Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Întoarce-te, nu îmi lăsa privirea

Întoarce-te, nu îmi lăsa privirea
Să caute în zadar privirea ta!
Nu e nimic mai viu decât iubirea,
Nici viața nu e vie fără ea!

Te caut în vis, te caut în amintire,
Visez că într-o zi vei reveni,
Dar nu-mi pot aminti de-o împlinire
A visului că nu-mi vei mai lipsi.

Și nu pot să te știu în altă parte
Și nu-s întreg cât tu ești partea mea,
Iar viața dacă seamănă a moarte,
Eu și în moarte te voi căuta.

Când viața viață nu-i fără iubire,
Nici moartea morții nu-mi dă liniștire.

sonet de din Iubirea nu bate la ușă (11 decembrie 2008)
Adăugat de Nicolae SiladeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Din adevăr și din iubire

Din adevăr și din iubire îmi fac și patrie și crez
În viața mea mai sus ca ele nimic nu vreau să mai așez.
Pentru-adevăr îmi dau viața, pentru iubire moartea-mi dau
Nimic să nu-mi vreau fără ele, cu ele orișice să-mi vreau.
Nici adevărul, nici iubirea nu pot cu nimeni le-mpart
Cu ele-ntregi mă duc oriunde, de ele-n veci nu mă despart.
Merg cu-adevărul și iubirea la marginile lumii chiar
Dar fără ele, oricine-ar zice, nu pot și nu pot, e-n zadar.

Se rupe inima din mine când mi le văd în două stări
Decât cu dragostea-mpărțită, mai bine mort pe-a ei cărări
Decât cu adevăr fățarnic, mai bine mort cu cel frumos
Decât viața cu Satana, mai bine moartea cu Hristos.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu-mi aflu pace...

Nu-mi aflu pace, n-am cu ce lupta;
Mă tem și sper și ard și sunt de gheață;
Mai sus de cer vreau, zac în țărna grea;
Nimic nu am și-o lume strâng în brață.

De Amor sunt întemnițat așa;
Juvățul nu-mi slăbește nici mă-nhață;
Nici nu-s ucis, nici lanțul nu mi-l ia;
Nici mort nu vrea fiu și nici în viață.

Văd fără ochi și fără limbă glăsui;
Mi-e sete de sfârșit și caut milă;
Urât îmi sunt și spre iubire năzui.

M-alin cu dorul meu și râd în plânsu-mi.
De moarte și de viață mi-este silă.
Prin tine, Doamnă, astfel sunt eu însumi.

poezie de din Din poezia de dragoste a lumii, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Cantonierul. Editia a IV-a" de Francesco Petrarca este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -35.00- 24.99 lei.
Teodor Dume

Cineva mi-a răpit moartea

nu vă grăbiți să mi-o aduceți înapoi

sunt un trecător anonim
cu tălpile tăbăcite de vreme
umbra mi-e ca o pânză
pusă la uscat
cum aș putea să-i plătesc răscumpărarea
când răpitorii
nici nu își spun pe nume și
mereu sosesc mult prea devreme

azi am privirea unui condamnat
nici nu-mi amintesc sunt viu
carnea îmi trosnește pe os
par o pasăre decapitată de aripi
și mă târăsc printre oameni
dar nu-i bai
știu că sunt un început de poveste
ce rescrie ceea ce am fost

și cum aș putea să-i plătesc răscumpărarea
când nici nu-mi amintesc sunt viu
de fapt
nu-i moartea mea
și nici
nu o cunosc prea bine

curând îmi voi schimba domiciliul
și voi fi singurul trecător anonim
fără moarte

și totuși
cineva mă aleargă...

poezie de din Exil în durerile altora
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Iov 7:4-21

Iar partea mea sunt nopți de suferință
Și când mă culc mă-ntreb: când voi fi treaz?
Și se frământă-ntreaga mea ființă
Și n-am o clipă, una de răgaz.
Îmi crapă pielea toată, se desface
Și trupul tot e-o coaja de pământ
Dar când adorm crezând va fi pace
De visuri și vedenii mă-nspăimânt.

O, lasă-mă, sunt numai o suflare...
Ce este omul ca -l cercetezi,
-l iei în seamă fără încetare,
Când termina-vei, oare mă vezi?

Și de-am greșit, ce pot să-Ți fac eu Ție,
Dacă și țintă la săgeți m-ai pus,
Tu nu vezi c-am ajuns o moarte vie,
nu mai am nici un cuvânt de spus?

