Fereastra udă de lumină

Fereastra ta e udă de lumină,
O şterg cu inima până devine vis,
Ochii mei sunt arc de curcubeu,
Tu eşti săgeata care m-a cuprins.

Cad în genunchi la dulcele izvor
Sub orizont şi gânduri răvăşite,
Împărţim focos plăcerile în doi,
Îmbrăţişări, săruturi nesfârşite.

Cerurile de vrajă îngerii aduc
S-acopere cu aripi razele de stea,
Să nu vadă nimeni cum dispar
Dis de dimineaţă prin lumina ta!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne iubim la nesfârşit...

Te presimt ca un miracol,
Îmi râzi în gând, îmi vii în vis,
Îmi spui că fericirea-n doi
E starea care ne-a cuprins.

Presari săruturi peste flori,
Pe facebook mi le pui, iubire,
Mă însoţeşti oriunde merg,
Eşti armonie şi mărire.

Eu sunt izvor şi-ţi sunt speranţă,
Un curcubeu de reflectare,
Mai bine-ar fi să fim un zbor
Rotit în cer de-o sărutare.

Să ne schiţăm pe-o stea popas,
O contopire pentru-o clipă,
Să ne iubim la nesfârşit
Iluminând fără risipă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înnobilând iubirea

Oasele mele cad în visele somnului,
Crucea lui în braţele Domnului.

Tu îmi priveşti inima cu inima ta,
Pâlpâie în dânsa o minunată stea.

Să fie iubirea magia din cuvânt,
Clepsidra sorţii din coji de pământ?

Oasele mele sunt axe la-ntreg,
Cu aripi la glezne spre tine alerg.

Te privesc prin fluturii care
Pătrund în ochii sculptaţi de o floare.

Au umbre rănile dorului meu
Înnobilând iubirea în arc de curcubeu!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Presară-ţi buzele...

Presară-ţi buzele cu rouă de stele,
Cu miere pură din dulcele alint
Şi vom trăi o noapte şi o viaţă
Iubind cu preţuire în farmec nesfârşit.

Presară-mi cu săruturi inima din mine,
Revarsă-ţi iubito plăcerile trupeşti
În sâni, în focul care arde-n noi
Şi vom trăi sub stele minunile lumeşti.

Presară-ţi buzele cu aripi de fluturi,
Mângâie-mi fruntea atinsă de vis,
Iubirea ţi-o dărui, te rog să mi-o dărui
Cât flacăra vieţii uşor ne-a cuprins.

Presară-ţi buzele cu rima poeziei,
Cu flori, cu avioane, cu tot prin ce trăieşti
Şi nu uita c-o boală ne cuprinde:
Iubirea dăruită în cerul cu poveşti!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub crucea-n care vidul putrezeşte

Se-ndepărtează umbra de lumină,
Şi ura de iubire şi dispreţ,
În suflet adevăru-i fără preţ,
Minciuna ne aduce în ruină.

Cuvântu-i de prisos dacă răneşte,
Gândul e un tuci înfierbântat
Pe care amintirea l-a uitat
Sub crucea-n care vidul putrezeşte.

În vis mai latră câinii întristării,
Întunericul se varsă-n vegetale
Când te ascunzi, nu-mi ieşi în cale,
Inima mi-am pus pe culmea zării,

Acolo îngerii cad în genunchi
Din zborul lor pornit între tornade,
Să vadă cum intrăm în canonade
Tăind lumina până în rărunchi.

Găsim în ea copite pofticioase
De-a călări şi vânturi dar şi ploi
Să te-aducă dulce înapoi –
Floare între florile frumoase.

Ne merităm o clipă de avânt
Între întuneric şi lumină
Şi-o mână de cenuşă de sulfină,
Sfântă amintire pe pământ!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasă eşti precum un vis

Frumoasă eşti precum un vis,
Un mac superb în lan de grâu
Din care îngerii şi-au prins
Culorile în zbor, la brâu.

Frumoasă eşti ca o baladă,
O dulce notă de vioară,
La care dragostea s-arată
Ţinută-atent la inimioară.

Frumoasă eşti! Şi munţi şi mare
Se zbuciumă să te cuprindă
Cu formele fermecătoare
Din cerul nalt pus în oglindă.

Frumoasă eşti precum un vis
Puternic nins cu fericire,
Un curcubeu care-a cuprins
Poetu-n zâmbet de iubire!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tămăduirea rătăcirilor

Îngerii aduc pe poarta cerului,
Pe undeva, pe la Greşu,
O rază de lumină,
O pun în căuşul palmelor
Şi o infuzează
Cu sărutul buzelor tale.

Beau pe nerăsuflate
Boabele fericirii
Cu ochii şi inima...

Sufletul intră în jocul raţiunii,
Raţiunea urmăreşte
Zig-zagul fluturilor
Mânjiţi cu aripi de curcubeu,
Albinele deviază orizontul
Vărsând peste noi
Clepsidra cu miere şi polen.

