VI
Iubito
viața și bătaia aripilor mele
țin doar o clipă.
Nu vezi
pe pielea mea
strălucirea primei deschideri?
Nu auzi
în fibrele mele
mii și mii de aripi ale unor mici ciocârlii
pe care de-abia le-a atins
prima rază
a zorilor?
Cât sunt de tânăr.
Cât sunt de tânăr
la adăpostul pleoapelor tale.
Mușchiul de pământ
de pe bătrânele izvoare
ce își adună lacrimile de argint
în oglinzile albastre ale cerului
doarme îndărătul ochilor mei
care te privesc.
Nicio ruptură.
Amintirea despărțirilor
nu îmi zbârcește mâinile
pe care zorii le-au prins în căușul mâinilor tale.
Pe buzele tale gust
verdeața de la țară
și legendele mării.
Căldura trupului tău
mă îmbracă în veșmântul soarelui.
Pecetluiește răsăritul
din ferești.
Cugetările și stihurile
se prelungesc în noapte
iar din patul nostru noi
de-abia le auzim glasurile
ca niște sporovăieli de bețivi
care îi vorbesc propriei umbre
și lunii nevolnice.
Lumina din părul tău de prințesă
acoperă umerii nopții.
Aștrii se cufundă
în adâncurile ochilor tăi
și noi înflorim
încrezători și frumoși
asemenea creaturilor
în prima zi a Domnului
când nu întrebaseră și nu se minunau de nimic.
poezie clasică de Yiannis Ritsos din Simfonie de primăvară (2009), traducere de Tudor Dinu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre mâini
- poezii despre lumină
- poezii despre aripi
- poezii despre încredere
- poezii despre vorbire
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre tinerețe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Poem sincerității
Nu pot să te uit!
în inima mea doar vânt
și tu esti departe
Poate că plouă sau ninge în calendar, șoaptele tale sunt vii, nu sunt moarte
la noapte în tren va ciopli călătorul în mâinile tale
un zid prin care zborul dragostei mele își va ciopli un copil
copilul de aur, visând la stele în căutarea ochilor tăi
nu pot să te uit!
ai crescut în trupul meu ca un copac, cu aripi de flăcări
și cât ai fi de departe, blestemul iubirii mă naște în altă piatră
găsesc cuvintele și ți le șoptesc la noapte
în inima mea luna ochilor tăi va sclipi copilul din mine, se va închina în mâinile tale alb-azurii.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre copilărie
- poezii despre zbor
- poezii despre vânt
- poezii despre trenuri
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre sinceritate
- poezii despre poezie
Abecedar
Ziua sfârșește în ochii tăi.
Ziua izvorăște din ochii tăi.
Apa izvorăște din gura ta.
Florile seamănă cu gingiile tale.
Aerul e tânăr în glasul tău.
primăvara vine din rochia ta.
Păsările le-ai făcut cu mâinile tale.
Umbra se ascunde în unghiul trupului tău.
Lacrimile sunt lumini pentru urechea ta.
Râsul e un cântec pentru dinții tăi.
Seara e o vrajă a părului tău.
Somnul e o clipă din sânul tău.
poezie clasică de Ion Vinea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre urechi, poezii despre somn, poezii despre seară, poezii despre râs, poezii despre rochii, poezii despre păsări, poezii despre păr sau poezii despre primăvară
Lumina ochilor mei
Lumina ochilor mei,
În apa de cleștar
Îmi oglindesc trupul
Și mă întreb
Dacă frumusețea lui
Este deplină pentru tine.
Aș vrea să fiu
Frumoasa basmelor
Dăruită
Nopților tale de dragoste.
Lumina ochilor mei,
În deschiderea bobocilor de floare
Îmi oglindesc viața
Și mă întreb
Dacă murmurul ei,
Îți străbate viața înviorându-te.
Aș vrea să fiu
Murmurul viu al izvoarelor
Ce îți izvorăște viața
Zilelor și nopților.
Lumina ochilor mei,
În sfințenia curată a rugăciunii
Îmi ascult sufletul
Care se vrea pur,
Dăruire sufletului tău
Care caută zi și noapte
Sfințenia
De-a lungul anilor.