De ce nu-mi ierți fărădelegea, oare?
Doar știi că în pământ voi ațipi
Și-n lumea unde-s toate trecătoare
Cândvei căuta, nu voi mai fi...

Amin!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe zi ce trece, devii tot mai rece

Pe zi ce trece, devii tot mai rece
Și nu știu cum, dar, parcă, mai frumoasă!
Ce sloi de înger negru te petrece
Că-n mine eu numai simt acasă?

Când te privesc, tu îți întorci privirea,
În brațe când te iau, pari în chirie.
știi astfel nu-mi omori iubirea
Ci doar o faci fie și mai vie!

Iar dacă pleci, vii și mai mult în mine,
în dorințe nimeni nu mă-ntrece,
Când toate amintirile-mi sunt pline
Cu tine, fata mea de nota zece.

De ești vulgară, dură sau ursuză,
Eu tot nu pot să-mi aflu altă muză.

sonet de din Iubirea nu bate la ușă (2008)
Adăugat de Nicolae SiladeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Înțelepciunea morții

Cine nu se naște nu moare.
Moartea e cea mai trainică lucrare a lui Dumnezeu.
Soarta ta este de muritor, dorințele te depășesc.
Cu cât ai mai mult, cu atât pierzi mai mult prin moarte.
Râsul este izvorul vieții, plânsul este al morții.
trăiești ca și cum ai fi nemuritor, mori cu aceeași credință.
În fiecare om zace un mort – trecutul.
Când mori te întorci la locul nașterii.
Nu vorbi des despre moarte, îi poți atrage atenția.
Datorită morții a intrat morala în viața noastră.
Viața este un împrumut al morții.
Pot trăi la nesfârșit cei ce nu au nimic de făcut.
Când știi de toate mergi spre moarte cu ochii închiși.
De unde știm că nu ne așteaptă cu dor cei care au plecat?
Știm vom muri, dar nu știm uneori am murit deja.
Nu mă preocupă moartea acum, am mă ocup de ea după.
Moartea ta este treaba altora, nici tu nu te poți ocupa de ea.
Nu ducem lipsă de timp, ci de viață.
Cunosc moartea mai bine decât morții.
Cine pătrunde trufaș în moarte?
Cineva arde, cineva putrezește în viață fiind.
Orice termen de garanție amintește de moarte.
Spitalele au nevoie de bolnavi, cimitirele de morți.
Cei vii se duc, morții rămân ca martori.
Când viața nu există, nici moartea nu are loc.
Iubirea nu ne apropie și nici nu ne depărtează de moarte, dar ne curaj.

poezie de
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Nu-mi pare rău

Nu-mi pare rău pentru surâsul mut, ascuns într-o fărâmă de regret
Nici pentru raza ce sărută iar apusul și-mi prinde amintirea ta în piept
Nu-mi pare rău pentru seninul proaspăt, cusut pe goliciunea caldă
Nici pentru visul aninat de-o geană ce și-a oprit vâltoarea mă vadă.
Nu-mi pare rău pentru trecutul veșted, răpus de freamăt, dor și exaltare
Nici pentru răsărit de gând tăcut, la margine de țarm și gust de mare
Nu-mi pare rău pentru cuvinte îmi stă și-acum pe buze umbra lor
Nici rugăciunea ta nu le dezminte. M-au stins ușor...
Nu-mi pare rău pentru dezamăgiri, fiori și îndoieli împachetate
Nici pentru înțelesul din priviri. Le fac uitate.
Nu-mi pare rau pentru iubire, ne-a înălțat până la porti de Rai.
Ne-a sărutat adâncurile oarbe și cerul la o margine de Mai.
Nu-mi pare rău pentru ispite ori pentru setea neoprită de extaz
Nici pentru lungi îmbrățișări pierdute-n taine. Mi-au fost doar bucurie și răgaz.
Azi plec să-mi caut libertatea, să-mi vindec sufletul de noi.
Când n-am -ți pot înapoia iubirea vei regreta tu pentru amândoi..

poezie de
Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Nu-mi lua...

nu-mi lua iubirea
tăcerile mele în schimb de monedă
singurătatea fără iubire
doare atroce
o dau
nu lua fără să știu
în neat sunt aruncat
am pierdut firul minutului
ora ceasului aleargă nebună
zilele dau năvală
unde ești?
te caut destin
alături de mine nici sunet
aerul este un vacum
am aspirat prea multă durere
senzația inutilului mă doboară
regretul întâmplării
caut arcușul și pianul tace
am o cărare pustnică pe clape albe
sunt sufocat în corpul lemnului
am pierdut firul veții
îți cer -l găsești pentru mine
nu-mi lua nimic din iubire
nu-mi lua...
te rog

poezie de (5 aprilie 2008)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Clipe efemere...

