Radioul este locul unde mi-am trăit, îmi trăiesc şi sper să mai trăiesc... o altă viaţă a vieţii mele.

Mircea Albulescu în Ziarul Metropolis (2014)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici

Aici au trăit străbunicii,
Aici au trăit şi bunicii.
Aici îmi trăiesc şi părinţii,
Aici mi-au dat lumina, zeii şi sfinţii.
Aici îmi trăiesc cinci copii,
Aici se joacă şi fac năzdrăvănii.
Aici îmi trăiesc toţi nepoţii,
Aici vor trăi şi strănepoţii.
Aici este locul celor plecaţi,
Aici noi îi plângem, pe cei îngropaţi.
Aici ne hrăneşte şi râul şi ramul,
Aici a trăit, trăieşte şi va trăi, tot neamul.

poezie de Dumitru Delcă (12 martie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici aş vrea ca să trăiesc

România este ţara
unde ochii i-am deschis,
Unde grâul şi secara
unduiesc pe câmp întins.
Pentru mine, România
este "ţara mea de vis".
Este locul, este glia,
unde Eminescu-a scris.
Aici aş vrea ca să trăiesc
puţinul timp care-l mai am.
Aici aş vrea să odihnesc,
pe frunzişul de sub ram.
Aici aş vrea ca să privesc
cer albastru plin cu stele.
Aici aş vrea să împlinesc
toate speranţele mele.

poezie de Dumitru Delcă (mai 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, actorii, în fiecare seară trăim o altă viaţă a vieţii noastre.

Mircea Albulescu în ziarul Cotidianul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă nerostită: trăieşte!

acum nu mai ştiu dacă mi s-a părut sau chiar am auzit şoapta ca o adiere
dar am primit porunca fără să mă îndoiesc în suflet
ştiam că o voi respecta. porunca e poruncă
şi rugămintea e poruncă uneori.

unde se duc toate iubirile care se nasc pe pământ?
au şi ele oare un loc al lor,
un loc în care să-şi depene suspinele?
trăieşte!

şi da, ochii mei trăiesc şi cuvintele îşi leapădă straiele
urechile mele trăiesc şi pot să aud şoaptele vieţii
buzele mele trăiesc sărutând fiecare suflare
mâinile mele trăiesc: pipăie, mângâie, ard de nerăbdare
şi picioarele mele trăiesc, purtându-mă de colo colo
suflete, tu cu ce te lauzi?
atâta timp cât singura unitate de măsură ce contează e viaţa
mă bucur de ea.

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu trăiesc în trecut. Eu în general trăiesc în prezent şi viitor. Nu mă gândesc la trecut, nici măcar nu îmi amintesc de trecut. Cred că altă trăsătură care m-a ajutat este aceea că nu regret nimic. Aşa am fost în viaţă şi aşa sunt acum.

Ana Aslan în ziarul "Adevărul"
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când nu am conştiinţa de sine trăiesc o viaţă animalică; când am conştiinţa de sine şi fac ce hotărăsc cu sufletul, trăiesc o viaţă omenească; când însă am conştiinţa vieţii altor făpturi, iubindu-le, trăiesc o viaţă dumnezeiască.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conserve cu iluzii

Cum strâns-am în grădină recoltă grea de ani,
Bazându-mă pe gene, pe ceaiuri şi perfuzii,
Pe rugi la Domnul Nostru, pe doctori şi pe bani,
Mi-am pus, pe iarna vieţii, borcane cu iluzii.

Am burduşit cu rafturi micuţa mea cămară,
Sperând că iarna asta va trece mai uşor
Şi-am să trăiesc ferice o altă primăvară,
Îndepărtând momentul când, totuşi, o să mor.

Dar a venit ninsoarea şi-mpins de junghiuri grele,
Mi-am inspectat cămara, şi-am constatat că, vai,
În locul cu speranţe, pe rafturile mele,
Borcanele sunt pline cu flori de mucegai.

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am peste şaizeci de ani şi în mintea mea e că o să trăiesc o sută. De ce să nu trăiesc? Ce, nu e bine de trăit?

citat celebru din romanul Moromeţii de Marin Preda
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carpe diem! Totdeauna am crezut că trebuie să trăiesc momentul. Sunt un om care trebuie, de cel puţin 3-4 ori pe săptămână, dacă nu mai mult, să se piardă pe sine ca să intre în pielea altui personaj. Dacă sunt plin de ale mele, de tot trecutul meu, de tot ce ma frământă, de tot ce mi se întâmplă, unde dracu' să mai încapă şi întreaga problematică a personajului pe care îl joc? Aşa cum era scris la şcoală, pe pereţi, "fii şi nu fă!". Problema este, când am terminat rolul, cum dracu' ajung din nou la mine?

Mircea Albulescu în revista "Q Magazine" (octombrie 2009)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea

Ţara mea este acolo
unde mi-am rostit cuvântul.
Ţara mea este acolo
unde-am sărutat pământul.

Ţara mea este acolo
unde soarele răsare.
Ţara mea este acolo
unde curg limpezi izvoare.

Ţara mea este acolo
unde ciocârlia cântă.
Ţara mea este acolo
unde libertatea-i sfântă.

Acolo este satul meu.
Acolo-îmi sunt părinţii,
În locul dat de Dumnezeu,
de Maica Domnului şi sfinţii.