Lumina ochilor mei,
Îmi caut gândurile
Pe cărările stelelor
Și ți le dăruiesc ție,
Ca să faci din ele
Punți de lumină
Între constelațiile
Ființei tale
În armonia lumilor.
poezie de Agenor Crișan din Drumul Tăcerii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre suflet, poezii despre frumusețe, poezii despre cadouri, poezii despre trup și suflet sau poezii despre zile
Ce-ți sunt?
Lumina ochilor tăi
și durerea din lacrimile tale,
parfumul cuvintelor
și misterul din spatele tăcerii.
Frumusețea inimii tale,
cunoscutul și necunoscutul.
Vederea ochilor,
căldura îmbrătișării
și talazul valurilor din zbuciumul tău.
Frumusețea fiecărui gest,
amintirea cea mai frumoasă
cu care adormi seara,
treapta pe care pui piciorul
să urci spre curcubeu,
așteptarea nesfârșită, chinuitoare,
dar atât de plăcută,
încât a ajuns să-ți fie bucurie.
Fereastra la care te așezi
pentru a privi oamenii din jur,
adevărul din toate închipuirile
și tâmpla sprijinită în palmă
când crezi totul e pierdut.
Bucură-te că sunt pentru tine
ce nu mai sunt pentru nimeni
și curăță-ți oglinda sufletului
pentru a vedea toate acestea!
poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre superlative, poezii despre promisiuni sau poezii despre picioare
Iubire cu gust de cireașă
Iubire cu gust de cireașă amară,
Ne-am cunoscut într-o seară...
Eu visul din ochii tăi,
Tu dansul pașilor mei.
Cu rozele buzelor mi-ai mângâiat sânii,
Eu m-am ascuns timidă,
În căușul ochiului tău... și al mâinii.
Mâna ce mi-a atins sufletul
Și m-ai învelit cu lumină, dăruindu-mi
Fericire deplină.
M-am ascuns în inima ta, iar tu mă căutai frenetic
Prin vene.
Brațele tale mă ascundeau în ventriculul drept.
Copil inocent! Editura ochilor tăi
A scris povestea unei noi vieți.
Zâmbește!
Pe buzele tale
Am răsărit eu cuvânt de April.
Surâsul tău e divin!
Iubire cu gust de cireașă amară,
Te-am pierdut... într-o seară.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi, poezii despre zâmbet, poezii despre visare, poezii despre trandafiri sau poezii despre sâni
Iubirea mea-i într-o rază
Iubirea mea-i într-o rază pe buzele tale
și tu n-o vezi,
îi simți doar căldura ademenitoare
cum îți urcă prin sânge.
Palmele noastre cuprind lumina
ca pe o sferă de bucurie în ochii
ce privesc în suflet întruparea întregului
din care curge unduind viața.
Când mă vrei, desprinde-ți sentimentele
ce așteaptă-n odăile inimii dezlegarea
limbii de foc din cuvintele nespuse
aflate dincolo de zăbrele.
Tu știi, fără mine lacrimile cristalizează
pe obrajii tăi de piersică coaptă,
eu te simt cum respiri în fiecare femeie
și te aduc pătimaș în trup.
Sarea îngheață sub tălpile tale
pe urechea pământului,
în aerul tău mă îmbrac în dragoste
și dragostea se îmbracă cu mine.
Prin mâneci îmi zboară liber păsările
în pieptul meu sunt cuiburile lor
la care întotdeauna se întorc repede
să-și crească nestingherite puii.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge
Descântec de ploaie
Ești ca ploaia asta care cade rece;
Mă pătrunzi, femeie, până lângâ os,
Ale tale șoapte vor să mă înece,
Trupul tău mă face să mă simt setos...
Ochii tăi sunt mare, părul tău cascadă,
Buzele, izvoare clipocind cuminți,
Degetele tale de fiori pleiadă
În a căror horă simt că-mi ies din minți.
Vei aduce-n mine iarăși primăvara
Alungând departe toamnele pustii,
În caverna nopții îmi vei fi comoara,
Drog a ta suflare-n zorile de zi.
