Folosind telescopul spaţial Hubble, astronomii au reuşit să observe gazul emis steaua VY Canis Majoris. În jurul stelei se află regiuni ce conţin gaz şi praf. Materia emisă de stea se îndăpărtează în direcţii diferite şi viteze diferite, semn că au fost emise separat, în urmă cu 500 de ani. Materia din acea regiune se îndepărtează cu 165.600 km/oră. Gazul de lângă stea se îndepărtează cu 129.600 km/oră şi a fost emis acum 50 de ani. Se estimează că VY Canis Majoris va exploda prin anul 3200.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

VY Canis Majoris este o stea hipergigantă. Steaua se află în constelaţia Canis Major, dar nu este vizibilă cu ochiul liber. Asta pentru că se află la 5000 ani lumină depărtare de Soare. De aproape 100 de ani se ştie că această stea este mare. Dar diametrul ei a rămas un mister până în 2006, când o echipă de astronomi a reuşit să măsoare diametrul stelei. VY Canis Majoris este de 2000 de ori mai mare în diametru decât Soarele! Dacă ar fi adusă în locul Soarelui, steaua ar ajunge până la Saturn! Strălucirea stelei este de 500.000 de ori mai mare decât a Soarelui, iar masa de 30 de ori mai mare!

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gazul expulzat în urma vântului solar şi schimbărilor de diametru, este bogat în elemete grele, printre care oxigen şi carbon. Din gazul expulzat în jurul stelei se formează o anvelopă circumstelară (o gogoaşă de gaz) ce se mareşte continuu şi se îndepartează treptat de stea. Pulsaţiile stelei, uneori foarte violente, fac ca anvelopa de gaz să ia forme foarte interesante. Astfel se formează "nebuloasele planetare".

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În starea de echilibru gravitaţia ce tinde să atragă gazul din stea pe nucleu este contracarată de presiunea ce vine de la mişcarea dezordonată a particulelor de gaz. Astfel steaua nu îşi modifică dimensiunile.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă acest monstru stelar îi poate speria pe oamenii obişnuiţi, el este un motiv de bucurie pentru astronomi. Steaua VY Canis Majoris face parte din categoria stelelor hipergiante, stele foarte rare. Mai puţin de 10 stele hipergigante sunt cunoscute în galaxia noastră, iar aceasta este cea mai apropiată de Soare. Se bănuieşte că acest tip de stele, foarte mari, foarte luminoase, ce emit mari cantităţi de gaz sunt o fază de tranziţie a stelelor supergigante care dau naştere supernovelor. Faza de tranziţie poate dura numai câteva mii de ani.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astronomii au descoperit în 2004 o stea care este de 40 de milioane de ori mai strălucitoare decât Soarele! Steaua are numele de LBV 1806-20 şi se află de cealaltă parte a galaxiei noastre, la o distanţă de 49.000 de ani lumină. Pentru că steaua se află în spatele unor nori de gaz şi praf interstelar, stălucirea ei aparentă este mică, neputând fi observată cu ochiul liber. Ea este vizibilă prin binocluri şi se află în constelaţia Sagittarius. Această stea era cunoscută de mai mult timp şi se credea că era de fapt o aglomerare de stele. Observată cu cele mai mari telescoape, steaua s-a dovedit a fi una singură, cu o masă de 150 de ori mai mare decât cea a Soarelui.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-am obişnuit să credem că stelele sunt rotunde. Imense sfere de gaz ce emit energie. Toate stelele au o mişcare de rotaţie în jurul axei proprii. Soarele face o rotaţie odată la 25,4 zile. Este o viteză destul de mică pentru ca Soarele să fie o stea sferică. Nu acelaşi lucru se poate spune despre Achernar. Acestă stea este situată în constelaţia Eridanus şi nu poate fi observată din România. Este o stea strălucitoare, a noua de pe întreg cerul. Este de 1000 de ori mai strălucitoare decât Soarele şi se află la 144 ani lumină depărtare. Nimic deosebit până aici. Nici nu se bănuia ceva până când steaua nu a fost studiată în detaliu. Cu toate că astronomii ştiau că Achernar se roteşte cu o viteză ameţitoare, 250km/s, nu puteau măsura diametrul stelei.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori, în jurul protostelelor, se formează un disc de praf şi gaz ce se numeşte disc protoplanetar. O parte din gazul din nebuloasă se strânge în jurul protostelei. Aceste tipuri de stele se numesc stele T Tauri. Pe la polii acestei stele se emit jeturi de gaz.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creşterea temperaturii duce la începerea altor reacţii nucleare în nucleu, elementele chimice fuzionând în elemente din ce în ce mai grele. Ultima reacţie care are loc este fuziunea siliconului în fier-56. Până acum steaua a emis energie prin reacţiile din nucleu, dar fierul nu poate emite energie, ci absoarbe. Dacă până acum steaua a menţinut un echlibru între energia emisă (ce tinde să marească steaua) şi forţa de gravitaţie a nucleului (ce tinde să colapseze steaua), în momentul în care în nucleu se află numai fier, straturile exterioare ale stelei se prăbuşesc rapid pe nucleu. Ce se întâmplă după acest moment nu este bine cunoscut, dar se produce o explozie gigantică, cunoscută sub numele de supernovă. Pentru o perioadă de timp, steaua devine mai strălucitoare decât galaxia din care face parte.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gazul expulzat în urma exploziei unei supernove rămâne în jurul stelei, dar se întinde pe o suprafaţă mare (uneori şi câţiva ani lumină). Nebuloasa formată poartă numele de rest de supernovă. Sunt cunoscute sute de resturi de supernovă în galaxia noastră

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gazul expulzat în urma exploziei unei supernove rămâne în jurul stelei, dar se întinde pe o suprafaţă mare (uneori şi câţiva ani lumină). Nebuloasa formată poartă numele de rest de supernovă. Sunt cunoscute sute de resturi de supernovă în galaxia noastră.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deasupra stelei Sirius, la 25° nord-est, se află a doua stea din hexagonul de iarnă: Procyon. Este a 19-a stea ca apropiere faţă de Soare, fiind situată la numai 11,4 ani lumină depărtare de Soare. Procyon este un sistem binar, cele două stele făcând o rotaţie completă în jurul centrului comun de masă în 41 de ani. Procyon A este dublă ca masă şi mărime faţă de Soare şi de 7,5 ori mai luminoasă decât acesta. Este o stea subgigantă. Companionul său, Procyon B este o pitică albă.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea stelelor începe într-un nor imens de gaz (hidrogen) şi praf. În acel loc, există particule de gaz şi praf, aflate într-o continuă agitaţie. În aceşti nori, formaţi odată cu galaxia noastră, se găsesc ingredientele din care se formează stelele. Astronomii numesc aceşti nori de gaz şi praf nori moleculari, dar se foloseşte şi termenul de nebuloasă. Într-un asemenea nor se află între 100.000 şi 10.000.000 de ori mai multă masă de gaz, decât se află în Soare. Până acum s-au descoperit nebuloase ce se întind pe o distanţă între 50 şi 300 ani lumină. Dacă în regiunile obişnuite ale galaxiei noastre avem între 0,1 şi 1 particule de gaz pe cm cubi, într-o nebuloasă există câteva milioane de particule pe cm cub.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima stea din hexagonul de iarnă este Sirius. Se află nu departe de orizontul de sud-vest sau de vest, seara, imediat după ce se face noapte. Sirius este cea mai strălucitoare stea de pe cer, alb-albăstruie, ceea ce denotă o temperatură ridicată. Sirius este de fapt o stea dublă, un sistem binar format din două stele total diferite, numite Sirius A si Sirius B. Sirius A este o stea mai mare si mai strălucitoare decât Soarele, care va evolua în maniera acestuia. În jurul său se roteşte Sirius B, o stea care a evoluat mult mai repede din cauza masei mari. S-a transformat într-o gigantă roşie şi a devenit pitică albă în numai 150.000.000 de ani. Este ca şi cum ne-am naşte, am creşte şi am îmbătrâni în două-trei luni! Sistemul binar se află la 8,6 ani lumină de Soare, fiind unele dintre cele mai apropiate stele.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua Castor se află la 50 de ani lumină de Soare şi este o stea sextuplă. Sistemul multiplu conţine 6 stele. Două sisteme binare care se rotesc în jurul centrului comun de masă şi încă un sistem binar care se roteşte în jurul celor două!

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există însă o stea ce întodeauna indică nordul, în orice luna, zi, oră sau an. Se numeşte steaua Polară şi sigur aţi auzit de ea. Poate aveţi impresia că steaua Polară este cea mai strălucitoare stea de pe cer, fiind atât de importantă. Nu este aşa. Este o stea slabă ca strălucire, a 50-a de pe cer. Din fericire steaua Polară este usor de găsit. Dacă o faceţi veţi învăţa şi câteva constelaţii.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O stea de asemnea mărime şi strălucire este foarte violentă. Erupţile puternice de gaz, câmpul magentic foarte mare, face ca steaua să piardă material foarte repede. Durata de viaţă a acestei stele este de maxim 2 milioane de ani. LBV 1806-20 are deja 1 milion de ani. Steaua poate sfârşi ca o explozie numită hipernovă, ce emite raze gama.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Masa mare a stelei LBV 1806-20 este o problemă. Teoriile curente arată că o stea nu poate avea o masă de 120 de ori mai mare decât a Soarelui. Stelele ce au masă mai mare decât această masă limită, se vor auto distruge înainte de a se aprinde. În interiorul stelei presiunea este atât de mare încât ar atrage gazul din atmosferă.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nebuloasele se rotesc în jurul centrului galaxiei, trecând, uneori, prin regiuni bogate în stele. Gravitaţia stelelor pune în mişcare particulele de gaz din nebuloasă. Uneori, în vecinătatea acestor nebuloase, explodează o stea (supernovă), iar unda de şoc, pune în mişcare particulele de gaz. Cert este că, după ce particulele de gaz încep să se agite, începe procesul de formare a stelelor. Odată început, acest proces duce la formarea de noi stele şi de noi planete.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În stânga lui Sirius, cam la aceeaşi înălţime faţă de orizont cu stelele din Orion, se află o altă stea strălucitoare cu încă trei situat putin mai sus. Este Procyon din constelaţia Canis Minor (Cainele Mic). Sirius, Procyon şi steaua din colţul din stânga sus al lui Orion, Betelgeuse, formează un triunghi ce se numeşte de "triunghiul de iarnă". Nu este o constelaţie, dar este uşor de identificat. Triunghiul de iarnă se vede şi în martie/aprilie dar seara.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De abia în 2003, folosindu-se unul dintre cele mai mari telescoape, o echipă de astronomii a determinat diametrul stelei Archenar. La ecuator steaua are 8,4 milioane km, iar la poli 5,4 milioane km! Nu este o eroare. Diametrul ecuatorial al stelei este cu mult mai mare decât cel polar. Achernar nu este o stea rotundă, ci este foarte alungită. Diferenţa dintre diametrul ecuatorial şi polar al Soarelui este de numai 10 km. În cazul stelei Achernar este de 4 milioane km (4.000.000 km). Imaginaţi-vă cum ar fi să ai pe cer o stea asemănătoare cu o minge de rugby.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!