Îmi plimb privirea sus pe cer,
Prin lanul stelelor ochioase,
Policandre luminoase,
Și mă întreb, ca-n multe dăți:
Unde ești iubirea mea?
Unde îți faci culcuș și case?
Cât timp, să mai trag speranță?
într-o zi vei fi a mea,
Soața bună, până la moarte,
În îmbrățișări de stea.

Lunii pline nici nu-i pasă,
De-a mea crudă frământare
Și își face încet cărare,
Printre stele vechi și caste,
Ale nopților astrale.

Timpul toarce roluri multe...
Și ne mângâie în vise,
Eu sub tâmple argintii
Descifrez enigme ascunse,
Ca uit de ce mi-e dor,
Ca uit că ești departe.

Ce-ar fi cerul fără stele?
Ce-ar fi omul fără vise?
Ce-ar fi munca fără sporuri,
Și viața fără onoruri?
Ce-ar fi Terra fără oameni?
Și Geneza fără valuri?
Ce-ar fi viața, fără moarte?
Ce e dincolo de toate?
Ce ești Tu Divinitate?
Univers plin de iubire,
Univers plin de dreptate,
Cu rele în miez de noapte...
Sau nimicul, plin de toate?
Univers prea plin de șoapte,
Printre stele înflorate,
Când, îmi dai răspuns la toate?
Până atunci, clipe efemere,
Pace, în eternitate
Și iubire pân*la stele!

poezie de (10 iunie 2017)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Clipe efemere...

Îmi plimb privirea sus pe cer,
Prin lanul stelelor ochioase,
Policandre luminoase,
Și mă întreb, ca-n multe dăți:
Unde ești iubirea mea?
Unde îți faci culcuș și case?
Cât timp, să mai trag speranță?
într-o zi vei fi a mea,
Soața bună, până la moarte,
În îmbrățișări de stea.

Lunii pline nici nu-i pasă,
De-a mea crudă frământare
Și își face încet cărare,
Printre stele vechi și caste,
Ale nopților astrale.

Timpul toarce roluri multe...
Și ne mângâie în vise,
Eu sub tâmple argintii
Descifrez enigme ascunse,
Ca uit de ce mi-e dor,
Ca uit că ești un Ulise.
Ce-ar fi cerul fără stele?
Ce-ar fi omul fără vise?
Ce-ar fi munca fără sporuri,
Și viața fără onoruri?
Ce-ar fi Terra fără oameni?
Și Geneza fără valuri?
Ce-ar fi viața, fără moarte?
Ce e dincolo de toate?
Ce ești Tu Divinitate?
Univers plin de iubire,
Univers plin de dreptate,
Cu rele în miez de noapte...
Sau nimicul, plin de toate?
Univers prea plin de șoapte,
Printre stele înflorate,
Când, îmi dai răspuns la toate?
Până atunci, clipe efemere,
Pace, în eternitate
Și iubire pân la stele!

poezie de (10 iunie 2017)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Fiodor Ivanovici Tiutcev

Nu-mi spune că iubirea lui e încă trează

Nu-mi spune că iubirea lui e încă trează,
Că-i mai sunt dragă să nu-mi spui...
O, nu! Ce nemilos el viața mi-o scurtează,
Deși cuțitul tremură în mâna lui.

Ba roabă-i sunt, ba mă îneacă plânsul,
Mă supăr sau îmi fac inimă rea, -
De mai trăiesc... sunt vie pentru dânsul,
Dar viața asta! Ce amară-i ea!

Ce scrupulos, zgârcit îmi vămuie văzduhul
Nici cu un dușman nu-i așa de crud...
Ah, mai zvâcnește încă slab în mine duhul,
Dar viața n-o mai simt, n-o mai aud.

poezie clasică de , traducere de Igor Crețu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ce să caut comori în altă parte

De ce să caut comori în altă parte
Cât eu te am cea mai de preț comoară?
Și cine spune că nu sunt deșarte
Aceste frumuseți ce mă-nconjoară?

Ele-n ispită duc și în răsfăț,
Îmi dăruie-ntrecoapsele și sânii,
De care nu mai pot să mă dezvăț
Cât încă sunt în formele țărânii.

Dar sunt sărac când nu te am pe tine,
Te văd o clipă și mă-mbogățesc,
Adun averi din visele sublime
Și nu mai am nimic când mă trezesc.

