Un măgar cu capsa pusă

Un măgar cum nu există, frumuseţe de măgar,
Se-nvoise că va duce o căruţă de mortar.
Ca urmare şi stăpânul, la-nceput nedumerit,
Să-i mai pună în spinare nişte fiare a venit...
Tot astfel şi vizitiul, nu ştiu cum a cugetat,
Să-i mai pună nişte marfă a venit, înfuriat...
Într-o vreme se urnise cu acest cumplit samar,
Dar se rupse sub povară frumuseţea de măgar...
Mai târziu veni stăpânul care, scăpărând amnarul,
Puse să se slobozească şi să jinduie măgarul,
Drept aceea un prieten, ce venea de la părinţi,
A strigat -schimbaţi măgarul, c-ăsta a ieşit
din minţi...
Cine se gândea că prostul o să ţină pe spinare
Toată nerozia celor care nu-i prea dau mâncare?
Să vedem ce judecată va avea un magistrat,
Care, să se dumirească, în păcate a intrat;
- Bine, măi, stăpâne-frate, văd, mortarul e cu rost,
Dar măgarul dumitale, cum de fu aşa de prost?
- Vezi povestea cu măgarul? Chiar şi lumea e condusă,
De scânteia şi amnarul unui ins cu capsa pusă...

poezie de Gheorghe Ion Păun din Mozaic umoristic (2004)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când călăreşti pe un măgar şi măgarul se rătăceşte, nu măgarul este cel ce a greşit.

citat celebru din Antoine de Saint-Exupery
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată un om şi omul ăsta avea un măgar, care de ani şi ani tot cărase la moară saci cu grăunţe. Dar de la un timp bietului dobitoc i se împuţinaseră puterile şi nu mai era bun de nicio treabă. De aceea, stăpânul lui se gândi într-una din zile că n-ar mai avea niciun rost să strice pe el bunătate de nutreţ. Măgarul pricepu însă că nu-l aşteaptă vremuri prea bune şi, fără să mai adaste, îşi luă tălpăşiţa spre oraşul Bremen. Nu ştiu de unde-i venise-n gând că acolo s-ar putea face muzicant al oraşului.

începutul de la Muzicanţii din Bremen de Fraţii Grimm
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măgarul

Orice-ar face, orice-ar paşte,
Un măgar tot se cunoaşte,
După ochii săi perechi,
Mai ales după urechi,
După cum dă cu copita,
După răget ştii ce-i vita.
Iar măgarul númit om,
După faptul că-i neom.

pamflet de George Budoi din Măgarii şi măgăriile în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (19 mai 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar de poartă un samar brodat cu aur, măgarul rămâne măgar.

citat din Ziya Paşa
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măgarul

Chiar şi c-un frâu de aur,
De-i pui cununi de laur,
Cu Biblia-n samar,
Rămâne tot măgar!...

epigramă de George Budoi din Măgarii şi măgăriile în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (2 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indignare bovină

Pentru că boul "s-a ajuns",
Adică-n sat, ca preşedinte uns,
Măgarul, ce-l ştia c-a fost... măgar,
Din vremea când fusese doar primar
Într-o ogradă-n care a putut
Prin furt, să-şi rotunjească-al său avut,
Luând, prin fals în acte, şase case,
Pe care, evident, le-nchiriase,
Măgarul, deci, cu acte-a dovedit
Că boul, preşedinte parvenit,
E un penal cum nu s-a mai aflat
Şi-ar trebui să dea-napoi, la stat,
Toţi banii încasaţi în mod nedrept.
Dar boul operase mai "deştept":
Ales, cum ştim, ca preşedinte-n sat,
O cucuvea juristă-a constatat
Că ar avea mereu imunitate,
Deci, faptele-i n-au cum să fie judecate.
Iar bou-atunci, dorind să îşi arate fala,
A şi mugit, puternic, în satul lui, MORALA:

"Ce treabă-are măgarul, răspunsul chiar îmi scapă,
Să ştie el, de unde un bou bea-ntruna apă?"

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

FABULĂ MĂGĂRUŞUL BARONEL de CORNELIA PĂUN Heinzel

FABULĂ "MĂGĂRUŞUL BARONEL" de CORNELIA PĂUN HEINZEL

Într-un colegiu pentru rumegătoarele elite

Într-o zi, a ajuns înfoiat

Un măgăruş grăsuţ, plin de ifose,

Cu mantie, in veşminte de epocă-mbrăcat.

Cu ceilalţi măgăruşi elevi el nu vorbea,

Şi toată turma mult îl respecta.

Doar titlul avut la toţi valora

Şi pentru că de la stat el bani şi avere primea.

Păduri şi castele el primise

Spunând că-n alte secole avuse

Un strămoş măgar, baron,

Care urma s-ocupe chiar un tron.

Măgăruşul cu nasul ridicat în sus

Credea c-odată baron ajuns

Nu se coboară cu colegii să vorbească,

Pe profesoare nu se sfia să le jignească.

Considera că e umilitor

Să converseze cu şeptelul truditor.

Şi nici măcar privirea nu şi-o îndrepta,

Spre unul ce dorea să-l întrebe ceva.

