În bătaia piezişă a soarelui, munţii păreau albi, parcă acoperiţi de zăpezi argintii, cumva ireali, fantastici prin formele lor diluate.

Constantin Cubleşan în Paradoxala întoarcere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zburaţi, voi, fluturi de noapte! Pădurea împietrise în umbre prelungi, coborâte dinspre miazănoapte, împresurând din trei părţi cabana. Noaptea era limpede şi răcoroasă. Prin geamul deschis larg se vedeau vârfurile arinilor din dumbravă şi râul domolit, deasupra morii, acolo unde apa este adâncă şi leneşă (strălucind argintată în bătaia lunii). Privea peisajul acesta învăluit într-o lumină ireală...

Constantin Cubleşan în Clopetele de apă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un rând de tei, curăţaţi cu grijă de 3 ori pe an, împodobeau fundul grădinii, iar formele lor încremenite păreau însăşi imaginea vieţii morale a acestei familii.

Stendhal în Armance
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de mutat munţii din loc

Parcă
visul
s-ar
furişa

Din
măruntaiele nopţii

În
noaptea fragedă
a
trupului

Parcă stelele
vijelios
se-nalţă
din
veşnicia sufletului

Visez şi zbor

Dintr-un vis
în
altul

Parcă
visul
mi-ar
ascunde-n cuvinte
înaltul

Parcă
norii
trec

Parcă
munţii visează

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (28 mai 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

pământul a efectuat încă o
rotaţie completă în jurul soarelui
prin ploi şi zăpezi
prin arşiţe şi furtuni
promiţând că va încerca la fel şi la anul

gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În jur, firele înalte ale ierbii se clătinau domol, proiectate gigantic pe bolta însângerată de jertfa naşterii unei noi zile. O nouă zi... şi iarba... Părea crescută din cer; era iarba cerului, aprinsă în lumină, arzând viu în iradierea roşie a Soarelui ce sângera... Iarba cerului era acoperită de sânge... Iarba cerului... Iarba...

Constantin Cubleşan în Iarba cerului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

România

cu harta împăturită în buzunarul
de la piept
şi gândul curat
nu-mi este teamă să mă arunc în furtună
când în freamătul pădurii plâng munţii
se adună zăpezi netopite
râurile mi se varsă în palme
soarele îmi curge în inimă
Dunărea îmi uneşte sufletul
cu nemărginirea
frunzele se îngroapă sub copaci
vântul răzbate prin porţi de lemn
sculptate în memorii
copii cu zâmbetul soarelui
pe buze recită Eminescu

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În iernile blânde, munţii, strălucind în ale soarelui raze plăpânde şi surâzânde, parcă sunt înveliţi în glazură fină de albă ciocolată vanilată.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăpezi

Cad zăpezi din adâncuri de zare
Şi se-aştern peste funze şi flori,
Stau la geam, răsfoind prin ziare,
Scuturat de aritmici fiori.

Crengi de brad, tot mai grele, se-nclină,
Fulgii vin tot mai ampli mereu,
Parcă cerne tot cerul făină,
Parcă cerne direct Dumnezeu!

O să fie dezastru pe stradă,
Va fi cod de troiene şi frig,
N-o să pot să străbat prin ogradă,
Am să stau la fereastră, covrig.

Am s-aştept, resemnat, să apară
Salvatorii, cu plugul cel greu,
Să împrăştie sare amară...
Pe zăpada din sufletul meu.

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua polară

Cerul şi-a scuturat vişinii-n floare,
Zăpezi, nesfârşite zăpezi.
Galben, abia de mai vezi
O fărâmă de soare.

Şi totuşi, cândva a fost vară.
Urşii sunt albi, de hârtie.
Umblăm pe această câmpie
În creştet cu steaua polară.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina soarelui

Lumina soarelui creşte pe pământ
ia înfăţişarea zilei
şi împinge prin pământ în sus
tulpinile
şi acele oase care de asemenea şi-au
scuturat ţărâna de pe sinele lor
privind mai întâi
cu orbitele ochilor goale încă
cerul de deasupra capului
apoi în jurul lor
la imensitatea florei
şi-apoi grăbit
fiecare se îndreptă unde-l cheamă
dorinţa...

lumina soarelui creşte pe pământ
lumina soarelui –
şi printre razele ei gloate
de oameni abia evadaţi din beznă

poezie de Mang Ke, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea Soarelui

Mândră-i floarea soarelui
Când îşi mişcă pălăria
Spre înaltul cerului
Aurind toată câmpia.

În bătaia vântului
Îşi arată bucuria,
Mândră-i floarea soarelui
Când îşi mişcă pălăria.

Se înalţă ciocârlia
Pe deasupra lanului,
O admiră păpădia
De pe malul lacului,
Mândră-i floarea soarelui.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În toate sondajele de opinie, la încrederea populaţiei în instituţii, pe primul loc e biserica, urmată de armată. Adică frica de bătaia lui Dumnezeu şi teama de bătaia puştii...

