Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ana Blandiana

Știu, puritatea

Știu, puritatea nu rodește,
Fecioarele nu nasc copii,
E marea lege-a maculării
Tributul pentru a trăi.

Albaștri fluturi cresc omizi,
Cresc fructe florilor în jur,
Zăpada-i albă neatinsă
Pământul cald este impur.

Neprihănit eterul doarme,
Văzduhul viu e de microbi,
Poți dacă vrei să nu te naști,
Dar dacă ești te și îngropi.

E fericit cuvântu-n gând,
Rostit, urechea îl defaimă,
Spre care o să mă aplec
Din talgere – vis mut sau faimă?

Între tăcere și păcat
Ce-o să aleg – cirezi sau lotuși?
O, drama de-a muri de alb
Sau moartea de-a învinge totuși...

poezie de din Persoana întâia plural (1964)
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Povestiri fantastice" de Ana Blandiana este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -55.00- 41.99 lei.

Citate similare

Alin Ghiorghieș

La fereastră

Mă uit!
Am început să mă uit!
Nu mai știu
Nu mai știu dacă
ești tu sau ea
sau dacă urechea sub cireașă
e scara
sau casa
sau noaptea
sau ce este "sau"
când îmi râzi cu un aer curat
în loc de fereastră...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Edgar Lee Masters

Edmund Pollard

Să fi vrut, mi-aș fi înfipt mâinile din carne pieritoare
În discul florilor pline de albine,
În oglinda ca o inimă de foc
Sclipind în lumina vieții, soarele minunii.
La ce folosesc pistilul plin de polen sau petalele,
Sau razele care formeaza aura? Farse, umbre
Ale inimii florilor, flama centrală
Este toată a ta, trecătorule;
Intră în sala de banchet de-a dreptul,
Nu te strecura ca și cum ai avea dubii
Dacă ești bine primit – agapa este a ta!
Nu lua puțin, refuzându-ți multe
Cu un timid "Mulțumesc", când ești flămând.
Îți este sufletul viu? Atunci lasă-l se ospăteze!
Nu lăsa balcone unde poți să te cațeri,
Nici sâni albi ca laptele unde poți să te odihnești,
Nici capete aurii împartă perna singure,
Nici cupe cu vin cât vinul este dulce,
Nici extazul trupului sau al inimii.
Vei muri, nici o îndoială, dar mori trăind
În adâncimi de azur, contopit și logodit,
Sărutând regina stupului, Viața!

epitaf de din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Spoon River Anthology Paperback" de Edgar Lee Masters este disponibilă pentru comandă online la numai 16.99 lei.

Adânc de Groapa Marianelor

Pe unde trece pasu-ți de zăpadă
cresc roșii trandafiri; spre cer te sui...
Dorm toți, nicio privire să nu vadă
Cum te văd eu cu ochii nimănui.

Din stele sau din nuferi, orhidee,
Alb, alb mă uit - văzduhul ți-e deschis...
De pe pământul nins, în Căi Lactee
Duc trandafirii tăi, cu ei, un vis...

Și pleacă mări albastre-verzi din mine;
Fluidul transparent de-atâta dor
Ascunde lumii ăsteia străine
Adânc de Groapa Marianelor...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

* * *

din tâmple-mi cresc
arbori pătați

aud în urechea internă
vaiet de drujbă

plânsu-mi se duce
în frunze
și nu mai știu dacă sunt
rimă sau ramă
la vernisaj

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O tentație căreia nu i-am rezistat

atunci când se dă o luptă în tine
între a deschide ușa sau a rămâne prizonier benevol
în pântecul cald și parfumat al unei femei,

nu răspunde!

ți-e chipul ei necunoscut, atingerea ei străină,
așa că ignoră provocarea de-a înfrunta lumina

și continuă meditezi asupra cosmosului
în spațiul rotund, ideal,
cu hrană suficientă și fără chirie

îți poți aduce și o mașină de scris dacă vrei-
e visul meu citesc opera pură,
neatinsă de păcatul originar!

îmi amintesc.
te vor tenta obiectele concrete,
acțiunea,

dar cântărește!-
pentru gustul fără egal al laptelui acelei femei,
tu dai puritatea neființei!

poezie de din Lumea e o pisică jigărită (2012)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Benzinaria Whisky" de Andrei Velea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -20.00- 13.99 lei.

Imn iubirii

Viața, pân' la urmă, e doar scrum,
E, mai mult, cădere și-njosire...
Poți trăi oriunde și oricum –
Dar nu poți trăi fără iubire.

Un copil privește-n viitor,
Un bătrân scrutează-n amintire...
Poți trăi plenar – sau fără spor –
Dar nu poți trăi fără iubire.

Anotimpurile-ți pot fi reci,
Sau scăldate-n caldă strălucire...
Poți trăi plângând, sau să petreci –
Dar nu poți trăi fără iubire.

