la fiecare răsărit al zorilor
să nu mă întrebați
de ce
lăsați-mi puțină liniște
doar atât
cât să-l conving pe Dumnezeu că mama
l-a iubit
și că
mâine ar fi fost ziua ei
poezie de Teodor Dume din Ferestre spre marginea lumii (2019)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre copilărie, poezii despre bebeluși, poezii despre viitor, poezii despre suflet sau poezii despre război
Regal
luați împreună suntem doi frumoși
două cești de cafea își răsucesc aromele în funii
cu mirosurile noastre după
o noapte cu lună de veghe între cearșafuri
cu cât ne știm mai mult cu atât ne dăm seama
cât de puțin am aflat unul despre celălalt
câtă anatomie avem încă de parcurs
cu mâinile putem face orice ne trece prin minte
să folosim fiecare parte din noi pentru modelat
la focul zvăpăiat al cunoașterii dorințele de murano
au ceva inimaginabil în culoarea lor
separat suntem două felii de pepene
în gurile a două nefericiri
semințele par niște păsări împrăștiate
nu mai știu drumul spre cuib
&
lasă-mă chiar acum să-ți amintesc
iubire e atunci când mângâi
aerul cu care mă apropii
așternutul pe care mă așezi
tot ce ating și vrei să rămână neatins
când vorbele nu-și pierd valoarea
se întorc în noi ca niște cocoare
primăvara
nu se destramă fiindcă avem în noi ceva sfânt
ceva mai înalt decât noi
unde ne recunoaștem și
devenim stăpâni
moartea e când nu ai pe cine iubi
poezie de Ottilia Ardeleanu din Cele mai frumoase poezii de dragoste (2018)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre primăvară
Elegie pentru elefanți
Eu, elegii pentru elefanți,
Rugi și ruguri,
Soarele nu poate fi șoricel,
Pruncul nu este o nucă,
Cu cât Domnul pare mai mic,
Pe atât suntem noi mai mari,
Mă ajung piramidele din urmă,
Piramidoanele s-au scos din uz,
Fericirea de a fi melc a trecut pe planul doi,
Următorii teroriști vor fi melcii,
Când prietenul devine o piatră, ferește-te,
Cântecul este un plâns de stil,
Pereții sunt cei mai buni martori,
Bate-i cât vrei, urșii vor mormăi legende,
Cât timp există pădurea, cuvântul pădure este inutil,
Niciodată apele nu caută pe nimeni,
În țara unde oamenii mor nu mai este nevoie de pază.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre urși, poezii despre terorism, poezii despre prietenie sau poezii despre plâns
Noi amândoi suntem Buddha sau o Buddhă. Diferența e că Buddha care sunt eu e veșnic liberă, vidă, goală, pe când Buddha care ești tu e plină cu rahat conceptual. De unde știi că te-ai născut? Dacă nu s-ar fi inventat gândul, cum e în leșin, noaptea în somnul profund mai știi tu că ai fost născut? Toată cunoașterea care vine din minte e doar separare învățată. Înaintea oricărei forme de cunoaștere tu erai, nu-i așa? Dacă la 80 de ani vine prietenul nostru Alzheimer, noi rămânem, nu? Ce ești tu înaintea cunoașterii tale!?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre cunoaștere, citate despre învățătură, citate despre somn, citate despre prietenie, citate despre noapte, citate despre libertate sau citate despre inventatori
Roots
Chișinău sau cum să fugi de taxator de la Creangă în sus două stații
Chișinău sau cum să-ți iei bătaie pe lângă clădiri guvernamentale
Chișinău sau unde-l poți vedea pe Dumnezeu la manifestări politice
Chișinău sau cât de distructivă poate fi pacea
Chișinăul de suprafață
sau Chișinăul underground, cu lumini,
sau pur și simplu străzile Chișinăului de mai
unde femeile participă la un festival de modă local.
Locul în care să te îndrăgostești și să le urăști
când te părăsesc pentru altul mai cool,
loc în care să minți și să spui adevărul
să vomiți în chiuvetă după beții iresponsabile.
Acolo unde țigările sunt de 4 ori mai ieftine decât la Iași
barurile ademenitoare prostituția în floare iar poliția
nu cunoaște fenomenul. Acolo unde taică-meu a dat un examen de admitere
în '74 și pe urmă n-a mai făcut nimic notabil cu viața lui,
unde soră-mea își duce propria
supraviețuire.
Locul unde rușii se pretind moldoveni
moldovenii habar n-au
iar românii pe cale de dispariție.
Chișinăul care își revine
Chișinăul căruia nu-i pasă e Chișinăul care atrage
din provincie oameni în căutarea realizării
și din care se pleacă hemoragic pretutindeni
în căutarea aceleiași realizări.
Dacă spui Chișinău, spui toate speranțele au murit
dar oamenii se încăpățânează să continue
spui se.... se naște și se abandonează mult
spui cineva vinde tablouri
cineva iluzii ieftine pe net
spui cocioabe care jenează vile rezidențiale
spui mâhnirea.
Chișinău sau cum să iubești cu dovada în față
că cea mai de jos treaptă a degradării
poate fi dusă oricând
și mai jos.
poezie de Dumitru Alexandru Gheras
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Moldova, poezii despre încăpățânare, poezii despre supraviețuire sau poezii despre prostituție
Ai să mă poți ierta, că te iubesc până la sfârșitul acestei nopți
și mai departe,
prin timp,
până când lumina ți se va așeza pe mâini?