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi place

cum te tăvăleşti prin zăpezi
în prima lună din an
de parcă ai putea să nu vezi
în prima lună din an
ochii mei numai flăcări în prima
înfăţişare în faţa
copacilor verzi - cu
împodobire de iarnă (?!)... de-ai şti
nebunia cum sfarmă
gingiile frunzelor îngheţate
da
atunci ai înţelege ai pricepe că-mi place
cum tăvăleşti prin zăpezi
un corp minunat, îngheţat
încă-nainte de-a se
naşte cu tortul cu lumânări
ră-puse simetric
si
metric

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătaia "preventivă"

Dimineaţa, înainte de plecare,
Bate nevasta şi copilul deopotrivă.
Asta pentru el este asigurare,
Că n-or greşi, e o "bătaie preventivă".

epigramă de Paul Constantin (30 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zilele

( O. B.)

zilele ploioase sunt cumva speciale

parcă-s mai duioase parcă-s mai a jale

parcă curg prin mine- parcă eu prin ele

parcă-s mai străine- parcă-s ale mele...

parcă-s alcaline, parcă vin din stele

parcă-s eu cu tine, parcă tu cu ele

parcă-s mai duoase, parcă-s mai a jale

zilele ploiase-zilele speciale...

poezie de Iurie Osoianu (24 mai 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Escaladează munţii şi află veştile lor bune. Pacea naturii va pătrunde în tine la fel cum razele soarelui plutesc printre copaci. Vânturile îţi vor sufla prospeţimea în tine, iar furtunile energia lor, în vreme ce grijile vor cădea spre pământ asemeni frunzelor toamna.

citat din John Muir
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

copac desfrunzit -
în bătaia soarelui
floarea de cala

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bună seara, domnule dulap

Era o vreme cînd aş fi vrut să întreb dacă roata morii
s-ar putea învîrti în ambele sensuri,
dar ştiam că nimeni nu mi-ar răspunde la întrebări fără sens.
De fapt nici nu am încercat, deci nu am vrut.
Eram un om frumos împreună cu ceilalţi oameni frumoşi,
care se temeau de gheaţa de pe stradă.
Puneam rar întrebări, ca o specie inteligentă.

Ştiam că dispar căruţa şi batista şi morile şi fierarii,
nările familiei flămînzind la mirosul pîinii.
Dedicam o lacrimă andante grazioso pentru fluturii albi
care zburau peste varza verde a bunicii.
Piviniţa era plină de mere.

Bună seara, domnule aragaz cu ochiuri. E noapte.
Bună seara, domnule scaun vechi, domnule pat cu arcuri.
Domnule dulap, bună seara.
Geamurile termopan clipesc nonşalant, fiindcă ele au
o aparenţă igienică şi placidă, ca a medicului în halat alb din plastic,
cu papuci spitaliceşti albi şi comozi, de gardă în noaptea Învierii.

Seara bună, amintiri! încîntată de cunoştinţă.
Atît de duios le acoperă lumina electrică pe toate cele,
e o cameră a mea în care sentimentele mele cresc frunze argintii,
cad din luna de pe cer şi se tîrăsc, parcă vii, pe tavanul aproape pătrat.
Niciodată nu am fost nefericită cînd am privit formele geometrice,
ele parcă ştiu să fie perfecte, din colţ în colţ.
Priviţi-le drept în faţă.

poezie de Cristina-Monica Moldoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profa

Profa de geografie
vine cu părul pădure
şi catalogul
sub formă de Câmpia Panonică,

ne varsă nişte fluvii
prin oceanele minţii,
desenează curcubeie
deasupra Ceahlăului
şi ne trece prin strâmtoarea Gibraltar
cu grijă,
să nu ne udăm
picioarele de cretă,

după 50 de minute de plimbări
prin mapamondul transpirat
de ceţuri chimice (oh, nu,
asta e altă materie!)
profa se-mbracă în
Poiana narciselor
şi merge la altă clasă,
cu părul pădure
şi catalogul
sub formă de Câmpia Panonică,

aşa se nasc ridurile profei
de geografie,
munţi acoperiţi
de zăpezi târzii.

poezie de Ion Ţoanţă din Rezervaţia de himere (2017)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profa

Profa de geografie
vine cu părul pădure
şi catalogul
sub formă de Câmpia Panonică,

ne varsă nişte fluvii
prin oceanele minţii,
desenează curcubeie
deasupra Ceahlăului
şi ne trece prin strâmtoarea
Gibraltar
cu grijă,
să nu ne udăm
picioarele de cretă,

după 50 de minute de plimbări
prin mapamondul transpirat
de ceţuri chimice (oh, nu,
asta e altă materie!)
profa se-mbracă în
Poiana narciselor
şi merge la altă clasă,
cu părul pădure
şi catalogul
sub formă de Câmpia Panonică,

aşa se nasc ridurile profei
de geografie,
munţi acoperiţi
de zăpezi târzii.

poezie de Ion Ţoanţă din Rezervaţia de himere (2017)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!