Îţi aduci aminte
Pe unde, şi cum, ne-am tămăduit
Rătăcirile dulci?

Tu, răspunde.

Eu încerc să pătrund,
Pe aceeaşi rază,
Cu tine în braţe
Pe poarta cerului!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cafeluţa descântată

Într-un ibric, pe-o lopată,
Sub o cuşcă dărâmată,
Fierbe-o cafea descântată
Pentru omul de zăpadă.

Aburi ies, se-nalţă-n zare,
Aripi lungi de călătoare
Aduc razele de soare
Şi florile pe ponoare.

Tu te plimbi prin aburi vii
Cu verdeaţă pe câmpii,
Îmi pătrunzi în poezii
Înger cu ochii căprui.

Te opreşti să bei cafea
Din ceaşca, inima mea,
Care-i dulce şi ar vrea
Să fii zaţ de stea în ea!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina dorită

Lumina vieţii-o porţi
Unde privesc bărbaţii,
În adâncimi de nopţi
Şi-n ceruri cât Carpaţii.

Lumina ta, femeie,
E rodul unui pom
Din care o scânteie
S-aprinde într-un om.

Şi-aşa lumina vieţii
Pe care ţi-o cuprind
Din pragul tinereţii
Se coace în zenit.

Tu ai surâs de floare,
Eclipse uneori,
În mine cu ardoare
Apui fără să mori.

Lumina ta ne ţine
Pe aripă de vis
Hrănind doar cu rubine
Raza ce ne-a cuprins.

Acum tu eşti lumină
Luminii ce se naşte
În inima de tină
Ce cu dor ne paşte.

Şi trecem iar prin fapte
Zâmbind când te privesc
Unde bărbaţii-n şoapte
Lumina ţi-o doresc!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tatuaj

Mi-am pus aripi la picioare,
Tatuaje-n zbor spre soare,
Spre iubiri şi mângâiere
În prelingeri de tăcere!

Sunt profundă ca un vis
Care cordul a cuprins
Cu sărut pe ambii sâni
Şi cu vibraţii în mâini.

Sunt ca piatra necioplită
Sub o daltă fin călită,
Când m-atinge, mă-nfierbântă
De topesc liniştea sfântă.

Şi cât sunt de dezmierdată
Nu voi muri niciodată,
Voi zbura din floare-n floare
Cu aripi dulci la picioare.

Voi gusta zborul vieţii
Dintr-o fantă-a dimineţii
Şi voi fi lumina ta
Sculptată pe-o canapea

Ne-om legăna în sărut,
Dar din dar pentru-mprumut,
Ne-om topi până în zori
Printre îngerii din flori!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi

Ochii tăi sunt pajiştea viselor mele,
Cuvinte scrise cu raze în cerul de stele.

Mă înec în privirea ta, cum în cer,
Îngerii se pierd în zborul stingher.

Flori de albăstrele porţi în priviri,
Podoabă regală în mări de iubiri.

Sunt ţărmul ce ritmic îţi poartă
Iubirea şi dorul prin propria soartă.

Aş vrea-n buchetul iubirii cu dor,
Să fiu trăsnit de-al dragostei fior.

Să intru des în zborul inimii tale
Să-ţi aduc etern tornade de petale.

Ochii tăi să zburde printre stele
Cu aripi de îngeri prin aripile mele!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gaura neagră

Merg desculţ prin inima
Vorbelor tale cu aripi de seară,
Fructele aroganţei alungă
Opţionalul vis căzut de pe scară.

Un câine floral îşi leagănă
Covrigii esenţiali din coadă,
Nivelul groazei aprig lăcomeşte
Lumina grumazului devenit corvoadă.

Trec nivelul grijii în palide tăceri,
Tu cauţi în răceala inimii topite
Odaia somnului supus
Obrazului gol pătruns de ispite.

Îngerii mângâie praful din paşi
Pendulând cerul sub pene de stea,
De-atâtea păcate iertate am Doamne
Gaură neagră în inima ta.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Graiul iubirii cu miezul de nai

Razele soarelui se coc într-o cioată,
Pădurea se lasă de vrajă furată,
Inima fierbinte îmi cade în palme,
Universul în fructe şi-n scame.

Cât de frumoasă-i imaginea ta
Se-ntreabă în mine, în naştere-o stea,
Eşti scânteia aprinsă în iarbă sau eşti
Trestie-ascunsă în vad de poveşti.

Cunoaştem luminile norilor grei,
Jertfa de flori păscută de miei,
Săpăm amintirea, nisipul uitat,
Ecoul din urme prin care-am muşcat:

Tu inima mea rătăcită în tine,
Eu inima ta mustind de iubire,
Razele ies din soarele-ascuns
În pădurea cu cioate în care-am pătruns.

Mai cântă-mi din frunza pe care o ai,
Din graiul iubirii cu miezul de nai
Şi dăruie-mi pe-nmiresmatele buze
Versuri pictate în zbor de buburuze!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plăceri de vis

Două aripi au prins inima ta
În florilegiul plăcerilor de vis,
Ai încercat profund, cu mine,
Să zburăm sub cer deschis.

