Zborul cu ochii închiși pe aerul aripii lipsă
de boala scrisului
se îmbolnăvesc cei mai sensibili
și cei mai aroganți
care este unul și același lucru
privit prin ochiul celui ce vede tot
și înțelege tot
de boala scrisului
se îmbolnăvesc cei ce cred
dar care nu o spun
și cei ce se opun, chiar dacă și ei
acceptă curgerea cuvântului precum
lacrima și picătura de sânge
de boala scrisului nu te poți vindeca
prin beția cuvintelor celorlalți
ca să uiți cine ești
de unde vii și unde trebuie să mergi
și nici nu te poți lega de cuvânt
ca de-un pietroi
apoi să te arunci în amontele inimii
de boala scrisului nu te poți vindeca
prin ecoul cuvântului
și nici prin tăcere, ținând pasărea
închisă în colivie
doar zborul cu ochii închiși
pe aerul aripii lipsă
când aerul e sufletul tău, călătorind
între lumile cuvântului
poezie de Ionuț Caragea din Antologie de poeme 2006-2012 (2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cuvinte
- poezii despre ochi
- poezii despre boală
- poezii despre zbor
- poezii despre tăcere
- poezii despre sânge
- poezii despre superlative
- poezii despre suflet
- poezii despre păsări
Citate similare
De boala scrisului te poate vindeca doar zborul cu ochii închiși pe aerul aripii lipsă, când aerul este sufletul tău călătorind între lumile cuvântului.
Ionuț Caragea în Delir cu tremurături de gânduri (2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre zbor
- citate despre suflet
- citate despre ochi
- citate despre medicină
- citate despre cuvinte
- citate despre boală
- citate despre aripi
- citate despre aer
Boala are o misiune a ei. Boala ne alege, așa cum îngerii îi aleg pe cei prin care să-și înfăptuiască misiunea în lume.
Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare și destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre îngeri
Haina cuvântului
Ce straniu gol în liniștea dintre imagini de timp uitate în valiză
am purtat-o prin anii existenței perene
mă asurzește profunzimea necuvintelor ce stau ascunse pe foaia albă
se cred fantome, ele cuvintele
chiar au devenit fantome din cauza tăcerii dintre noi
nu-mi urlu neputința de a îmbrăca frumosul în haina cuvântului
zi de zi cos literele una de alta cu emoția risipirii de mine
nu toate hainele cuvinte ce le creez îți îmbracă sufletul.
Poate sufletul tău nu e pe măsura creației mele
nu am făcut școala stilistilor în arta scrisului pe măsura celor inteligenți
am doar școala vieții la care mulți se cred premianți
pentru că știu să coase cuvinte ce uneori nu le înțeleg nici ei în profunzime
asta nu-i împiedică să desconsidere efortul meu de a coase cuvinte din boabe de roua
nu vreau să ajung mare creator de modă în arta scrisului
visez să nu mai simt atât de pregnant acest gol din liniștea dintre imagini
care imagini? Deschide cartea vieții și privește foia albă a timpului neînceput
Spune-mi ce vezi? Trecut, prezent?
vei vedea doar viitorul ascuns în haina de cuvinte fantomă
destinul îți pregătește garderoba pentru suflet. Nu pierde acul timpului.
poezie de Marioara Vișan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vestimentație, poezii despre timp, poezii despre fantome, poezii despre școală, poezii despre școala vieții, poezii despre visare sau poezii despre viitor
Vechea boală
port în mine boala, boala mă iubește,
e mereu fidelă și nu lenevește,
la tot pasu-mi spune, printr-un idiom,
că sunt omu-n care a crescut un pom
și din el culege fructele durerii,
dar eu, ca un câine, când mă prind hingherii,
scheaun către Lună, nevoind să mor;
stelele sunt oarbe, ceru-i un decor
care nu-mi oferă nicio alinare;
port în mine boala, ca pe-o amânare,
ca pe-o veste tristă dată de himere.
oare, de la boală, simt acum plăcere?
oare, de la boală, pot acum să scriu?
boala mă păzește de al meu sicriu?
port în mine boala, boala nu mă iartă,
de mă simt iar bine, vine și mă ceartă,
mă atinge-n membre, mă lovește-n pântec,
un blestem mi-e boala sau e un descântec?
boala e tristețe sau e fericire?
duce la noroc sau nenorocire?
nu știu cum se face, reînsuflețit
tot de vechea boală, m-am îndrăgostit...
poezie de Ionuț Caragea din Eu la pătrat (15 aprilie 2017)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre moarte, poezii despre medicină, poezii despre iubire, poezii despre stele, poezii despre plăcere, poezii despre noroc sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Boala unui om se măsoară prin frecvența cuvântului "viață" din vocabularul său.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Alexandra Ciobanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate de Emil Cioran despre viață, citate de Emil Cioran despre medicină, citate de Emil Cioran despre cuvinte sau citate de Emil Cioran despre boală
BOLNAV
Ce boala am?Si medicul se mira...
Ma doare osul de la pol,
Iar umarul amurgului mi-e gol.
Urechea-mi plinge dupa lira.