Timpul își destramă pașii-n orologii,
Eu, de cei din juru-mi socotit nebun
Pun sub acuzare meteorologii
Și-n căușul palmei zilnic te adun.
Ruginită umbră, viața-n lotcă trece,
Dangăt de reume mi-a ajuns în os,
Tu ești ploaia care astăzi cade rece,
Eu sunt câmpul care te aștept setos...
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre toamnă, poezii despre prezent sau poezii despre nebunie
Descântec de ploaie
Ești ca ploaia asta care cade rece;
Mă pătrunzi, femeie, până lângâ os,
Ale tale șoapte vor să mă înece,
Trupul tău mă face să mă simt setos...
Ochii tăi sunt mare, părul tău cascadă,
Buzele, izvoare clipocind cuminți,
Degetele tale de fiori pleiadă
În a căror horă simt că-mi ies din minți.
Vei aduce-n mine iarăși primăvara
Alungând departe toamnele pustii,
În caverna nopții îmi vei fi comoara,
Drog a ta suflare-n zorile de zi.
Timpul își destramă pașii-n orologii,
Eu, de cei din juru-mi socotit nebun
Pun sub acuzare meteorologii
Și-n căușul palmei zilnic te adun.
Ruginită umbră, viața-n lotcă trece,
Dangăt de reume mi-a ajuns în os,
Tu ești ploaia care astăzi cade rece,
Eu sunt iarba care te aștept setos...
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fluture de noapte
Sunt un fluture de noapte
care își arde mereu aripile de cântec
Sunt femeia
care aduce întrebări eterne în suflete
Sunt eu...
cea care ucide apusul
cu umbre de vis...
Sunt mâna care mângâie
si gândul care sărută...
Sunt adierea vântului prin părul tău...
Sunt liniștea care se cerne deasupra luminii...
Atinge-mi fața să afli
cum se aprind în mine felinarele sângelui!
Atinge-mi căldura
să poți topi vorbele la flacăra
trupului meu!
Se cutremură amurgul în brațele mele
când te mângâi...
Calea Lactee își pierde urma în mine...
Eu sunt cea care te cheamă la festinul iubirii...
Eu sunt cea care întinde mâna spre tine
ca spre o oază de fericire...
Dă-mi cupa gurii tale să mă îmbăt cu abisul tău!
Dă-mi palmele să le adun
intr-o lacrimă de ploaie
care să spele toate nopțile plânse odată!
Modelează lutul meu
să poți face din el
chipul adevărat al omului din mine!
Scrijelește cu buzele tale urme de dor
atât de dureros încât
să nu-mi mai treacă nicicând!
Și nu te mai întreba ce se intamplă!
Suntem doar noi doi,
atât de puri
că albul e prea puțin alb
și cerul prea puțin înalt
ca să poată ajunge până la el
ceea ce simțim:
infinitul fiecăruia dintre noi...
poezie de Lelia Mossora (6 martie 2004)
Adăugat de Lelia Mossora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre înălțime sau poezii despre sărut
Lacrimile Tale
Lacrimile tale sunt picături de ploaie
Se preling pe pleoape și îmi curg pe față
Lacrimile tale sunt dulci sau amare,
După cum ți-a fost trecerea prin viață.
Lacrimile tale sunt picături de ploaie
Se preling pe trup și îmi intră-n suflet,
Lacrimile tale alunecă tăcute
Fără ca să scoată nici măcar un sunet.
Lacrimile tale sunt picături de ploaie
Ce încet ș-ușor inima-mi mângâie,
Lacrimile tale sunt niște cristale
Ce parcă-s făcute, din culori, o mie.
Lacrimile tale-s susur de izvor
Ce-n tăcerea nopții urcă pân' la stele,
Întâlnesc în taină dorul călător
Ș-apoi se-mpletesc cu cele ale mele.