În colibă viața poți -ți duci,
Ca un câine, poți lătra-n neștire...
Pe cărări greșite poți s-apuci –
Dar nu poți trăi fără iubire.

Cine-i, oare, în lume acel om
nu cadă, o dată-n rătăcire?!
Poți fi mărăcine, poți fi pom –
Dar nu poți trăi fără iubire.

Poți trăi-n picioare – sau pe brânci,
Laș sau brav poți fi-n nenorocire...
Poți și din gunoaie mănânci –
Dar nu poți trăi fără iubire.

Poți, cum crește iarba, asculți,
Sau, nepăsător fiind - din fire,
Poți trăi în văi sau vârf de munți –
Dar nu poți trăi fără iubire.

S-ar putea, de nimenea dorit,
Să trăiești în neagră părăsire...
Dar, oricât ai fi de părăsit –
Tot nu poți trăi fără iubire.

Fericirea-i, cel mai des, un vis,
Ce sfârșește în dezamăgire...
Poți trăi pe nori sau în abis –
Dar nu poți trăi fără iubire.

Hei, prietene, privește-n sus,
Cerul lumii, soarbe-l în privire...
Poți fi răsărit, poți fi apus –
Dar nu poți trăi fără iubire.

Poți pleca, în viața de-apoi,
Liniștit gândind la nemurire,
Floare dac-ai fost – sau un gunoi –
Doar o dat㠖 de-ai simțit iubire.

... Viața, pân' la urmă, e doar scrum,
E-un coșmar – sau albă nălucire...
Poți păși pe drept sau silnic drum –
Dar nu poți trăi fără iubire...

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Viața nu ți-a fost dată ca suferi sau să trăiești în chin și durere. Viața este un dar - bucură-te de el! Nu-ți mai focaliza atenția pe tot ceea ce nu-ți place, elimină cât de mult poți suferința care este cauzată DOAR de gândurile tale (nimic din exterior nu-ți poate face rău decât dacă tu alegi asta) și caută bucuria și plăcerea de a trăi. Hedonismul pe termen lung ar fi normal fie abordarea ta în viață, nu drama pe care o creezi (conștient sau inconștient) în fiecare zi. Nimeni nu-ți va ridica statuie pentru suferința ta, însă plăcerea ta de a trăi îi poate inspira și pe cei din jur.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Costel Zăgan

Moartea resuscitează România

Moartea vine prea devreme
niciodată nu te-ntreabă
dacă pentru ea ai vreme
să te muți colea sub iarbă

Niciodată nu te-ntreabă
ce-ai făcut cu tine totuși
în suc propriu o să fiarbă
ca un lan Doamne de lotuși

Ce-ai făcut cu tine totuși
dacă pentru ea ai vreme
de pe Nil pe Gange Trotuș
moartea vine prea devreme

Niciodată nu te-ntreabă
înger dacă ești sau iarbă

rondel de din Cezeisme II (1 noiembrie 2015)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Iubirea este o primăvară din care trebuie stârpești multe omizi, ca poți culege-n toamnă frumoase fructe. Dar ce păcat, poete, stârpind omizile îți stârpești în mai trandafirii tăi... de fluturi.

aforism celebru de din Sonete și aforisme
Adăugat de Andreea TrifuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Petale de orhidee pentru Sir (dedicație exclusivă)

Necunoscutule, nu pot știu cum arăți,
Căci nu mi-a fost dat să te văd, mai din față!
Ai ten măsliniu, ți-e albă, galbenă pielea...
Ce stea porți în ochi și-n cununa din Tine...!
Nu știu cum privești, suspini, dăruiești, cum zâmbești...
Căci Tu îmi apari doar în plâns... și-n speranță!

Dar, oricum ești, întristat ori de viață zburdând,
Vino la mine...! Eu scriu azi... pentru Tine!

Necunoscutule, nu pot știu cum vorbești...
Căci nu mi-a fost dat să te-aud mai de-aproape!
Dacă ai glasul zglobiu, iute, molcom, adânc...
Ce vorbe de-alint, vrei, în drumul spre Tine...!
Nu știu, cum te bucuri, ce dăruiești, cât primești...!
De ți-e sufletul frânt, ori plină ți-e viața...
Dacă strângi crini, trandafiri, orhidee la piept...
Te resemnezi în puțin sau poate... vrei Tot!

Dar, oricum, oricine ai fi, cât Mult ai ținti,
Ascunde-mă-n zâmbet și crede... în Tine!

Prietene, vezi, nu știu prea mult despre Tine...
Nefericit, singur sau bine ți-e Ție...(?)!
La final ești sau... încă, uimit ți-este zborul...
De mine nu-ți pasă, ori iubirea mi-o vrei...
Îmi accepți vrednicia sau mă lepezi din gând...
Mă ierți, când te supăr sau ai vrea ... cerți!