Ce boala am?Ma-njunghie o stea,
Iar inima bataia-si intirzie.
Cind creierul la nou subscrie
In piept plaminul a ramas de nea.
Ce boala am?Ca-mi infloreste parul
Pe cind rinichii isi impart oceanul
Zvonind o seceta la anul,
Cu ochii-mi plinge Adevarul.
Ce boala am?Ma doare prin natura...
Ceva paduri si niste vai,
Ma dor pina si ochii tai-
Dar lasa,urca in trasura.
Ce boala am?Acum vom merge
Pina birjarul ne da jos.
Ce boala am?Eu cred ca se-ntelege:
Nimic ca arta nu-i frumos.
poezie de Corneliu Calciu
Adăugat de Corneliu Calciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ocean, poezii despre natură, poezii despre medici, poezii despre inimă sau poezii despre frumusețe
Adânci ca bătrânețea...
Nicio ploaie nu poate
să-ți spele urmele de pe suflet
adânci ca bătrânețea
și nici nu poți să ți-le ascunzi
de cei care încă mai sunt
și nici de cei care au fost
ploile spală doar
trupul și sângele din rană
nu și cicatricea ce ascunde un oftat și pe Dumnezeu
ce se plimbă prin tine
cu ochii închiși
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre trup și suflet, poezii despre religie, poezii despre plimbare, poezii despre bătrânețe sau poezii despre Dumnezeu
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Întrebat-am vântul, zburătorul
Bidiviu pe care-aleargă norul
Către-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a vântul: Aripile lor
Mă doboară nevăzute-n zbor.
Întrebat-am luminata ciocarlie,
Candela ce legăna-n tărie
Untdelemnul cântecului sfânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a ciocârlia: S-au ascuns
În lumina celui nepătruns.
Întrebat-am bufnița cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n întuneric
Tainele necuprinse de cuvânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a bufnița: Când va cădea
Marele-ntuneric, vei vedea.
poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre întuneric, poezii despre vânt, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre nori sau poezii despre muzică
Norocul scrisului nu-i scrisul, e cititul scrisului...
aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2015)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre noroc
Înțelepciunea morții
Cine nu se naște nu moare.
Moartea e cea mai trainică lucrare a lui Dumnezeu.
Soarta ta este de muritor, dorințele te depășesc.
Cu cât ai mai mult, cu atât pierzi mai mult prin moarte.
Râsul este izvorul vieții, plânsul este al morții.
Să trăiești ca și cum ai fi nemuritor, să mori cu aceeași credință.
În fiecare om zace un mort trecutul.
Când mori te întorci la locul nașterii.
Nu vorbi des despre moarte, îi poți atrage atenția.
Datorită morții a intrat morala în viața noastră.
Viața este un împrumut al morții.
Pot trăi la nesfârșit cei ce nu au nimic de făcut.
Când știi de toate mergi spre moarte cu ochii închiși.
De unde știm că nu ne așteaptă cu dor cei care au plecat?
Știm că vom muri, dar nu știm uneori că am murit deja.
Nu mă preocupă moartea acum, am să mă ocup de ea după.
Moartea ta este treaba altora, nici tu nu te poți ocupa de ea.
Nu ducem lipsă de timp, ci de viață.
Cunosc moartea mai bine decât morții.
Cine pătrunde trufaș în moarte?
Cineva arde, cineva putrezește în viață fiind.
Orice termen de garanție amintește de moarte.
Spitalele au nevoie de bolnavi, cimitirele de morți.
Cei vii se duc, morții rămân ca martori.
Când viața nu există, nici moartea nu are loc.
Iubirea nu ne apropie și nici nu ne depărtează de moarte, dar ne dă curaj.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre naștere, poezii despre înțelepciune, poezii despre vorbire, poezii despre trecut sau poezii despre râs
Iscălitura arată totdeauna o stare anterioară a scriptologului, este elementul cel mai stabil al scrisului, căci se modifică mult mai târziu decât textul scrisului.
citat din Henric Stahl
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regele scrisului e sclavul scrisului...
aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2015)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre sclavie sau aforisme despre monarhie
Pasiunea scrisului e asemenea bulgărelui de zăpadă, care mai întâi trebuie împins ca să se rostogolească. Apoi, nu te mai poți ține după el.
aforism de Vasile Ghica din Rezervație gri (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe aforisme despre zăpadă
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Întrebat-am vântul, zburătorul
Bidiviu pe care-aleargă norul
Către-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a vântul: Aripile lor
Mă doboară nevăzute-n zbor.
Întrebat-am luminata ciocârlie,
Candela ce leagănă-n tărie
Untdelemnul cântecului sfânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a ciocârlia: S-au ascuns
În lumina celui nepătruns.