Dar într-o zi a dispărut măgarul baronel,

Şi nu s-a mai auzit de el în şeptel.

Doar într-un târziu s-a aflat că măgarul său tată,

O măgăriţă mai tânără luă de nevastă

Care alt nou măgăruş i-a fătat,

De baronel şi mama sa s-a lepădat.

MORALA

Să ştii atunci cănd te crezi măgar încoronat,

Că soarta ţi se poate-oricând schimba,

S-ajungi rapid de unde ai plecat,

Şi tot viaţă de măgar vei avea.

poezie de Cornelia Păun Heinzel din revista The Alternative Canada
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pana de cocoş

În curtea unui gospodar,
Unui măgar şui, aşadar,
Cam urâţel şi cenuşiu
Capricios şi-un pic saşiu,
I se puse-odată pata,
Se-ntinse cât îi e poiata,
Întru totul
Făcând pe mortul.
Urlă stăpânul său plenar
Să vină un veterinar,
Care-l frecă c-oţet şi paie
Să i se-nmoaie
Şi sânge şi încheietura
Ca să-i pornească osatura,
Să-nfulece ovăz ori fân,
Să fie, cum a fost, hapsân
Şi la băut şi la mâncat.
(Mai ponderat la-ncălecat!).
Leacuri să-i dea şi de-o comoară,
Doar să nu moară!

Veterinaru-i avizat.
Pe om, el l-a avertizat
Că îi va da penicilină,
Că, poate, boala i-o alină
Chiar dacă doare,
Că fără asta, sigur, moare.
Spre-a nu fi chiar mâncat de muşte
Rămâne-atâta: să-l împuşte!

Verdictu-l auzi cocoşu'.
De spaimă, se făcu mai roşu
Şi cucurigă plenar,
Ce zice-acest veterinar:
- "Cucuriguuu! Cucuriguuu!
Mor de fricăăă, nu de friguuu,
Că am aflat acum din cuşcă
Că pe măgar mâine-l împuşcă!"

Deruta i-a îngenunchiat
S-au dus, chiar toţi la Urechiat:
- "Nu fi măgar!"
- "Hai, nu fi prost!"
- "Rămâi cum eşti, măgaru' nost!"
- "Să n-ajungi fundul sacului!"
- "Rămâi tot râsul satului,
Dar scoală-te şi ieşi din cuşcă,
Altfel, chiar mâine, te împuşcă!"
Conchise foarte inflamat
Cocoşul, cel mai informat...

Să ştiţi că, până dimineaţă,
Rumegând povaţa-isteaţă,
Măgaru-a prins chef de viaţă.

De bucurie, gospodarul,
Văzându-şi iar zdravăn măgarul,
Rugă, cu sârg, veterinarul:
- "Dădurăm cep vinului roşu.
Nevast-a şi tăiat cocoşu'!
Să ne simţim toţi bine. Iată,
Măgaru-i teafăr în poiată!"

Morala:
Nu-ţi supralicita, tu, harul
Chiar obsesivo-compulsiv.
Rămâi, mai bine, un naiv
Precum... măgarul!

fabulă de Sever Purcia
Adăugat de Sever Purcia
Comentează! | Votează! | Copiază!

MĂGARUL VREA SĂ SE EXPRIME, DAR NU ŞTIE SĂ VORBEASCĂ
Măgarul vrea să se exprime, dar nu ştie să vorbească
Ş-atunci ca recompensă început-au lungi urechi să-i crească,
Mai bine să perceapă de i se pune-n cârcă vreo povară
Şi dâca să-i devină manifestă, să nu mai slugărească.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele şi măgarul (fabulă)

Cu urechea pleoştită, cu coada-ntre picioare,
Câinele, trist şi jalnic, mergea pe o cărare.
După îndestul umblet, iată că-l întâlneşte
Un măgar, şi-l opreşte:
"Unde te duci? îi zise,
Ce rău ţi s-a-ntâmplat? Şii, parcă te-a plouat,
Aşa stai de mâhnit."

- "Dar, sunt nemulţumit.
La împăratul Leu în slujbă m-am aflat:
Însă purtarea lui,
De e slobod s-o spui,
M-a silit în sfârşit să fug, să-l părăsesc,
Acum cat alt stăpân; bun unde să-l găsesc?"

- "Numai de-atât te plângi? măgarul întrebă;
Stăpânul l-ai găsit, îl vezi, de faţă stă.
Vino numaidecât la mine să te bagi:
Eu îţi făgăduiesc
Nu rău să te hrănesc;
Nimic n-o să lucrezi, nici grijă n-o să tragi."

"Ascultă-mă să-ţi spui: e rău a fi supus
La oricare tiran; dar slugă la măgar
E mai umilitor, şi încă mai amar."

fabulă clasică de Grigore Alexandrescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Accident de... măgar

S-a întâmplat un tragic accident,
Banal şi pot să zic chiar foarte rar,
Când soacra lu' Ion (şi el prezent)
Mortal a fost lovită de măgar,

Şi-atâta jale pe bietul Ion
Şi plânsete pe ţaţa Maricica
Încât s-a dat în şapte sate zvon:
Măgaru' a ucis-o pe mămica(!)