Te rog, totuși...! Cândva când, fizic, n-am mai fiu,
Tu întoarce-te-aici și ia-... în Tine!

poezie de (1 ianuarie 2015)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 63 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Există o persoană pe lumea asta care deține controlul asupra ta, care te poate face suferi sau să fii fericit, care hotărăște dacă te simți slab sau puternic, dacă ești o victimă neajutorată sau un învingător, care are grijă de tine - de sănătatea ta psihică, fizică și spirituală sau, din contră, care te îmbolnăvește, care decide dacă îți trăiești viața visurilor tale sau ești pur și simplu purtat prin existență ca o frunză în bătaia vântului. Știi cine este acea persoană? TU.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Jose Saramago

Dacă n-am o altă voce

Dacă n-am o altă voce care să mă dezvăluie,
Această tăcere a ecoului altor sunete
Trebuie vorbească, vorbească până jupoi
Cuvintele care ascund ceea ce gândesc.

Ea este vorbirea frântă între devierile
Săgeții care s-a otrăvit pe ea însăși
Sau marea coagulată cu nave
Unde un braț înecat ne îndrumă.

E vorba de-a împinge o rădăcină-n patria ei
Când piatra blochează un drum,
De-a arunca tot ce spune altcineva,
Copacul care-i mai mult trunchi, e mai singur.

Ea va spune, cu cuvintele descoperite,
Povești despre obișnuința de a trăi:
Această oră care leagă și dezleagă,
Nevăzutul, neavutul, aproape a fi.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Double" de Jose Saramago este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -62.00- 21.99 lei.

Locul adevărului

era undeva între cer și pământ
acolo se topește soarele
în mâinile îngerilor
femeile poartă rochii albastre
din zâmbetul lor se nasc stelele
la ele ne uităm noaptea
între cer și pământ se cuibărește
fericirea noastră când iubim
acolo zburăm când reușim
evadăm din lumea asta
te întrebi unde ești dacă nu-i cerul?
poți înoți și să zbori
mergi încet
sau
sau
fugi fără simți nimic
locul ăsta nu e raiul
nici iadul nu poate fi
aici se pliază spațiul
și dacă pășești dincolo de linie
ești un copil sau
un adolescent îndrăgostit
de femeia cu rochie albastră
sau
sau roz
ești vrăjit de această vrăjitoare
care te poate distruge
te întrebi ce-i locul ăsta
unde te simți cu adevărat fericit
unde levitezi în jurul trupului
și plutești deasupra ta?

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Teodor Dume

Între mine și cer e o umbră

nici nu știu dacă numele meu e teodor dume
și dacă stăpânul celui însemnat de Dumnezeu e
moartea într-un capăt și viața în celălalt

uneori prins între cele două liniști
îmi lipesc urechea de marginea pământului
și vorbesc cu tata în prezența căruia
am învățat iubesc sufăr
și să aprind prima lumânare
țin minte cum am sărutat-o pe mama
și m-am rugat lui Dumnezeu
se joace cu mine
eram devorat de frică și de
întunericul decupat
din veșmintele lui tata

prins în acest sentiment ciudat
am ucis o lacrimă
am strigat și
moartea s-a zgâit la mine
ca la o pradă

nici nu știu dacă sunt fericit sau trist
știu doar că nu-mi aparțin
am privirile amputate și oscilez
între cer și o umbră leneșă

aș putea să mă prefac într-un băiat care iubea
sau într-o altă prezență în care numele
nici că ar conta
numai că
între mine și cer există o legătură
care definește viața și moartea

și totul sfârșește cu un alt anotimp

poezie de
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Drumuri

Sunt rute de vis sau rute de patimi
Turnate, pavate-n sudoare cu lacrimi;
Ruloul de smoală cu gânduri tenebre,
Exces de putere, cu moartea pe zebre.

Periplul continu de muncă-n alertă
Cu timpul de-a fi calculat de-o expertă,
E pojghița neagră de piatră-n pământ
Cu duceri visând și retur de înfrânt.

Sau e un traseu, dibuit, imprecis
De pasăre-n zbor cu destin de ucis,
Cum este culoar pe oceane, pe mări;
Visare pe val, abisale-ncercări,

Racheta-n explozie nebună de-nalt,
Elan de atlet, maraton, triplu salt,
E-un fir de lumină spre steaua de vis;
Dorință bătută în gând nedescris,

Sărutul sublim pe alea din parc
Sau zbor din celulă, cum leul din țarc.
Cum timpul trecut între ou și acum...
Cum stea ce-o porți astăzi și-i ultimul drum...

poezie de (23 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Liber, foarte liber

Sunt om liber, foarte liber, pot trăi sau pot muri,
pot iubi în miezul zilei sau sfârși în zori de zi,
sunt o simplă întrebare, cu un complicat răspuns,
pot urca pînă la stele, fără-a ști că e de-ajuns.