Întrebat-am bufnița cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n întuneric
Taine necuprinse de cuvânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a bufnița: Când va cădea
Marele-ntuneric, vei vedea.
poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Trebuia să fie
cronica unei morți anunțate
când ți-a pierit cheful de ori
ce poți păți după o virusare zdravănă (!?)
când nu sunt tratamente
eficiente
și coronavirusul mușcă
cu o lăcomie crâncenă
nebună te fură dintre cei vii
ar fi încă un poet mort
cu pana
- n mână scriind
și sorbind aerul cu sete
trebuia să fie o re
construcție pseudo -
jurnalistică a unei crime
înfăptuită de un virus îm
potriva unui poet
și împotriva scrisului
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre jurnalism, poezii despre eficiență, poezii despre construcții sau poezii despre aer
Tu ești tu numai pentru tine, cel din interior. Dar teoria pluralismului individual spune că față de ceilalți ești mereu altcineva, sau altceva, depinzând de modul cum te raportezi la fiecare dintre ei. Poți fi bun, față de cei cărora le faci bine cu condiția ca binele tău să se manifeste cu regularitate, altminteri dacă o dată omiți să faci gestul, devii dintr-odată rău!? Poți fi în același timp tânăr, pentru toți cei ce te depășesc ca vârstă, sau bătrân, pentru ceilalți, cei născuți după tine și care, nu știu cum se face, că sunt pe zi ce trece tot mai mulți!? Poți fi interesant pentru cine îl interesezi, sau pentru cine are nevoie de tine sau poți fi anost, pentru restul lumii. Și, ceea ce este și mai derutant, nici măcar pentru aceeași persoană nu ești mereu același. Ești evaluat luându-se în calcul diverse variabile, cum ar fi natura, intensitatea și dinamica raporturilor ce se formează, dăinuie sau se sting între tine și celălalt...
Emil Dogaru în Norocosul teoretician (24 ianuarie 2007)
Adăugat de Emil Dogaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre bine și rău, citate despre vârstă, citate despre tinerețe, citate despre timp, citate despre naștere, citate despre natură, citate despre devenire, citate despre depășire sau citate despre calcule
Poți să te duci la toate piesele despre care știi că sunt bune, poți să te duci la Operă, la cinematograf, la filme cuviincioase, poți să te uiți la televizor la tot cei ziditor, la tot cei frumos. Noi nu suntem exclusiviști. Te poți folosi de toate lucrurile bune și frumoase pe care le-a dat Dumnezeu. Dacă nu vrei tu să te duci la teatru, poți să nu te duci, nu te obligă nimeni, dar să știi că ocolești o sursă de cultură și nu numai de cultură, chiar de înnobilare.
citat din Teofil Părăian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre frumusețe, citate despre filme, citate despre televiziune, citate despre teatru, citate despre religie, citate despre cultură, citate despre bunele maniere sau citate despre Dumnezeu
O zi din viață fără un moment de bucurie este o zi pierdută. O zi care aduce un moment de bucurie este o zi câștigată. Un suflet optimist vindecă boala mai repede. Iar un suflet fericit nici nu are ce vindeca, pentru că nu cunoaște boala... Păstrați-vă o stare de spirit pozitivă, faceți mișcare în fiecare zi, întotdeauna afară, la soare, mâncați multe alimente care conțin vitamine și minerale, și veți avea toate șansele să mai trăiți 30-40 de ani în deplină sănătate și vigoare. Bucurați-vă de ceea ce aveți și de tot ce vă înconjoară. Și nu uitați de prieteni. Ei sunt una din bogățiile vieții.
citat din Jane Fonda
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mâncare, citate despre vitamine, citate despre sănătate, citate despre prietenie, citate despre optimism sau citate despre mișcare
Mai mergi, din nou, la colindat
Un telefon inteligent
Se poate lua cu-abonament,
Dar dacă vrei un om dotat,
Mai mergi, din nou, la colindat
Prin toate cele patru zări,
Pe neumblatele cărări,
Prin cărțile din librării,
Ce-s scrise de cei morți sau vii.
Mai mergi, din nou, la colindat
Și lasă-n urmă viața ta
În care te-ai preocupat
Doar de un rid ce se-adâncea
Și tot îl corectai din soft,
Satisfacându-ți moft cu moft,
Fără să vezi esențialul;
Pierdut-ai timpul cu banalul...
Iar sufletul, mereu stingher,
Plângea într-un umbros ungher,
Pierdut-ai viața, timpul tău,
Și te-ai prelins încet în hău.
Mai mergi, din nou, la colindat
Și crede-n visul tău frumos,
Și dacă omul a plecat,
Să știi că liber e Christos.
poezie de Ionuț Caragea din Eu la pătrat, ediția a II-a (2020)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre telefon, poezii despre prăpăstii, poezii despre mofturi sau poezii despre inteligență
Tainele Celui Fără De Formă îi sunt relevate celui care privește dincolo de formă, căci locul din care privești îți creează experiența cu ceea ce privești. Dacă privirea ta transcende forma, vei zări Nevăzutul, iar dacă poți vedea Nevăzutul, înseamnă că privești prin ochii Nevăzutului. Nevăzutul nu este văzut de cei care privesc, ci doar de cei ce văd ceea ce privesc, pentru că niciodată nu o să vezi Liniștea, dacă privești de la nivelul sunetului. Ochii prin care privești, determină ceea ce vezi.
Cătălin Manea în Întoarcerea la Liniște, Conștiința pură
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sunet