Ai să mă ierți,
că locuiesc în partea cea mai întunecată a ființei tale
acolo unde strigătele sunt vii
acolo unde toți demonii își leagă umbrele?
Ai să mă ierți,
că n-am să deschid fereastra,
și n-am să mai plec din camera ta,
acolo unde am îngenuncheat după toate războaiele,
acolo unde mi-am ascuns durerile fiecărei treceri?
Ai să mă ierți?
Ai să mă ierți,
că nu vreau să te las, în mijlocul acestei vieți, fără să guști adevărul până la ultima firimitură
și lumina să îți adoarmă pe piept?
Ai să mă ierți,
că nu pot altfel, că singurul drum pe care îl văd trece prin sufletul tău,
acolo unde voi sta pentru cât mi-a mai rămas?
Oare, ai să mă ierți?
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iertare, poezii despre întuneric sau poezii despre sfârșit
Tinerețe darul vieții!
În visul din noaptea asta, tinerețea mi-am privit
Și am înțeles din start cât de multe am pierdut
Trecut-au anii ca gândul, să-i prețuiesc n-am reușit
Și abia atunci mi-am dat seama, c-am crescut și n-am știut...
Darul vieții mele este, tinerețea ce-am trăit
Unde am încercat mereu să fac ceva deosebit
Ca să-mi rămână în amintire, faptele de neuitat
Cum a rămas așa odată, un lucru mare-însemnat
Tinerețe-floare tristă, ce să fac de n-am știut
Să-ți păstrez a ta splendoare încă un an, încă un minut...
Te privesc cu disperare, din urmă mă uit cum pleci
Și din urma ta apar diminețile mai reci...
Tinerețe ești un dar ce trebuie prețuit
Cum mama păzește un copil, când abia este născut...
Nu pleca mai stai te rog, repede mă părăsești
N-am reușit să înțeleg cât de mult îmi trebuiești...
Tinerețe dulce floare, dai culoare omenirii
Cine te-a trăit deja, rămâne cu amintiri
Nu-i limbă să poată spune, nici stilou să poată scrie
Tinerețe floarea vieții, tinerețea e poezie!
poezie de Adriana Stratulat (18 iulie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre flori sau poezii despre amintiri
Printr-o lege divină, fiecare suflet își caută sufletul pereche. Unele îl găsesc, celor mai multe li se pare că l-au găsit, iar altele îl caută toată viața...
George Budoi (10 septembrie 2009)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre suflet, citate despre suflete pereche sau citate despre legi
Prin tunelul de tăcere
(cărarea-i pierdută)
1.
împărțim din durere
așa cum împărțeam înainte țigările
în sufletul nostru
florile iubirii
fac încă semințe
cuvintele-și lasă neputințele-n fața durerii
unde vezi un scaun liber
acolo ești tu
unde sunt două
acolo suntem noi
și dacă-s mai multe libere
tot noi suntem
pentru că împreună
le ducem pe toate
un țiuit ca de greier
se joacă pe creier
taci și ascultă
ai auzit?
vreau să mă asigur
că nu-i doar o părere
o iluzie
2.
sensul vieții
se zice că-l afli
pe întuneric
depănăm firul
prin labirint
într-o direcție necunoscută
dorul se face nod tare
de nedestrămat
în 17 minute
vin să te iau la dig
acolo-i locul crescut
din versul acela cu cerul
și cuibul de lebădă
3.
însemnări pe scări
ochi verzi, gânduri albastre
fericirea cu dezastre
I still consider myself a true novice
- mai caută o dată
- bine, așteaptă un pic
chestia aceasta-i prea de tot
My work has just begun.
4.
din când în când
mă bate așa
câte un gând
să fac câte-o rătăcire
prin locurile pe unde
cărarea-i pierdută
pentru că pe acolo
nu prea ajunge picior de om
doar năluciri de zbor și arătare
făcând din zbor să crească umbruța de răcoare
treaptă după treaptă
scară după scară
spre seară
în ziua aceea de vară...
ne-am plimbat toată ziua prin soare
la mare-am ajuns doar înspre seară
ne-am oprit pe plajă la Pescărie
aceeași mare albastră-verzuie
ca la Eforie
5.
portret între niciodată și întotdeauna
face împreună cu noi socotelile-n care
esențialul doar există
nu se exprimă
pentru că așa este el
inexprimabil
în pasul piticului
pe urmele uriașului
un maestru al nimicului
6.
Prin tunelul de tăcere, cere, cere
Un ecou, ou, ou, ouuu
Ca un val, val, vaaal
Nou, nou, nouuu
Vine, vine, vine
Ca un munte de durere
Nu ca un munte
Chiar un munte
Munte, munte, munteee
În care cântă paseri din nunta viselor
poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre durere, poezii despre creștere sau poezii despre versuri
Despre căutări
Unii caută
noi idei
noi iubiri
noi amintiri
noi împăcări
noi începuturi
noi bucurii
noi întrebări
Altii caută
noi metafore
noi uri
noi uitări
noi certuri
noi sfârșituri
noi tristeți
noi răspunsuri
A nu se ignora ce anume cauți la alții
sau ce cauți la tine
A se ține cont că unii caută noul
iar alții caută vechiul și multe multe altele
Poate că până la urmă în viață
nu-i important numai ce anume ai găsit
ci și ceea ce încă mai cauți...
Poate nu prea contează atât să găsești întotdeauna ceea ce cauți
cât a-ți găsi mereu căutări care să conteze
poezie de Florian Ruse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre metafore, poezii despre idei, poezii despre ceartă sau poezii despre bucurie