Acolo ne este moşia.
Acolo trăiesc români.
Acolo este România.
Acolo suntem noi stăpâni.

poezie de Dumitru Delcă (8 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri somnambule

Mai ia-mă de mână tată
şi du-mă la şcoală
să mai am
unde fugi...
Să-mi pun capul pe o fată
să o văd în minte goală
să trăiesc cât clipa-n clipă
ai clipi!
Să vin repede acasă
c-un buchetul prins de-o mireasă
să îmi pui întins pe masă
o chiuleală deliceosă
când din viaţă
altă viaţă
pur şi simplu vei lipsi...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O patrie şi un mormânt

trăiesc durerea unei patrii
ca într-un sacru legământ;
printre ventricule şi atrii
îmi curge-acelaşi sânge sfânt.

trăiesc, privirea mi-e departe,
spre marea mea, spre răsărit;
trăiesc şi în această carte,
de-atâtea versuri răstignit.

trăiesc aceeaşi melodramă
prin vise şi prin alte vieţi,
ca plânsul dorului de mamă,
ca roua unei dimineţi.

trăiesc cu ochii şi cu gândul
la ce a fost şi ce va fi;
trăiesc, când se termină rândul,
pe firul unei agonii.

trăiesc blestemu-nstrăinării
urmat de-acelaşi aprig dor;
necunoscut sau dat uitării,
pe care limbă vreţi să mor?

poezie de Ionuţ Caragea din Guru amnezic (2009)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

La început, când eram băieţandru, am avut şi eu conştiinţă. Ca să trăiesc, am aruncat într-o zi o halcă de conştiinţă, în altă zi altă halcă, până când, tot hărtănindu-mi conştiinţa şi aruncând hălci din ea, ca să trăiesc, m-am pomenit că nu o mai am.

Zaharia Stancu în Jocul cu moartea
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Baladă târzie (rondel)

nu vreau să trăiesc iar o altă dramă
să-mi rispesc speranţele în vânt
iubiri de la prietenii la cataramă
le-am împletit voioasă în cuvânt.

atâtea amintiri le-am aşezat în ramă
cu zâmbete ce-şi iau răscolitor avânt
nu vreau să trăiesc iar o altă dramă
să-mi risipesc speranţele în vânt.

bătrâneţea mea e-n straie de aramă
este tot mai aproape de mormânt
m-aş ascunde de ea într-o cramă
să mă îmbăt cu poeţii să cânt.

nu vreau să trăiesc iar o altă dramă
să-mi risipesc speranţele în vânt.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunul meu, la radio tu eşti ăla care pune decorul în mintea ascultătorului. Radioul se face cu mintea!

citat celebru din Mircea Albulescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţă, te trăiesc

Viaţa te- ntreabă
Ai trăit ai existat
Visezi noaptea albă
Iubire tu ai rezistat

Mereu te gândesc
Suflet eşti pereche
Prin vise de găsesc
În şoapte la ureche

Clipa a fost de-ajuns
Iubesc pentr-o vecie
Tristeţe te-ai ascuns
Rămâne doar bucurie

Astăzi te-am întâlnit
Şi mâine te iubesc
Şi ieri am fost fericit
Sigur viaţă te trăiesc

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biserica nu mă recunoaşte decât după numele de Constantin... Mama mă numea Mircea. De ce, cine a fost Mircea... Recunosc că nu am apucat să o întreb pe mama! La vremea aia nu am fost curios, apoi mi-am zis... de ce sa mai răscolesc? Dacă i-a placut ei sa fie aşa, să fie cadoul ei. Să aibă şi ea un cadou de la viaţă. Să-l cheme pe fii-su cum a vrut ea.

Mircea Albulescu în revista "Q Magazine" (octombrie 2009)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am avut, mai mult ca oricine altcineva, exact viaţa pe care am vrut-o: liberă, fără constrângerile unei profesii, fără umilinţe usturătoare şi griji meschine. O viaţă de vis, aproape, o viaţă de leneş, cum nu sunt multe în acest veac. Am citit mult, însă numai ce mi-a plăcut, şi dacă m-am străduit să scriu şi eu cărţi, efortul mi-a fost răsplătit de satisfacţia că nu m-am abătut, în ele, nicio clipă de la ideile şi gusturile proprii. Dacă sunt nemulţumit de ce am făcut, genul de viaţă pe care am dus-o, în schimb, nu mă nemulţumeşte. Şi asta înseamnă enorm... Marele succes al vieţii mele e că am reuşit să trăiesc fără o meserie. În fond, mi-am trăit viaţa destul de bine. M-am prefăcut că a fost un eşec. Însă n-a fost.

citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii din jurul tău sunt doar nişte spectatori. Ei asistă la spectacolul vieţii tale şi nu are nicio importanţă dacă le place sau nu cum îţi trăieşti viaţa. Ai tot dreptul să faci alegeri după bunul plac, cât timp trăieşti după principii morale sănătoase. Dar părerea oamenilor nu este importantă. Fiindcă nu ceilalţi trăiesc în locul tău, nu ei îşi vor asuma responsabilităţile deciziilor tale şi nu ei vor plăti pentru greşelile tale. Nu ei trăiesc în locul tău, aşa cum, la sfârşit, nu ei vor muri în locul tău.

Irina Binder în Insomnii
Adăugat de Irina Binder
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gramatica vieţii

Eu trăiesc murind,
Tu murind, trăieşti.
El trăieşte murind,
Ea murind, trăieşte.
Noi trăim murind,
Voi murind, trăiţi.
Ei trăiesc murind,
Ele murind, trăiesc.
alt fel spus,
Eu trăiesc murind,
Tu murind, trăieşti.
El trăieşte ca mine,
Ea moare ca tine.
Noi trăim murind,
Voi murind, trăiţi.
Ei trăiesc ca noi,
Ele mor ca voi.
Toţi trăim murind.
Lumea murind, trăieşte.
În tot ce zările cuprind
Roata vieţii se-nvârteşte.

poezie de Dumitru Delcă (19 decembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!