Lacrimile tale-s flori de crizanteme
Ce-nfloresc la poarta inimii cu dor,
Lacrimile tale spun că-ntotdeauna
Marile iubiri mocnesc, dar nu mor.
poezie de Mariana Simionescu (8 septembrie 2011)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre sunet sau poezii despre moarte
Fiul meu; păzește spusele mele și îndrumările mele ascunde-le la tine. Păstrează sfaturile mele ca să rămâi în viață și orânduielile mele ca lumina ochilor tăi. Leagă-le pe degetele tale, scrie-le pe tabla inimii tale! Spune înțelepciunii: "Tu ești sora mea!", și numește priceperea prietena ta, ca ea să te păzească de femeia străină, de femeia altuia, ale cărei cuvinte sunt ademenitoare.
Solomon în Pildele lui Solomon, Ferirea de desfrânare - 7:1-5
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lumină, citate despre înțelepciune, citate despre viață, citate despre sfaturi, citate despre prietenie, citate despre ochi, citate despre inimă, citate despre femei sau citate despre degete
* * *
cât de frumos
îmi pare părul tău
dat după ureche
cât de moi
îmi par
tăcerile tale
parcă-și revin
la simțire
odată cu glasul meu
cât de fini
îmi par genunchii tăi
atunci când
mâinile mele
repetă tandrețea
cât de mult
te pot căuta
în nisipurile altor tărâmuri
și totuși iubirea mea
să te strângă mereu
în aceeași țară din piept
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip
Sunt clipe din zi și din noapte când te gândești la viitorii tăi copii, nepoți, strănepoți... la sufletele care așteaptă să se încarneze, viața pe pământ să experimenteze... Vor avea culoarea ochilor tăi, nasul tău, zâmbetul tău? Îți vor păstra vie memoria? Ține minte ca una din moștenirile lor să fie puritatea inimii tale plină de dulceața credinței!
citat din Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zâmbet, citate despre suflet, citate despre noapte, citate despre nas, citate despre moștenire sau citate despre culori
XI
Eu care am dormit
(atâția ani)
fără foc, fără opaiț
eu care îmi îmbrățișam doar
umbra mea tăcută
mi-am dezvelit buzele
ca să preaslăvească
venirea ta.
Atât de sărac eram, iubire,
atât de sărac
încât nu aveam în palmă nicio mângâiere
ca să îmi cumpăr ceasurile
în care nu aveam obolul unui sărut
ca să-l dau căpitanului umbrelor
să mă treacă pe celălalt mal.
Toată viața mi-am risipit-o
săpând în pustie
și așteptând fără să o cunosc
sămânța privirilor tale.
Călit
de amărăciune
și de veghe
m-am învrednicit de sosirea ta.
Îți mulțumesc.
Îți mulțumesc.
M-am născut ca să apuc
să dau binețe pe marginea drumului
soarelui din ochii tăi.
Dacă nu ai fi venit, iubire,
ce i-aș fi răspuns lui Dumnezeu
când într-o noapte
dedesubtul torțelor aștrilor
m-ar fi întrebat
cum am arat pământul,
cum am folosit
semințele florilor
pe care mi le-a încredințat?
Lasă-mă să plâng
pe genunchii tăi
în mijlocul binefăcătoarelor tale mângâieri.
poezie clasică de Yiannis Ritsos din Simfonie de primăvară (2009), traducere de Tudor Dinu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie, poezii despre religie sau poezii despre plâns
Așteptând ca rătăcitele tale cuvinte
Privirea ochilor mei
s-a proptit pe marginea
acestei zile
ștergându-mi lin
din calendarul sufletului
acea amorțeală statornică
tu ai plecat
și nimic nou sub inima ta
doar acel gust insipid
pe care îl știu
efectul exploziei
tăcerilor tale nucleare
eu îmi caut încă respirația
prin umbra trupului
unde-mi odihnesc rănile
prin palmele cuminți ale ierbii
așteptând ca rătăcitele tale cuvinte
să mă trezească
cu îmbrățișări de săruturi...
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre odihnă sau poezii despre inimă
Ochii Tăi...
Inima mea, pasăre călătoare,
Și-a găsit pacea
În albastrul ochilor tăi.
În ochii tăi
Văd limpezimea zorilor,
Ochii tăi sunt leagănul stelelor.
Inima mea
Se pierde în adâncul albastru
Al ochilor tăi fascinanți.
Lasă-mă să mă scald
În nemărginirea lor.
Zâmbetul tău-rază de soare
Îmi iluminează sufletul
Aducându-mi pacea, liniștea, iubirea.
Îmi place
Felul cum mă privești,
Îmi place
Sărutul tău cald.
Îmi place
Cum îmi mângâi trupul,
Ca pe-o vioară
Ale cărei strune scot sunete
Numai de inima ta, auzite.
Cuvintele tale
Sunt licăriri de lumină,
Îmi place să fim împreună.
Dragostea mea e un ocean,
Cu cât te scufunzi în el,
Cu atât mai adânc devine.
Inima mea, pasăre călătoare,
Își trăiește clipele
De visare, fericire și iubire...
poezie de Floarea Cărbune (1 septembrie 2019)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre albastru sau poezii despre vioară
Cântecul privighetorii
Cu blândețe atingi al meu obraz
cu vârfurile degetelor îl guști, ce viu extaz...
Pe buzele mele de sticlă-arămie
pui al tău vis cristalin de iubire.
Mări albastre infinite,
răsărituri clare de speranțe albite,
lumină-n flash-uri colorate,
sentimente de o mie de karate...
Furișate-s între mâinile mele
ale tale eterice pene.
O, Înger al meu, sideral!
Mii de rândunici de cristal,
amețite de-atâta veselie frumoasă,
s-au inălțat din mintea mea măiastră
în transparența zborului de cleștar
pentru a readuce sărutul primăvăratec
în imensitatea cerului tău singuratec.
Va fi cântecul diafan de privighetoare
din înfocatul piept incendiat de roșu-ardoare
a ajunge primul printre parfumații mușchi
și spicele aromatizate, prinse mănunchi,
în tăcutul cuib al splendidei tale inimi
lăsand în urma pașilor pierduți, patimi.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre privighetori, poezii despre îngeri sau poezii despre muzică
Poetul dorește hainele cerului
De aș avea hainele împodobite ale cerului
Cusute cu rază de soare și de argint,
Albastrele, ștersele și negrele haine
Ale nopții, ale luminii și ale penumbrii,
Aș întinde hainele sub picioarele tale;
Dar eu, săracul de mine, n-am decât vise;
Mi-am întins visele sub picioarele tale.
Calcă ușor, căci pășești peste visele mele.
poezie celebră de William Butler Yeats din Vântul printre trestii (1899), traducere de Ion Pillat
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt disponibile și traduceri în spaniolă, catalană, portugheză, italiană, germană, rusă și arabă.
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre negru, poezii despre dorințe sau poezii despre argint
* * *
din întunericul pernei
îmi înfățișez dragostea
înaintea ta, femeie
tu,
cea care ai unit puncte în mine
și m-ai încercuit
cu brațele tale senine
tu,
cea care ai renegat
ceața din ochii mei
și ți-ai creat trup de lumină
tu,
cea care repeți apele
cu coapsele tale proaspăt înmugurite
și cu sfârcurile tale bruște
imiți dorința în ochii mei
fii gazda focului meu
acum cât îți plantez
cascade în pântec
îngăduie-mi
să povestesc zorilor
aștrii din tine
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre muguri, poezii despre foc sau poezii despre femei
Buzele
Cu buzele tale tandre mă vei umezi la noapte
Ale mele pleoape mi le vei umbri cu trupul tău
Sculptat de un mare maestru în arte
Trăirile mele mă vor marca prin tine
Mă-ntorc în amintirea noastră-n doi
Ce mă aduce prin lumina din pădurea gurii tale
O plăcere nesăbuită mă vindecă de tine, de orgolii cretine
Devin statuie în cerul gurii tale
Și-am să plesnesc din ceară, ca un fluture-n desert
Sau poate ca o ploaie așezată pe san, pe sfârcurile aburind de atâta dragoste.
Prin fumul gurii tale ma-ntorc în eden
Culeg din pomul vietii si al cunoașterii roadele-ți
Mă-ntorc iubite valuri, descântec, univers
Te-mbiu pe tine-n pagini, iubit mereu să-mi fi
Eu stăpână gurii tale, templu nedeschis.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sculptură, poezii despre rai, poezii despre păduri sau poezii despre plăcere