Planăm aşa spre munţi şi văi,
Peste mări cu valuri înspumate,
În zborul larg tu eşti, erai,
Raiul profund cu stele coapte.

Gustam cu ochii fluturând
Clipa ce-aduce viitorul,
Tu mă hrăneşti cu noul vis,
Sub aripi eu îţi zidesc zborul.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărutul amăgirii

Pe hematii de curcubeu,
Crăiasa mea, trăiesc iubirea,
Am învăţat demult să ard
De nerăbdare, de aiurea...

Nu înţeleg cum trec prin aer
Cocorii îndulciţi de zbor,
La sânul tău se îmbulzesc
Şi îmi aduc fior de dor.

Simt cum sărut o amăgire
Cu dinţi albiţi de porţelan,
Tu eşti Morgana care creşte
Din macii răsfiraţi în lan.

Privirea mea e spic de grâu
Şi pâinea şoapte-i înţeleg,
Doar vântul dacă mi te fură
C-un semn de vrajă te dezleg!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia pictată

Femeia-i păpuşă pictată
Frumos de razele de soare,
În ochii ei e lumea toată
Şi ea în lume e o floare.

Se-ntinde pe nisipul clipii
Clepsidră dulce de amor,
Adună zborurile aripii
Şi le aşează sub picior.

Saltă în valuri maiestuos,
Ar vrea cu braţele s-atingă
Iubirea omului frumos
Şi cu săruturi să îl ningă.

Topite-s miile de gusturi
În trupul ei frumos, de vis,
Bărbaţii şlefuiesc în busturi
Ardoarea ei ce i-a cuprins.

Ori ea, femeia, cea pictată
Frumos de razele solare
Îşi pune-n forme ciocolată
Să guste lumea visătoare!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-atâta frământare...

Seara se înhamă la stelele tale şlefuite,
De ele atârn candela viselor noastre,
Viitorul luminos îmi trece prin minte
Prin fereastra nopţii cu pliuri albastre.

Tu îmi citeşti gândul de rocă adâncă,
Adusă din seminţia îngerilor prunci,
Unde curcubeul se unge cu brâncă
În amvonul de aripi şi gânduri prelungi.

Ne pansăm cu săruturi în clipe târzii,
Ne transformăm în pulbere de dor,
În noi mocnesc ştiute, luminile dintâi,
Le injectăm în suflet cu dulcele fior.

Seara se înhamă cu iubirea noastră,
Ne poartă pe sub lună la întors de ceas,
Dorul de tine-i durere aprinsă, albastră,
De-atâta frământare nici Domnul nu e treaz!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasa mea, frumoasa mea...

Frumoasa mea, frumoasa mea
Cu inima de scoici stelare,
A încolţit în piept târziu
Un fulg de frunză trecătoare.

Se-nalţă, cade, reînvie
Pe pala vântului ştrengar,
Respir parfumul poeziei
Iubirii ce o port ca dar.

Frumoasa mea, frumoasa mea
Cu inima cleştar de vis,
Tămăduieşte-mi rana vieţii
Prin aripa ce m-a cuprins.

A încolţit ghinda candorii,
Stejarul s-a ascuns în noi
Pe culmea nemuririi care
Îşi spală fulgerele-n ploi.

Frumoasa mea, frumoasa mea
Iubirea ta-i parfum de stea!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre rânduri...

Ţi-am pus inima în palme
Cu-ale florilor culori,
Din iubire au ţâşnit
Mii de fluturi şi cocori.

Fluturii-au luat-o razna,
S-au ascuns la tine-n sân
Iar cocorii-n zbor întins
Caută culcuş în fân.

Eu, ce caut? Mă întrebi,
Ştii răspunde, dulce vis,
Tu eşti lacrima din soare
Ce-n iubire m-a cuprins.

Nu mai pune întrebări,
Nu te încorda în gânduri,
Inima pusă în palme
Îţi răspunde printre rânduri!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epilog la timpuri noi

Ne amăgim cu tinereţea, dar murim cu fiecare secundă.
Nu împărţim cu nimeni tăcerea. Iubirea se uită...
Iubirea e roua în care lacrima se odihneşte o clipă, apoi un curcubeu de vis se ridică.
Inima este o mânăstire în care coboară îngeri cu aripi de ceară.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea pusă-n mărţişoare...

La-nceput de primăvară, deşi mai este zăpadă,
Un simbol de fericire, cu doi franjuri, se arată:
Unu-i alb, altul e roşu, şnur prelung frumos s-anină
Pe-al tău piept, iubire sfântă, presărată cu lumină.

Două inimi rezonează, le dedic o poezie,
Cerurile se deschid sub aripi de gingăşie,
Cântă sferele ascunse după razele de soare:
La mulţi ani iubire sfântă pusă-n mii de mărţişoare!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!