Aşa că, n-a trecut de miezul zilei
Şi-atâta lume-n jurul casei lor
S-a adunat, dar, la aflarea ştirei
Acestui accident îngrozitor,

Însă Ion avea nedumerire
Văzând puhoiul ce intra-n ogradă,
Că soacră-sa, a dracului din fire,
Avea prieteni mulţi şi-nc-o grămadă(!?)

"Ioane, înţelegem ce-ai pierdut"
Zise un ins oftând cu tot amarul,
"De soacră uită, ce-a fost a trecut...
Noi am venit s-aflăm... de vinzi măgarul!

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măgarul în oglinda apei

Privindu-se cu încruntare,
Măgarul zise ofensat:
Cine-o mai fi şi boul care
Priveşte-n sus aşa holbat?

epigramă de Gheorghe Bâlici din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măgarul la oglinda apei

Privindu-se cu îngâmfare,
Măgarul zise ofensat.
Cine-o mai fi şi boul care
Priveşte-n sus aşa holbat?

epigramă de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabulă de cuplu

Având copii, nevastă, un măgar
Se opintea din răsputeri la car,
Dorind să-l mulţumească pe stăpân
Ca să-şi câştige raţia de fân.
Nevasta sa, stătea mai mult acasă,
În capoţel şi doar punea pe masă,
Doar boabe de porumb luat din şură
Să nu îşi strice scumpa manicură,
Fiindcă măgăriţa păsămite,
Avea mai nou copitele vopsite.
Dar într-o zi măgarul cam stresat
C-avea povară mare de cărat,
Să ducă cu stăpânul la obor
O implora să-i fie de-ajutor.
Soţia a-ncercat să îl refuze,
Ba a ţipat si-a dat mărunt din buze,
Însă măgarul dur şi cam ursuz,
A zis că nu acceptă un refuz,
Aşa că fără multă veselie
Au început să tragă la cocie.
La inceput, o mie de ocale,
Au tras uşor, fiindcă era vale,
Şi soaţa a-nceput să comenteze,
Că n-ar fi trebuit s-o deranjeze
Pentru un lucru simplu si usor,
Ba chiar l-a invitat stăruitor,
S-o lase doar pe ea la car să tragă,
Că el e o nevolnică mârţoagă.

Măgarul enervat de-aşa atac,
Pe loc soţiei i-a facut pe plac,
Şi a lăsat-o ca să se descurce...
Văzând că drumul a-nceput să urce.
Rămase măgăriţa înhămată,
Să tragă la căruţa încărcată,
Ce se împotmolise-n porumbişte
Şi nu putea cu nici un chip s-o mişte.
I se-nfundau copitele în tină,
Mergând pe poante ca o balerină,
Efortul ei nevalorând un sfanţ
Căzu epuizată intr-un şanţ,
Pe când măgarul ce privea din vale
A tras grăbit vreo două-trei morale:

Morala 1:

Când trage greu al căsniciei car,
E demn de tot respectul şi-un măgar.

Morala 2

Chiar dacă-ţi dai cu ojă şi cu fard,
La greu, poţi da cu oiştea în gard.

Morala 3

Şi pe asfalt, dar şi când e noroi,
Căruţa-i mai uşoară când trag doi!

fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă plimbam într-o zi pe câmp, la ţară... De-odată însă, colţul acesta fericit de natură e spintecat de răgetul strident al unui măgar, care păştea în apropiere de crâng. Fu parcă un ţipăt de trâmbiţă într-un concert de vioare. Şi nu ştiu cum, măgarul acesta îmi făcu impresia unui... poet patriot.

Traian Demetrescu în Profile literare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

măgar

Măgarul

Cărăuş itinerant,
Răbdător cum nu se poate,
Este antipoluant
Şi-are portbagaju-n spate.

definiţie epigramatică de Olimpiu Radu din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măgarul în grevă

Un măgar s-a pus în grevă, nu se ştie pentru ce...
Eşti folositor, vezi bine,
Dar să nu crezi că pe lume nu se poate fără tine.

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui măgar (după fabula Măgarul, de Krîlov)

Acel Atotputernic, ce toate le-a făcut
În numai şase zile şi-a şaptea a şezut,
Când te-a făcut pe tine, greşind al tău tipar,
În loc de om, se vede, făcut-a un măgar.

epigramă de George Budoi din Aforisme şi epigrame despre măgari şi măgării, după I.A. Krîlov (11 martie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măgarul în grevă

Un măgar s-a pus în grevă, nu se ştie pentru ce...
Eşti folositor, vezi bine,
Dar să nu crezi că pe lume nu se poate fără tine.

fabulă celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

MĂGARUL de AUR
- după o idee de I. S.

Un Apuleius mitic şi-al lui "Măgar de Aur",
Pentru măreţe fapte primeau cununi de laur;
Posteritatea însă n-a înţeles şarada:
Măgaru-i tot măgar, de Aur - numai coada.

Grigore Tunşanu
Adăugat de Grigore Tunşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!