Așa bogăția lumii toată
O dau, la schimb, pe trupul tău de fată.

sonet de din Iubirea nu bate la ușă (2008)
Adăugat de Nicolae SiladeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Avertisment

Eu te previn, iubita mea,
într-o zi – cred -n curând –
De suflet mi-te-voi lega
nu vei mai scăpa nicicând.

Te voi lega așa cum leagă
Pârâu-și apa de izvor,
Așa cum leagă-și lumea-ntreagă
Speranțele de viitor.

Tu Feți-Frumoși vei căuta...
Dar tu să știi – știi prea bine
Că sufletu-mi nu te-o lăsa
Să te îndepărtezi de mine.

Te-o ține-n lanțuri aurii,
Te-o dezmierda cu dulci cuvinte,
Ți-o umple clipele pustii
Cu mângâieri – fii cuminte.

Probabil, aste vorbe pline
De ceva cald, copilăresc –
Îți par naive și puține –
Dar pot iubi dumnezeiesc.

Căci tu îmi ești de o mulțime
De ani, iubirea cea dintâi...
Și vorbe nu-s ca exprime
Cum te voi face rămâi

La mine-n suflet și în gânduri...
Nu prea mult timp – doar cât trăiesc...
Deși, când scriu aceste rânduri,
Știu că și-n moarte-o să iubesc

Făptura ta... căci tu, iubire,
Mă faci simt că mai sunt viu –
Nu-mi poate da întreaga fire
Ceva ca tine; o știi – și-o știu.

Așa , te previn, iubită,
într-o zi – chiar în curând –
Vei fi cu totu-a mea – și uită
De Feți-Frumoși și de-orice-alt gând...

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Marica

Nu...

Nu te-am pierdut în nici o clipă petrecută fără tine!
Doar mi-ai lipsit puțin dintr-o privire în viața asta trecătoare!
Și nici nu mi-ai lipsit prea mult, doar atât cât Tu ai vrut!
Nici nu te-am așteptat prea mult, erai acolo printre gânduri!

Când îmi lipseai, te pictam într-o icoană printre îngeri!
Și-n glasul meu te auzeam doar pe tine printre timpuri!
În ochii mei doar Tu îmi străluceai luceferi în orizonturi!
Și-n nopțile fără de stele, doar Tu erai în cerul meu o Stea!

Nici timpul nu-mi era stinger, doar Tu îmi ești perechea mea în Cer!
Nici stelele nu pier, nici Tu nu pieri, ci doar revii
în zori!
Și-o altă zi ne-mbată cu roua de pe flori,
ne-aduce ziua fără nori!
Nici Tu nici Eu nu mai cerșim iubirea când apare Luna!

Nici noaptea nu ne mai desparte, nici stelele nu ne mai sunt străine!
Totul e-atât de aproape, nu ne mai pierdem printre șoapte!
Nici moartea nu alungă ce viața a născut din praf de stele!
Nici aurul nu ne rezistă Nouă, nimic nu poate pune sfârșit în noapte!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Nick: Maria, iubirea mea... Îmi pare rău! Sincer, îmi pare rău m-am îndoit de tine, de dragostea ta! Te rog, iartă-mă! Poți oare mă ierți?!
Maria: Nick, iubitule... Nicky... Bineînțeles că pot, prostuțule... Te iert. Atâta timp cât nu o să mai crezi vreodată despre mine aș putea ...
Nick: Ssst... Te rog, nu-mi reaminti am fost în stare cred un asemenea lucru despre tine. Ce tâmpenie! Îmi pare rău! Nu se va mai întâmpla! Niciodată! Iar dacă s-a întâmplat acum, a fost doar din cauză că te iubesc. Te iubesc mult, mult de tot! Poate prea mult, prea mult... Nu aș putea trăi fără tine! Nu-mi pot imagina cum ar fi viața mea fără tine; probabil foarte tristă. Nu vreau să te pierd! Nici pentru el, nici pentru altcineva. Nu, nu vreau...
Maria: Nici n-o să mă pierzi, prostuțule!
Nick: Șivei iubi mereu la fel de mult ca și până acum?
Maria: Desigur, dragul meu. Ca și cum nu s-ar fi întâmplat niciodată nimic. Poate chiar și mai mult, dacă se va putea.
Nick: Mulțumesc, iubito.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Orașul

Ai spus: "Mă voi duce în altă țară, voi căuta alt țărm,
voi găsi un oraș mai bun decât acesta.
Orice încerc fac se dovedește-a fi un eșec,
iar inima mea zace-ngropată-asemeni unui lucru mort.
Cât îmi mai pot lăsa mintea se descompună aici?
Oriunde mă-ntorc, oriunde privesc,
văd doar ruinele-înnegrite ale vieții mele, în acest loc,
am petrecut atâția ani, irosindu-i unul câte unul."

