Nu toţi au această şansă să aibă o voce nu vorbită, ci o voce cu care printr-o muncă extraordinară poţi ajunge la performanţă. Aţi simţit o asemenea responsabilitate? Tot mereu, tot mereu.

citat clasic din Nicolae Herlea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

voce

Vocea este un instrument de la Dumnezeu.

definiţie clasică de Nicolae Herlea în Atlas TV, interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum, exigenţa nu mai este cea care ar trebui să fie. Nu oricine poate să cânte la Operă, chiar dacă are voce. Pentru că unii nu abordează repertoriul care li se potriveşte. Şi atunci îşi pierd vocea şi echilibrul.

Nicolae Herlea în Atlas TV, interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A Haul in One

Jack Mercer - Popeye (voce)
Jackson Beck - Bluto (voce)
Mae Questel - Olive Oyl (voce)

scurtmetrajul Olive se mută în casă nouă, regia Izzy Sparber (1956)
Adăugat de Georgiana Mindru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Olteanul aude o voce

- Ioane! şti' tot satul
Că nevasta ta-i cu altul.
Olteanu-aleargă. – Stai puţin;
S-alerge Ion, că io-s Mărin.

epigramă de Vasile Iuşan din Am cap de neamţ, nu de chibrit! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

A simţit iubirea

Cum
Şi-a deschis trandafirul mereu
Inima

Şi a oferit acestei lumi
Întreaga-i
Splendoare?

El a simţit chemarea luminii
În propria lui
Fiinţă –

Altminteri,
Noi toţi am fi rămas

Prea de tot

Înfricoşaţi.

poezie de Hafiz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt un mare amator de voce umană, indiferent de stil. Cred că la ora actuală sunt cântăreţi de manele care cântă instinctiv, dar au anumite melisme şi inflexiuni în voce care sunt extraordinar de interesante şi pe care numai ei le pot face. E adevărat că mesajul nu este mereu de mare amploare, dar apreciez şi cântăreţii de manele, eu nu ascult numai jazz sau operă.

citat din Cezar Ouatu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soluţie

Tot mereu, mereu numiri,
Revocări, destăinuiri,
Poţi să nu tot schimbi măgarul
Ci să-i uşurezi samarul!

epigramă de Ion Bindea din ziarul "Viaţa Buzăului" (24 ianuarie 2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Etimologia cuvântului destin mă face să cred în acea viaţă supranaturală care hotărăşte tot ce se petrece cu individul pe această planetă. Sunt afectat de această forţă a destinului dar nicio clipă mistic... Însăşi muzica lui Verdi sugerează cu inflexiunile sale Forţa Destinului.

Nicolae Herlea în Radio România Cultural, Amintiri dintr-o viaţă de artist
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ni se pare că avem multe, foarte multe lucruri de făcut. Dar nu-i adevărat. Există unul singur, munca asupra ta, purificarea, eliberarea în tine a "eului" divin. Această muncă e plină de bucurie, lipsită de grabă, îţi stă mereu la îndemână, iar pe măsură ce trudeşti se săvârşeşte mereu şi nu se isprăveşte niciodată. Ai mereu înainte prespectiva aceleiaşi munci, dar tot mai încărcată de iubire.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă n-am o altă voce

Dacă n-am o altă voce care să mă dezvăluie,
Această tăcere a ecoului altor sunete
Trebuie să vorbească, să vorbească până jupoi
Cuvintele care ascund ceea ce gândesc.

Ea este vorbirea frântă între devierile
Săgeţii care s-a otrăvit pe ea însăşi
Sau marea coagulată cu nave
Unde un braţ înecat ne îndrumă.

E vorba de-a împinge o rădăcină-n patria ei
Când piatra blochează un drum,
De-a arunca tot ce spune altcineva,
Copacul care-i mai mult trunchi, e mai singur.

Ea va spune, cu cuvintele descoperite,
Poveşti despre obişnuinţa de a trăi:
Această oră care leagă şi dezleagă,
Nevăzutul, neavutul, aproape a fi.

poezie de Jose Saramago, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

preaplin

Preaplin înseamnă când vrei să urli şi nu poţi. Preaplin înseamnă când nu îţi mai ajunge teatrul şi muzica şi găseşti această nouă voce: blogul. Scrisul.

definiţie de Tudor Chirilă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la cei bătrâni, de la maeştri, înveţi mereu, înveţi mereu ştiind ce nu poţi învăţa. De la cei tineri poţi avea surprize. Dar oricum, tot trebuie să înveţi mereu.

citat din George Constantin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

O voce stridentă nu poate concura cu o voce clară, chiar dacă vorbeşte în şoaptă.

citat din Barry Neil Kaufman
Adăugat de Madalina Gorneanu (Voicu)
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie trebuie să fie în permanenţă mulţumită. Mulţumită, deoarece ea este cea care trebuie să dea, să ofere. Ea trebuie să ofere iubire, pentru că este iubire. Ea trebuie să ofere tot ceea ce este de oferit, tot ceea ce posedă, ea trebuie să absoarbă tensiunile. O responsabilitate extraordinară, vă spun. Mai mare ca a unui prim-ministru, ca a unui rege sau ca a oricărei alte persoane. Ea ar trebui să fie mândră de o astfel de responsabilitate care i-a fost încredinţată.

citat din Shri Mataji Nirmala Devi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt poetă, dar scriu poezii...

Nu sunt o poetă, dar scriu poezii...
Prin ele simt libertatea noţiunii de a fi.
Nu sunt o poetă, dar scriu poezii...
Eu sunt o stea căzută din al cerului sălaş
O frunză rătăcită în acest oraş.
O fiinţă ce-aşterne versuri pe o foaie goală
Şi-aşteaptă în tăcere o voce anormală.
O voce dumnezeiască care-i îndrumă scrisul,
O dulce voce care-i alină visul.
Nu sunt o poetă, dar eu tot scriu poezii...

poezie de Elisa Mihaela Iordache
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

MERIT

MERIT
autor Ludmila Maciuga
Aţi mai mers vre-o dată singuri,
Printr-o noapte fără lună,
Ş-aţi simţit oleacă friguri,
Şi-o nelinişte nebună?

Aţi mai ridicat prin soare,
O cărare înspre munte,
Fruntea plină de sudoare,
Călcând petre mari, mărunte?

Aţi mai mers printr-o pădure,
Culegând ciuperci şi poame,
Tot gustând din dulce mure,
Potolindu-vă de foame?

Aţi mai observat amurgul,
Colorat de-o auroră,
Aprinzând pe câmp şi rugul,
Întinzând un cânt şi-o horă?

Dacă toate le-aţi făcut,
Dacă toate le-aţi trecut,
Sânteţi cel mai fericit
Meritaţi să fiţi iubit.
2019 ItaliaM

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ludmila Maciuga
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am dus o viaţă de sportiv, am fost permanent în cantonament. Nu mi-am permis, ca un om obişnuit, să mă duc prin baruri, unde se fumează mult... nu! Este o mare responsabilitate.

citat din Nicolae Herlea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul

Am dat un telefon la mine acasă
Am spus "Alo!" şi-apoi am aşteptat
Şi mi-a răspuns o voce-aproape groasă
O voce sugrumată, de bărbat.

Şi am închis şi-am mai format o dată
Şi-aceeaşi voce mi-a răspuns, abrupt
Şi-n mine ca-ntr-o mină inundată
Ceva s-a luminat şi-apoi s-a rupt.

Era băiatul meu, o, doamne sfinte,
Şi eu care uitasem că-s bătrân,
Că am ajuns şi eu un biet părinte
Şi-o amintire, doar, am să rămân.

"Alo, băiatul tatii, masa-i gata?"
Şi el mi-a zis să vin cât mai curând
Şi l-am simţit în trupul meu pe tata
Cu o cazma de purpură săpând.

Aşa ne îngropăm la noi în oase
Pe-naintaşii ce se sting mereu
Şi încă sun la telefon acasă:
"Tu, spune-mi ce mai faci, băiatul meu?"

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătoria

Intr-o bună zi ai ştiut în sfârşit
ce ai de făcut – şi ai început,
deşi vocile din jurul tău
nu conteneau să-ţi strige-n urechi
sfaturile lor rele - - -
deşi-întrega casă
începuse să tremure,
iar tu ai simţit vechile lanţuri
la gleznele tale.
"Redă-mi viaţa!"
ţipa fiecare voce.
Dar tu nu te-ai oprit.
Ştiai ce ai de făcut,
deşi vântul scrijelea
cu degete îngheţate
fundaţia lucrării tale - - -
deşi melancolia acelor glasuri
era amarnică. Era deja târziu,
mult prea târziu – şi o noapte cumplită,
şi drumul plin de crengi
căzute şi de pietre.

Insă, uşor, uşor,
pe măsură ce lăsai în urmă vocile,
au început să se-aprindă stelele
prin pânzele norilor,
iar acolo era o voce nouă,
pe care încet-încet
ai recunoscut-o ca fiind a ta,
o voce care te-a însoţit
în vreme ce păşeai tot mai adânc
în lume,
hotărât să faci
singurul lucru pe care-l puteai face - - -hotărât să salvezi
singura viaţă pe care-o puteai salva.

poezie de Mary Oliver, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care oferea flori tuturor

Pe o banca,
Braţele pline de flori,
Un bătrân cu ochi zâmbitori,
Curiozitatea morbidă,
Ce lumea o stăpâneşte,
Mă duse la el,
Îmi oferi o floare,
Îl întrebai cu morbiditatea curioasă,
De ce flori tuturor oferi,
O voce calmă, îmi răspunde,
In tinereţea mea,
Mi-a plecat iubirea in lume,
O floare poate v-a ajunge la ea,
Esti nebun, te-a înşelat,
Cu altul a plecat,
De ce judeci asa, spuse el,
Sa sacrificat pentru mine,
Ma lăsat liber,
A simţit iubirea mea,
Nu poate să îmi ofere fericirea,
Ţi-a spus ea asta,
Nu, dădu din cap,
Asa cred eu,
De atunci mereu,
Ofer flori oricui,
Una poate v-a ajunge la ea,
Plecai cu capul jos....
Întâlnisem adevăratul amor,
Omul care oferea flori tuturor...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!