Lucian: Şi, Nis... Altădată, te rog mult, nu-mi mai permite să te jignesc de faţă cu ceilalţi, opreşte-mă la timp, înainte să spun ce n-ar trebui despre tine, ceva ce apoi am să regret! Pentru că oricât de bun prieten ţi-aş fi, sau tocmai din acest motiv, n-ar trebui să vorbesc urât despre tine de faţă cu ceilalţi. Pricepi, mă, nărodule?! Dă-mi peste nas, dacă e nevoie!
Nistor: Lasă, şefu', că nu m-ai jignit deloc! Nu-i nevoie să-ţi dau peste nas! Nu trebuie să te simţi vinovat de chestia asta, deci n-ai ce regreta. Zău... E-n ordine! Tot prieteni suntem. Bine?!
Lucian: Exact, prieteni... Sigur, nu s-ar putea altfel. Dar între prieteni, n-ar trebui să existe astfel de manifestări, deci, repet, nu-mi da voie să mă port urât cu tine, pentru că nu meriţi! Eşti un tip de treabă...
Nistor: Sigur, şefu'... Am priceput. Eu sunt marfă! Da' nici tu nu eşti prost, în nici un caz!
Lucian: Ba, când mă port urât cu tine, fără motiv, chiar sunt, foarte prost, să ştii... Hai, pa!
Nistor: Bine, şefu', cum zici tu... Pa!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Nis, scuză-mă, te rog!
Nistor: Să te scuz?! Nu înţeleg... Pentru ce, şefu'?!
Lucian: Că... Am fost un mare prost?!
Nistor: Prost, tu?! Cum, adică?
Lucian: Pentru că nu demult te-am rugat să nu strigi în gura mare, de faţă cu toţi ceilalţi, ce anume te deranjează la mine, când mi-ai zis că aş fi căpos şi enervant, în peştera aceea. Dar eu cum am procedat oare cu tine acum?! Nu-i corect! Am greşit faţă de tine! Nu trebuia să-ţi reproşez nimic în legătură cu denumirile astea afurisite! Chiar n-aveai de unde să ştii despre ele. Iar eu puteam să-ţi spun foarte frumos doar ţie, în linişte, spre exemplu, uite acum, nu atunci, acolo, în şedinţă! Ţi-am mai spus, te rog, opreşte-mă când mă port urât cu tine! De ce-mi dai voie să te tratez astfel?! Nu meriţi aşa ceva!
Nistor: Lasă, şefu', nu-i nimic...
Lucian: Ba da, nu e corect! Deloc! N-am nici un drept să te tratez astfel! Şi nici măcar dreptate n-am! Sper doar să nu fii prea supărat pe mine, din cauza asta.
Nistor: Hai, mă, şefu'... Cum să fiu supărat pe tine?! N-ar fi posibil!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Se poate, şefu'?
Lucian: Sigur. Imediat... Mulţumesc pentru dansul acordat, Ly.
Ly: N-ai pentru ce.
Lucian: Şi atunci înseamnă că ne-am împăcat şi nu-mi mai porţi pică?
Ly: Nu conta pe asta!
Lucian: Păcat. Mi-ar fi plăcut.
Ly: Îmi închipui. Ţi-ar fi surâs ideea, dar... Nu încă! Poate altădată.
Lucian: Bine, Ly. Aştept cu nerăbdare acea altădată. Nis... Sper că ne-ai lăsat şi nouă din prăjiturile alea.
Nistor: Sigur, şefu'! Jur că nici măcar nu m-am atins de ele. Până acum...
Lucian: Ai grijă, Nis! Nu-s numai pentru tine!
Nistor: Ştiu, şefu'. M-am învăţat minte.
Lucian: Nu sunt atât de sigur de acest lucru...
Nistor: Aş...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Păi şi... N-ai nevoie de ajutor?
Lucian: În nici un caz! Mă lipsesc de aşa ajutor. Ce, vrei să-mi strici şi aluatul de prăjituri? Pleacă odată!
Nistor: Bine, şefu'. Cum zici tu.
Lucian: Şi... Nis! Să-ţi intre bine-n cap! Prăjiturile astea de acum nu mai sunt doar pentru tine. Ai înţeles? Sau vrei din nou traducere?
Nistor: 'Ţeles, şefu'! Oricum, n-aş mai putea mânca atâtea.
Lucian: Sincer, mă-ndoiesc de acest lucru. Dar să nu se repete. Pentru că data viitoare n-am să te mai iert. Şi să nu zici că nu te-aş fi avertizat.
Nistor: Gata, şefu'; priceput...

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Şefule, mai mergem şi azi în peştera aia? Din nou...
Lucian: Da, mă. Doar trebuie să ne lămurim şi noi cât de cât, dacă se poate.
Nistor: Aşa e, şefu', ai dreptate. Da' eu tot mai sunt claustrofobic. Şi azi, la fel ca ieri.
Lucian: Ştii ce, Nis... Eu am impresia că suferi mai mult de claustroprostie, nu de claustrofobie.
Nistor: Hai, mă, şefu'... Eu vorbesc serios, nu glumesc.
Lucian: Nici eu, Nis. Ai văzut destul de bine ieri că n-ai de ce să te temi. Nu există motive. Dacă ieri n-ai păţit nimic, poţi fi sigur că nici azi.
Nistor: Bine, şefu', cum zici tu. Întotdeauna. Deşi să ştii că ieri m-am ales totuşi cu vreo câteva cucuie zdravene de pe acolo, din cauza galeriilor mai joase.
Lucian: Păi, Nis, apleacă-te, ce naiba!
Nistor: Zău, şefu', la înălţimea mea, mai dificil de înaintat în poziţia cocoşat. Încearcă tu, dacă poţi! Nu crezi?
Lucian: Las' că te descurci tu.
Nistor: Am să mă străduiesc, şefu'.
Lucian: Deci, Nis, nu ne vei crea probleme? În cercetarea peşterii...
Nistor: Sper că nu.
Lucian: Poate scapi şi de claustrofobie astfel, dacă-ţi înfrunţi temerile. Cine ştie?!
Nistor: Aş, şefu', mai dificil... Nu se scapă aşa de uşor de chestia asta.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: În cazul ăsta... Noi, să mergem!
Nistor: Un moment, şefu'! Vrei să mergem în munţi acum şi să intrăm din nou în peştera aceea?
Lucian: Da, Nis, exact! Cred că m-am exprimat destul de clar.
Nistor: Sigur, şefu'; clar. Foarte clar. Dar să... Mergem toţi? Adică... Şi eu?
Lucian: Evident. Deja au fost toţi de acord. Iar tu faci parte din echipaj. Deci, nu văd care e problema.
Nistor: Păi, problema e că... Eu n-aş merge, şefu'! De fapt, sigur nu vreau să merg. Prefer să rămân aici, sau în oricare altă parte.
Lucian: Cum, adică? De ce să nu mergi?
Nistor: Păi, să vezi, şefu'... Din cauză că nu pot. Adică... Sunt claustrofobic.
Lucian: Ce eşti, mă? Claustrofobic? Ce-ai, eşti nebun?
Nistor: Nu, şefu'; vorbesc serios! Nu glumesc. Dacă nu ştii ce în-seamnă, pot să-ţi explic...
Lucian: Cum să nu ştiu? Ce tot vorbeşti?! Ştiu foarte bine ce înseamnă asta, nu-i nevoie să-mi explici nimic. Nu ştiam însă că ai avea astfel de probleme.
Nistor: Poate că nu m-ai întrebat niciodată, sau n-ai avut ocazia.
Lucian: Nu te-am întrebat...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Ştii, Nis, de fapt, trecusem pe la tine cu un scop anume, nu doar aşa, din curtoazie...
Nistor: Serios? Cu ce scop, şefu'?!
Lucian: Păi, nu ştiu... Te simţi bine?
Nistor: Sigur. Super... De ce nu m-aş simţi bine? Nu-s bolnav!
Lucian: Bolnav, nu, dar zilele trecute, la şedinţă, îmi păreai preocupat de ceva. Te rog, spune-mi sincer, ai vreo problemă? Te pot ajuta cu ceva?
Nistor: Ce probleme să am, şefu'?! Nimic serios; poate doar nişte denumiri lipsă, dar le adaug eu pe toate, cât de curând. Altfel nu s-ar putea...
Lucian: Sigur, mă?! Doar despre atât e vorba?
Nistor: Păi, despre ce altceva?!
Lucian: Hai, mă, chiar atât de mult te-a deranjat faptul că ţi-am atras atenţia în şedinţă despre denumirile alea?! Dacă ştiam, tăceam!
Nistor: Lasă, şefu'... De ce să fi tăcut? Totuşi, sunt un bun geograf, măcar atâta, dar nu aflasem încă despre denumirile astea... Ar fi trebuit să mă interesez din timp, nu să aştept să-mi atragi tu sau altul atenţia. Acum însă ştiu, aşa că mă ocup serios de ele!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Ba nu, să nu plecăm acum acasă; mai bine să sărbătorim toţi şapte, împreună, oficializarea misiunii.
Lucian: La ora asta?! Mai bine nu, Nis; de sărbătorit vom avea destul timp mâine, poimâine, zilele următoare; deocamdată, domnişoara avea dreptate: Mai bine să plecăm spre casă, ne aşteaptă părinţii. Şi te-aş ruga, Nis, să mă înţelegi, mai ales pe mine, care n-am mai dat pe acasă de o săptămână, deci, am motive să vreau să ajung mai repede.
Nistor: Bine, şefu', cum zici tu.
Lucian: Vai... Măi, Nis, chiar eşti aşa de neînţelegător? Sau uituc? Doar ce am vorbit puţin mai îninte despre chestia asta!
Nistor: Care chestie, şefu'? Ah, asta... Scuze, şefu', e doar din obişnuinţă, nu din răutate; zău!
Lucian: Te cred, Nis, dar încearcă să te controlezi; te rog!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Şefu'...
Lucian: Ce-i, Nis?
Nistor: Cum rămâne cu problema mea?
Lucian: Care problemă, mă? Ai vreuna?!
Nistor: Păi, ştii tu, cu dulciurile mele.
Lucian: Ah, problema aia... Nu ştiu, mă, habar n-am! Ce mă întrebi pe mine? Iată-l pe Nick chiar acolo, se uită la un film. Vorbeşte cu el şi vezi ce-ţi zice!
Nistor: Da' nu pui şi tu o vorbă bună pentru mine?
Lucian: Eu?! De ce-aş face asta? Nu cred. Descurcă-te singur!
Nistor: Hai, mă, şefu', te rog...
Lucian: Nis, scuteşte-mă! Bine?!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Mai mergem mult, şefu'?
Lucian: Nu ştiu, mă. De ce, te-ai plictisit cumva, ori ai obosit?
Nistor: Nu, şefu'. Dar claustrofobia mea...
Lucian: Văd că ţi-ai ţinut-o destul de bine în frâu până acum. Cred că mai poţi rezista puţin.
Nistor: Poate. Şi totuşi, n-am înaintat destul? N-ar trebui să facem cale întoarsă?
Lucian: O să ne întoarcem, Nis, fii liniştit! Dar nu chiar acum. Ai răbdare.
Nistor: Nu-i vorba de asta, şefu'. Dar cred că am văzut detul pe ziua de azi. Dacă vrei, putem reveni şi mâine, chiar mai devreme, de dimineaţă şi putem continua.
Lucian: Cum?! Ceilalţi... Vreţi să ne întoarcem chiar acum?
Mihai: Ştiu şi eu, Luci... Poate n-ar trebui să întârziem.
Lucian: Nici nu vom întârzia. Totuşi, mi se pare prea devreme să ne retragem.
Alex: Poate... Dar să nu păţim ce aţi păţit voi doi, săptămâna trecută... Nu se ştie niciodată.
Lucian: De asta ţi-e ţie teamă, bătrâne?! Nu cred că ar fi o problemă. Nu de data asta. Şi nici nu cred că se va întâmpla aşa ceva. Dar chiar de s-ar întâmpla, acum suntem toţi, în grup, îl avem şi pe Robby cu noi, deci, ne-am descurca. În plus, domnul Kuny ne monitorizează, ar observa imediat că s-ar întâmpla ceva, deci, n-avem de ce să ne facem astfel de probleme. Eu zic să mai înaintăm puţin, dacă tot am ajuns până aici. Voi ce părere aveţi?

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Ce-i asta, Nis?!
Nistor: Cum ce?! Raportul meu, şefu'. Nu asta mi-ai cerut?
Lucian: Un dosar n-ai găsit şi tu, să pui foile astea în el?
Nistor: Scuze, şefu', nu m-am gândit la aşa ceva. Data viitoare o să le pun într-un dosar.
Lucian: Bine. Să nu uiţi. Păi... Cred că mi-am uitat ochelarii de spionaj acasă, pe Terra.
Nistor: Poftim?! Care ochelari, şefu'? Tu nu porţi ochelari. Cum să-i fi uitat? Pe care?
Lucian: Pe aceia de spionaj, care să mă ajute să înţeleg scrisul tău foarte urât şi să citesc ce-i pe foile astea ale tale.
Nistor: Eh, şefu'... Ce vrei?! Aşa scriu eu; nu pot altfel.
Lucian: Zău, Nis, mai bine foloseai computerul şi scoteai foile la imprimantă, ca să înţeleagă şi alţii mâzgălelile tale.
Nistor: Computerul?! Muncă în plus, şefu'. Las' că te ajut eu să înţelegi ce-am scris pe acolo.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Nis... Nu mai eşti claustrofobic, mă?!
Nistor: Ba da, şefu', sunt, dar...
Lucian: Cum ai găsit intrarea, Nis?!
Nistor: Nu-mi dau prea bine seama, şefu', dar modul de intrare are legătură strânsă cu piatra aceea ciudată, dacă o mai ştii.
Lucian: O ştiu. Ce-i cu ea, mă?!
Nistor: Păi, am încercat din nou s-o scot de la locul ei, dar n-am reuşit, evident. Când am abandonat încercarea de a o scoate, nu ştiu cum s-a mişcat de la locul ei şi a declanşat sistemul de deschidere, care consta în deplasarea lentă a blocului masiv de piatră ce părea a pune capăt peşterii acesteia. Dar, după cum vezi, şefu', nu era deloc capătul!
Lucian: Da, mă, văd... Bravo, Nis! Descoperirea asta cred că ţi se trage de la claustrofobie; sau de la dulciuri.
Nistor: Aş...

replici din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Şefu'... Ce-i cu tine aici?!
Lucian: Aşa mă întâmpini tu, mă, nărodule?
Nistor: Aş... Salut, şefu'!
Lucian: Salut, Nis. Ce faci aici?
Nistor: Cum, ce?! Hărţi, aşa cum mi-ai spus! Trec toate denumirile la locurile lor, doar asta trebuie să fac! Nu?! Ţi-am zis, nu vreau să te dezamăgesc! Aşa că am trecut serios la treabă!
Lucian: Da, mă, nărodule, dar şi duminica? La ora asta?
Nistor: Şi ieri, toată ziua, şefu', până seara târziu... Sunt multe denumiri de adăugat. Încă nu le-am aflat pe toate, dar uite, unele hărţi deja sunt complete! Deci, voi reuşi! E clar.
Lucian: Da, văd... Te-ai străduit chiar să scrii citeţ! Cu majuscule, de tipar.
Nistor: Da, ca să priceapă şi restul populaţiei, nu doar eu... Uneori chiar şi eu întâmpin greutăţi în a-mi descifra propriile-mi mâzgăleli.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Iar tu, Nis, bunul şi vechiul meu prieten, din copilărie...
Nistor: Şefu', sincer, eu n-aş vrea să-ţi reproşez nimic; am totuşi o mică nemulţumire, legată de cele petrecute în ultima perioadă.
Lucian: Spune, Nis! Te ascult!
Nistor: Păi, şefu', eu tocmai terminasem de completat toate hărţile mele cu denumirile despre care chiar tu ai amintit şi doream ca tu să fii primul care le va vedea, la şedinţa pe care am avut-o joi, dar tu ai dormit în tot timpul şedinţei. Aşa că, nu le-am prezentat deloc la acea şedinţă, pentru că încă îmi doresc ca tu să fii primul care le va vedea.
Lucian: Vai, Nis... Îmi pare rău! Iarăşi am greşit faţă de tine şi te-am dezamăgit. Deşi te asigur că n-am vrut, sincer. Crede-mă, te rog!
Nistor: Aş, şefu'... Dezamăgit e un cuvânt prea dur!
Lucian: Dar e adevărat, Nis! Asta am făcut, te-am dezamăgit, din nou. Uite însă cum vom repara această mare greşeală, bunul meu prieten, dacă-i atât de important pentru tine... Acum sigur n-aş putea vedea hărţile tale, pentru că mă voi retrage în rezerva mea, să mă odihnesc, în cele din urmă; foarte probabil că nici mâine n-am să pot, dar de îndată ce mă voi trezi şi mă voi simţi în putere, te voi vizita, în camera ta din oraş, să-mi arăţi toate acele hărţi, completate cu denumirile corespunzătoare. Ce zici, e bine aşa?
Nistor: Sigur, şefu'. E super! Şi astfel, tot tu vei fi primul care le va vedea.
Lucian: Da, mă, tot eu...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Hmm... Nis, nu te stresa prea mult! E timp suficient să treci denumirile alea afurisite pe toate hărţile tale! Nu-i nici o grabă!
Nistor: Lasă, şefu', nu mă stresez deloc! Îmi place să lucrez. Trece timpul mai repede, dacă am o ocupaţie. E bine aşa...
Lucian: Şi văd că nici nu ronţăi la dulciuri.
Nistor: Păi, şefu', mai iau şi eu o pauză de la ele. Nu se poate să le ronţăi mereu, zi şi noapte! Poate m-am obişnuit fără ele, după perioada aia, de interdicţie, dată de Nick.
Lucian: Ah, zău?! Atunci presupun că ar trebui să primeşti mai des porunci de felul ăsta, spre binele tău.
Nistor: Aş... Nu mă necăji, şefu'!
Lucian: Nu intenţionez deloc să te necăjesc, vorbeam serios!
Nistor: Păi, mai bine lasă-te de poante din astea, dacă tot vrei să vorbeşti serios!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Şi deci, din cauza Adelei nu doreşti tu să-ţi faci o altă prietenă acum, aici, pe această planetă?
Nistor: Păi, cum să-mi fac alta, şefu'?! Nu pot! I-am promis că mă voi întoarce special pentru ea şi că mă voi gândi mereu numai la ea. N-o pot trăda!
Lucian: Ce-ai zis, mă?!
Nistor: Ce-ai auzit, şefu'. Îi sunt fidel prietenei mele, chiar dacă ea a rămas pe Terra. În plus, mi-a promis şi ea că mă va aştepta, oricât de mult va trebui, adică atât cât va dura misiunea noastră.
Lucian: Cum?! Eşti cumva într-o ureche?
Nistor: De ce, şefu'?
Lucian: Păi, cum ai putut să-i ceri aşa ceva?!
Nistor: Nu i-am cerut nimic; ea însăşi mi-a promis... apoi şi eu ei!

replici din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: De ce, şefu'?! De când ai devenit mare consumator de dulciuri?
Lucian: Nu-s pentru mine, tontule! N-am de gând să-ţi fac concurenţă.
Nistor: Ah, nu?! Atunci, pentru cine? Vrei cumva să-i ademeneşti pe body-guarzii tăi, oferindu-le dulciuri? Să-i "îmbunezi"?
Lucian: Nu, Nis, m-am împrietenit deja cu ei, fără a avea nevoie de dulciuri de la tine. Pentru altcineva îţi cer... Şi nu insista să afli pentru cine!
Nistor: Eu, şefu'?! Nici gând. Nu sunt curios.
Lucian: Şi-ţi cer ţie dulciuri, pentru că ştiu că ai destule, iar astfel n-o să mai fiu nevoit să trec mai târziu pe la magazin, să cumpăr şi nu-i vorba că n-aş avea cu ce, dar n-aş vrea să mă plimb prin magazine doar pentru dulciuri, cu body-guarzii ăia după mine.
Nistor: Ziceai că te-ai împrietenit cu ei, şefu'...
Lucian: Poate, dar nici chiar aşa de mult. Şi o să-mi dai sau nu ce ţi-am cerut?
Nistor: Îţi dau, şefu', ce naiba?! Deşi după aia o să trebuiască să-mi reînnoiesc rezervele...
Lucian: Nu mai spune?! Eu credeam că stocul tău e inepuizabil.
Nistor: Aş, şefu'; de unde inepuizabil?! Aş vrea eu...
Lucian: Măi, ce-o să ne facem cu tine vreo 15 ani de acum încolo?
Alex: La cât bagă-n el, dacă ar fi "Pacifis" toată făcută doar din dulciuri, ar consuma-o într-o lună.
Nistor: Nu zău, mă?! Cum le ştii tu pe toate...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Hai să stabilim cum să ne vorbim unul altuia. Eu propun să folosim persoana a doua singular şi să ne spunem pe numele mic, nu altfel.
Nistor: De acord, şefu'.
Lucian: Nis, am spus pe nume, nu altfel!
Nistor: Adică nici măcar "şefu' "?
Lucian: Nici aşa; te-aş ruga să renunţi definitiv la cuvântul acesta inutil. Nu vreau să-mi spui astfel; nici tu şi nici unul dintre voi, ceilalţi.
Nistor: Bine, nu te supăra, credeam doar că poate-ţi va face plăcere.
Lucian: Te-ai înşelat! Află că nu-mi face deloc plăcere, preciză Nu vreau să mă consideraţi şeful vostru, ci doar colegul şi prietenul vostru şi să mă trataţi ca atare, nu ca pe un superior, pentru că eu cred că nu s-a schimbat nimic între timp, mai ales în ceea ce mă priveşte.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Păi, uite, din cauza mea, lucrezi în weekend, sâmbăta şi duminica, în loc să faci altceva mai plăcut...
Nistor: Altceva?! Să fim serioşi! Ce altceva?! Aş avea oare ce altceva să fac pe aici? Mai plăcut decât asta?! Nu, clar nu...
Lucian: Bine, mă... Atunci, sigur totul e-n ordine?
Nistor: Da, şefu'. E! Sau va fi, în curând, după ce termin cu toate denumirile astea...
Lucian: Şi n-ai nimic altceva să-mi spui?
Nistor: Nu, şefu'... Nimic.
Lucian: Bine, mă. Aşa să fie, cum zici tu.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Şefu'! Şefule!
Lucian: Hmm... Ce-i, mă? Ce s-a întâmplat?
Nistor: Am terminat, toţi! E rândul tău să citeşti acum, şefule.
Lucian: Ah, da... E rândul meu... Deci, aţi terminat, toţi... Ştiu că v-aţi aştepta acum să vă prezint raportul meu, însă cum sunt prea obosit, nu cred că voi putea să vă satisfac aşteptările... Staţi aşa, n-am terminat ce aveam de spus! Deci, n-am să vă prezint eu raportul meu, în schimb... Nis, te rog, ia-l şi prezintă-l, tu în locul meu!
Nistor: Eu, şefu'?! De ce eu?
Lucian: Pentru că aşa te-am rugat eu, mă, de aia! Ce nu pricepi?
Nistor: Bine, şefu', dacă mă rogi tu, am să-l prezint eu în locul tău.
Lucian: Mersi, Nis...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Apropo, Nis, când plecăm, să nu uiţi să-mi dai şi mie câteva bomboane, biscuiţi, napolitane, în general dulciuri din astea, de la tine; nu şi gume de mestecat.
Nistor: De ce, şefu'?! De când ai devenit mare consumator de dulciuri?
Lucian: Nu-s pentru mine, tontule! N-am de gând să-ţi fac concurenţă.
Nistor: Ah, nu?! Atunci, pentru cine? Vrei cumva să-i ademeneşti pe body-guarzii tăi, oferindu-le dulciuri? Să-i "îmbunezi"?
Lucian: Nu, Nis, m-am împrietenit deja cu ei, fără a avea nevoie de dulciuri de la tine. Pentru altcineva îţi cer... Şi nu insista să afli pentru cine!
Nistor: Eu, şefu'?! Nici gând. Nu sunt curios.
Lucian: Şi-ţi cer ţie dulciuri, pentru că ştiu că ai destule, iar astfel n-o să mai fiu nevoit să trec mai târziu pe la magazin, să cumpăr şi nu-i vorba că n-aş avea cu ce, dar n-aş prea vrea să mă plimb prin magazine doar pentru dulciuri, cu body-guarzii ăia după mine.
Nistor: Ziceai că te-ai împrietenit cu ei, şefu'...
Lucian: Poate, dar nici chiar aşa de mult. Şi o să-mi dai sau nu ce ţi-am cerut?
Nistor: Îţi dau, şefu', ce naiba?! Deşi după aia o să trebuiască să-mi reînnoiesc rezervele...
Lucian: Nu mai spune?! Eu credeam că stocul tău e inepuizabil.
Nistor: Aş, şefu'; de unde inepuizabil?! Aş vrea eu...
Lucian: Măi, ce-o să ne facem cu tine în misiune, vreo 13 sau 15 ani de acum încolo?!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!