Nu vei găsi o altă țară, nu vei vei găsi alt țărm.
Acest oraș te va urmări întotdeauna.
Vei păși pe-aceleași străzi, vei îmbătrâni-n același cartier,
Vei albi-n aceleași case.
Nu vei părăsi niciodată acest oraș.
Nu spera că vei găsi lucruri diferite-altundeva:
Nu există nici o navă pentru tine – și nici alt drum.
Acum, fiindcă ți-ai cheltuit viața aici, în acest mic ungher,
ea este deja absentă oriunde-n lume.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ileana Nana Filip

Ești respirația mea

De fiecare dată când zările-ți vor zâmbi
Să nu uiți eu te veghez zi și noapte
Îți alint cu privirea inima
Îngheț gândul sărutului tău
Nu încerc să te caut
Tu ești plecat în valuri
Și te vei ancora la maluri
Pe care eu nu le mai caut
Și te iubesc cum tu o faci
Ești respirația mea.
Nu mai vreau să te luminez
Vocea ta îmi vorbește când tu nu ești aici
Voi străbate timpul pentru a te oglindi
Noi suntem adesea priviți din depărtare
Tu ești comoara mea de preț
Nu pot să nu te iubesc
Pentru aș contesta iubirea
Și aș refuza o parte din mine
Tu ești atingerea mea cu fiecare vers
Tu îmi zâmbești din lumea ta
Eu mă las cuprinsă de brațele tale puternice.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Cât cerul îmi va fi iubire

Tu, aceea dintr-o veche dimineață
Ce-mi întârziase, într-o zi de mai,
Știi -n ziua-ceea începeam o viață
Plină de iubire-n care tu dansai?

Te strângeam în brațe c-o privire blândă
Și-mi doream, în ochii-ți, numai eu fiu
Sclavul ce-ți închină fiece izbândă,
Rege, fără tine, pe-un regat pustiu.

Mi-ai văzut privirea și mi-ai dat o mână
Ce-o păstrez în suflet din acel trecut
Cu o noapte care-n veci o să rămână
Noaptea fericită când ne-am cunoscut.

- Spune-mi, tu, iubito, cât vei sta cu mine?
Cât din viața asta mă vei mai privi
Cu privirea-n care dragostea din tine
Se alintă-n ochii care știu a-mi fi?

- Îți voi fi cât cerul îmi va fi iubire,
Cât privirea-ți caldă îmi va mângâia
Gândurile toate, ca-ntr-o amintire
Dintr-o dimineață ce n-o pot uita.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Plec, iubito

Ți-am dăruit toată iubirea
Și am sperat că tu,
Îmi vei aduce fericirea,
Dar mi-ai distrus sufletul.

Plec, iubito, mă așteaptă
Un drum lung și pustiit,
Soarta nu e deloc dreaptă,
M-a ținut doar chinuit.

Te-am iubit, dar în zadar,
Dragostea m-a umilit,
Am dăruit, iar eu în dar
Numai lacrimi am primit.

Ce rost are să mai sper
C-am fiu iubit vreodată?
Sunt sătul mereu cer
Dragoste adevărată.

Plec, iubito, n-am ce face
Totul e împotriva mea,
Nu am liniște, nici pace
Nicicând nu le voi avea.

Plec, iubito, tu mă uită
Și fă-ți viața cum vei vrea,
Mi-este soarta năruită
Și viața asemenea.

Viața din mine dispare
Fără -ți mai pot grăi,
Dragostea, odată mare,
Fără ea nu pot trăi.

A fost de vânt risipită,
S-a pierdut iubirea noastră,
Nu mai am nici-o ispită,
Nici-un dor sub zarea albastră.

Nu mai pot vorbi de-acum,
Căci mi-e gura încleștată,
Mă evapor ca și-un fum,
Eu și dragostea mea toată.

poezie de (11 februarie 2015)
Adăugat de Razvan IsacSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

Nu pot să mă absolv de moarte

dar pot să-mi îndulcesc viața
cât pentru cel puțin un rai
cât pentru cel puțin un iad
nu am consider păcat niciun exces de frumos
nu-mi voi opri inima decât să ascult liniștea
mă întorc plin de iubire
în circuitul natural
în pământ
în ploi
în im
crească florile din mine mai albe
mai sus de floarea de colț
dar tot sub stele
să pot continua numărătoarea lor

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook