Dilemă

Trecând doi ani de "fericire",
Părerile sunt divizate;
Că vine-o nuntă - din păcate
Sau un "divorţ" - din fericire.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cert, morala nu exclude dreptul nostru la fericire; din păcate însă, rigorile morale ne amărăsc puţin chiar şi cea mai îndreptăţită fericire.

citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Anastasia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine-o vârstă, din păcate...

Vine-o vârstă, din păcate, la bărbaţi, când bărbăţia,
Nu mai saltă, nu mai zburdă, nu-şi mai face datoria;
Nu se mai ridică mândră şi nu se mai face bârnă,
Ci arată parcă-i moartă şi tot timpul ea atârnă.
Nici femeia cea mai sexy goală de i-o pui în faţă,
Nici cu frecţii sau descânturi nu o mai trezeşti la viaţă!...

pamflet de George Budoi din Poezii erotice (1 aprilie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din păcate (din fericire?), la peste 2000 de ani de când l-au răstignit pe Dumnezeu, oamenii tot nu au aceeaşi unitate etalon pentru mântuire!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (29 aprilie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericire – vers nerostit, tremur uitat în adâncul inimilor de îndrăgostiţi... Am fost fiecare din noi fericire... fiecare vom fi fericire, ploaie de fericire căzând în sufletul alergând către moarte.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred, din fericire sau din fericire, că realitatea de la Hollywood este că, în cazul în care filmul face bani, îţi vor face un alt unul.

citat din Jonathan Frakes
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nuntă de... păsări

Nuntă de păsări sub un cer cu stele...
Părea o nuntă – nunta clipei mele
Bătând firav şi blând ca o aripă,
Uitând de vis, de boală şi de frică.

Nuntă de clipe, nuntă de lumină...
Azi când un vânt m-a smuls din rădăcină
Şi plouă cerul nunta mea de lacrimi,
Căci am purtat atâtea cruci cu patimi.

Nuntă de negru, floare în nuntire,
Atunci când mai speram în fericire
Şi binecuvântate mâini solare,
Atinsu-m-au cu nunta mea de floare.

Nuntă de îngeri, veghe şi lumină,
Nuntă de pace, vocea Ta divină
O simt strigându-mi azi, din depărtare –
Nuntă de vis, de păsări şi de floare.

Nunta credinţei – Cana Galileei,
I-a pus cunună de safir femeii.
Nuntă de pace şi de flori, de stele,
Nunta de sticlă a iubirii mele...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motiv de divorţ

La divorţ, după concediu,
Ea a invocat motiv,
Nu s-a adaptat la mediu,
Ci voia superlativ.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenia este o stare magică şi incontrolabilă, la fel ca iubirea. Îţi dăruieşti fiinţa interioară celuilalt şi pe urmă, brusc, încerci să te recuperezi, dar o parte din tine va rămâne, din păcate sau din fericire, mereu acolo, prizoniera trecutului comun.

citat din Gabriela Adameşteanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostia a mai crescut c-un procent când te-ai născut, dar, din păcate sau din fericire, nu va scădea, cu acelaşi procent, când vei muri!

aforism de Costel Zăgan din Caratele... prostiei
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am iubit-o... Era micuţă, şi albă, şi gingaşă, şi blândă... Buzele ei zâmbeau mereu, mereu, dar zâmbetul îi părea adumbrit de o melancolie stranie, care-i lăcrima veşnic în ochii albaştri, gânditori. Şapte ani n-am observat tristeţea sufletului ei! N-am vrut sau n-am putut? Nu ştiu... Când am descoperit-o, însă, era prea târziu. Până atunci parcă umblasem cu ochii închişi, orbiţi sau îmbătaţi de fericire... Fericire! Fericire! Cumplită e uneori îmbrăţişarea fericirii!

începutul de la Cântecul lebedei de Liviu Rebreanu (1927)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Topless

Printre ţâţe despuiate,
Toţi bărbaţii sunt pe val,
Dar sugarii, din păcate,
Sunt debusolaţi total.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Denunţ calomnios

Vecinii sunt scandalizaţi,
Scrisoarea e calomnioasă,
Cei doi bătrâni sunt acuzaţi
Că stau, de ani, cu mortu'-n casă.

epigramă de Valentin David din Şarjele unui Don Quijote
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca tot omul

Am şi calităţi, dar crunt,
Prea puţine din păcate;
Viciile însă-mi sunt
De înaltă calitate!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nuntă pe stil nou

La nuntă, socrul mare-a spus:
-Chiar de mireasa nu-i muiere,
Acum, cu un bărbat în plus,
Familia nu ne mai piere!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Are dreptate aducerea-aminte: nimică nu poate fi pentru om mai frumos decât trecutul, căci trecutul e tinereţea şi tinereţea este fericire!... fericire de a crede în toată pasărea ce zboară, fericire de a crede în frumosul şi în bunul, fericire de a nu se îndoi de cinste şi de multe, fericire de a nu gândi la nimica, de a nu şti ce este viaţa şi ce neagră prăpastie este sufletul omului...

Alecu Russo în Amintiri
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele trauler negru

Cel mai bun trauler cu care-am înfruntat valurile bubuitoare,
– O, ce fericire, Doamne, ce fericire –
A fost un trauler negru c-un echipaj dornic de-a fi mereu pe mare –
Cântaţi, mardeiaşii mei, hai, să-începă păruiala.

Era acolo un diavol bătrân cu nasul spart
– O, ce fericire, Doamne, ce fericire –
Era trecut de-optzeci de ani. Era perechea mea de cart –
Dar, cântaţi, mardeiaşii mei, hai, să-începă păruiala.

Naufragiase-n martie, anul trecut, într-un ghem de furtuni polare
– O, ce fericire, Doamne, ce fericire –
L-am întrebat bătrânul schilod dacă gerul îl muşcase de picioare –
Cântaţi, mardeiaşii mei, hai, să-ncepă păruiala.

Şi bătrânul diavol (ani, avea cel puţin nouăzeci)
– O, ce fericire, Doamne, ce fericire –
A zbierat, "O, erau calde ca o felie de pâine arsă, nicidecum reci" –
Hei, cântaţi, mardeiaşii mei, hai, să-începă păruiala.

Mi-am înmuiat saboţii şi nădragii cât pentr-o-întreagă viaţă
– O, ce fericire, Doamne, ce fericire –
În apa bună-a mării pe care niciodată Domnul n-o îngheaţă –
Oh, cântaţi, mardeiaşii mei, să-începă păruiala.

poezie de Alfred Noyes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua coloanelor de ziar

Ziarele, experte-n toane,
Pe care le citim în goană,
Din fericire, au coloane,
Dar, din păcate, n-au... coloană!

epigramă de Janet Nică din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păreri au mulţi, convingeri puţini. Părerile ne vin rapid, din ziare, din dorinţe, din bârfeli. Convingerile ne vin din experienţele trăite, din ce am acumulat moral în noi. Părerile sunt generale, convingerile sunt personale.

citat clasic din Stefan Zweig
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motiv de divorţ

Văzând incubatorul plin,
A zis cocoşul cu dojană:
- Ai fost din nou cu vre-un vecin,
De iarăşi faci o cezariană?

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostia nu este ereditară ‒ din fericire, dar nici inteligenţa ‒ din păcate.

aforism de George Budoi din Dicţionarul prostiei (4 mai 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!