Sunt ca cerul nopții, liber, când mai jos și când mai sus,
nimeni nu mă mai întreabă ce-am făcut și ce am spus,
sunt o simplă licărire ce, mai toți, cred că o văd
doar când viața-i o dilemă și le pare-a fi prăpăd.

Sunt om liber, foarte liber, n-am ce da, n-am ce cer,
știu ce-i viața, știu ce moartea, am curaj cred, sper,
vin din marginile lumii, însă eu n-o mărginesc,
în deplina-mi libertate, n-am de ce să mă feresc.

Sunt ca fluturele care simte ploaia după vânt,
simte vântul după forma umbrelor de pe pământ,
caut boabele de rouă ce, mereu, în zori de zi,
udă firul crud al ierbii ce-și dorește a trăi.

Sunt om liber, foarte liber, pașii singur mi-i măsor,
și tot singur pot decide dacă vreau sau nu să mor,
dacă merg spre mai departe, dacă vreau stau pe loc,
dacă vreau fiu ca focul, sau să ard cu totu-n foc.

Sunt așa cum este firea celor ce-și doresc trăi
fără teama că li-i dată datoria de-a muri,
sunt mai liber decât clipa care știe că a fost
și-a dat timpului măsură, și a dat faptelor rost.

Sunt om liber, foarte liber, sunt precum mi-e dat fiu,
știu ce-nseamnă libertatea, tot ce-nvăț, învăț știu...

poezie de din Dincolo de praguri (9 august 2013)
Adăugat de Daniel-Dumitru DarieSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Chiar înainte de "a face" orice, tu trebuie " fii", nu-i așa? Așadar, ce anume ești tu înainte de "a-face"? Ce, dacă ai fi paralizat, în comă, sau în somn, tu nu ești? Poți să învingi cei mai de temut adversari, poți învingi de unul singur un război, poți învingi cei mai abili adversari politici sau economici, poți învingi zeci de invazii extraterestre, poți învingi cei mai mari filosofi, poți învingi cancerul, leucemia sau Sida, poți învingi toți demonii din iad, dar dacă nu ai învins propria ta minte, rămâi doar un învins, un alt muritor de rând. Mintea poate afirma că e pozitivă sau cea mai abilă șmecherie "că a învins mintea", dar atâta timp cât gândul îți este călăuză, el doar te va invita la moarte. Află cine ești tu, pentru că tu nu ai fost născut vreodată. Corpul pe care-l crezi al tău nu e nimic altceva decât material de împrumut de la părinți și mai ales supermarketul din colț si piața agroalimentara a lui Matache. Cine ești tu, nu ce faci tu sau ce știi tu despre tine. Astea sunt doar roluri bune scrise de gând pentru a impresiona sau speria copii.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ana Blandiana

Alb pe alb

Scriu cu alb pe alb
Deși știu că nimeni
Nu va putea citească,
Nici chiar eu,
După ce voi fi uitat ce am scris.
Binele este întotdeauna
Greu de înțeles –
E mai ușor accepți un eres
În paradis
Decât o jertfă benevolă omenească.

Mă încăpățânez
Să scriu alb pe alb
Deși mi se spune
Să folosesc cel puțin
Litere cu sclipici,
Când desenez ramuri de măslin
Sau fapte bune
Plictisitoare.

Dar,
Acum și aici
Nu am decât o culoare
Care poate
Să le cuprindă pe toate
Și scriu cu alb pe alb
În zadar.

poezie de din Orologiul fără ore (2016)
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Eduardo Chillida

Grija mea nu este să știu dacă sunt mare sau mic, ci verific dacă într-adevăr cresc în fiecare zi.

citat din
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mircea Cărtărescu

A gândi - verbul Gemenilor. Și e adevărat, gândirea devine tot mai tiranică între compartimentele psihicului meu. Acum e o gândire fără substanță, sau care își e sieși substanță. Gândesc așa cum imaginam în adolescență: vedeam imagini, dar ele nu formau o lume. Poate că, la fel ca atunci, dar în planul meditației, în câțiva ani am reușesc devin, dintr-un om care gândește, un gânditor. Dacă aș duce o anume viață, dacă nutrăi în paradox și ipocrizie, știu că ar fi așa. Sunt între paliere, poate între poezie și mistică, magie, iluminare, plenitudine, distrugere. Sau între ficțiune și realitate (dar cea adevărată, nu cea din jur).

în Jurnal I (1990-1996) (2005)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Solenoid. Ed. cartonata" de Mircea Cărtărescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -89.00- 62.99 lei.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook