Ascensiune

Era un inginer cum altul nu-i
Iar şefii, vrând să-l răsplătească
L-au avansat ministru. Bravo lui!
(Deşi putea să mai muncească!)

epigramă de Gheorghe Leu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde-s doi...

Şi-apoi dacă-a ta soţie
Şi c-un altul mai trăieşte?...
- Bravo lui şi bravo ţie:
"Unde-s doi, puterea creşte!"

epigramă de Gheorghe din Moldova
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Ion Caramitru (actor şi ministru)

S-ar părea, acum, sinistru,
Însă nu întâmplător,
Pe la teatru-a fost ministru
Iar la minister... actor!

epigramă de Gheorghe Roman din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Voltaire, care spre bătrâneţe, era foarte slab

Pe-acest poet, uitat de vreme,
Doar os pe os, cum altul nu-i,
Chiar moartea-ntârzia să-l cheme,
Că se temea de... umbra lui!

epigramă de Alexis Piron din Râsul lumii la români (2010), traducere de Gabriel Teodorescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui ministru

Ministrul nostru de resort
Nu e ca cel de-odinioară.
Nu vrea să fie tras pe sfoară
... Decât când sfoara-i de import!

epigramă de Gheorghe Leu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Directorul îşi ridică privirea, deşi parcă ştia dinainte că era Diana Enka. Cum să procedeze?! Îi era milă de ea. Ar fi vrut să rezolve cumva problema asta. Nu putea fi dur, n-o putea da afară, cum procedase în urmă cu o săptămână, deşi ea nu era deloc amabilă, binevoitoare. Însă în ochii ei se putea citi cu uşurinţă multă tristeţe. Nu mai era atât de aprigă, de înverşunată, implora din priviri. Însă Traian Simionescu era foarte ocupat, nu-şi mai putea permite o nouă confruntare cu ea. Uşa se închise în urma tinerei doamne. Directorul îşi ridică privirea spre ea, deşi ar fi dorit să evite s-o întâlnească.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa au început frământările inginerului Anton. Cum pentru un om de vârsta lui timpul nu mai era un parametru decisiv, s-a gândit că n-ar strica să-şi facă puţină ordine în idei. Fiind un foarte bun profesionist, inginer cu multă experienţă în tehnică, organizare şi conducere, aceste şocuri sau mai bine-zis atacuri l-au determinat să-şi inventarieze şi apoi să-şi sistematizeze întrebările şi nedumeririle în legătură cu problemele lui, ba chiar ale societăţii în care trăia. Şi cum proceda în perioada activă, când seara înainte de a adormi îşi sistematiza gândurile pentru activitatea din ziua următoare, a adăugat prelucrării acum şi situaţia nou apărută.

Gheorghe Dobrovolschi în Turnul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

STĂ OMUL SĂ MUNCEASCĂ VIAŢA LUI INTREAGĂ (Rubaiat)
Sta omul să muncească viaţa lui întreagă,
Se zbate cum să facă lucrul şi să-l dreagă
S-aducă-n casă munţi întregi de bogăţie!
În drum spre cer nu ia cu el nici o desagă...

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mitul caprei vecinului

Toţi vecinii, dintr-o dată,
Vrând să-l vadă pedepsit,
L-au trimis în judecată,
Că l-au judecat greşit.

epigramă de Grigore Cotul din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stan era om tăcut în felul său, dar şi când da câte-o vorbă dintr-însul vorba era vorbă, la locul ei, şi nu-l putea răpune te miri cine. Mulţi trăgeau nădejdea să-l ia de ginere, dar flăcăul era chitit la capul său şi nu se da cu una, cu două. Şi aşa, de la o vreme, şi prietenii şi babele, lehămetindu-se, l-au dat în burduful dracului şi l-au lăsat pe seama lui, să facă de-acum înainte ce-a şti el cu dânsul, că ei şi-au luat toată nădejdea.

Ion Creangă în Povestea lui Stan Păţitul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce a scris Gheorghe Brătianu că poporul român e un miracol? De ce nu a spus că e un gunoi, cum fac cei de acum, care l-au decapitat şi pe Eminescu? Scormonesc vulgaritatea în operele lui ca să-l desacralizeze, să-l biologizeze pe scriitorul despre care Cioran spunea că şi Buddha ar fi gelos pe biografia lui.

Dan Puric în Fii demn! (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primului ministru nu-i făcea absolut nici o plăcere să-l vadă pe Cornelius Fudge, ale cărui apariţii înspăimântătoare însemnau de cele mai multe ori că avea să primească veşti cât se poate de proaste. Mai mult decât atât, Fudge părea deosebit de ros de griji, faţă de alte dăţi. Era mai slab, mai chel şi mai cărunt, iar chipul său te trimitea cu gândul la o hârtie mototolită. Primul ministru observase aceste semne şi la alţi politicieni şi ştia că nu prevesteau nimic bun.

J.K. Rowling în Harry Potter şi Prinţul Semipur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alexandru Marghiloman, creatorul cafelei care-i poartă numele

A fost ministru respectat
Şi totuşi lumea l-a uitat,
Dar, generos cum altul nu-i,
Ne dă şi azi cafeaua lui.

epigramă de Dan Norea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu frumuseţea ei naturală, Lia putea concura cu orice top model al vremii. Şi din acestă cauză, ca din multe altele, Lucian se simţise atras de ea, de cum o văzuse, de prima oară, deşi părea că ea nu i-ar agrea deloc prezenţa lui, respingându-l mereu, iar ori de câte ori el încerca să-i vorbească, ea făcea tot ce putea pentru a-l îndepărta, fiind singura persoană care susţinea cu tărie că nu-i plăcea caracterul şi felul de a fi al lui Lucian, motiv pentru care nu pierdea niciodată ocazia de a-l cicăli, de a-l tachina, de a-l provoca, de a-l determina să-şi piardă calmul, sau obişnuitul său control de sine, ceea ce nu se întâmpla, căci nu era uşor să-l facă pe Lucian să se enerveze (mai ales pe ea), însă ea nu se lăsa deloc, continua să-l încerce, ceea ce-l determina pe Lucian s-o admire din ce în ce mai mult.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruga spiritistului

Tu, spirit coborât din cer,
Înalţă al meu suflet,
Să-mpodobesc c-un adevăr
Macabrul meu resuflet;

Să mă despart din timpul meu
Şi, spirit, să fiu altul,
Şi să mă văz râzând mereu,
Râzând din tot înaltul.

Cel lut, acum nensufleţit,
Rămas fără de limbă,
să-l văz un chip de om pocit
Ce viermii-l rod şi-l schimbă.

Atâtea patimi l-au izbit,
Că-n lumea toată nu e
Un altul mai nefericit,
Un Christ bătut în cuie.

Deşi trecu el viaţa lui
În veselii şi glume,
În istorie totuş nu-i
Mai tristă pildă-n lume.
Ş-acuma tremur d-un fior,
Căci parcă îl contemplu
Cum stă, pierdut şi rugător,
În spiritistul templu.

O! vezi-l, spirite suprem,
În patima-i deşartă,
Deşi e lutul un blestem,
Dar spiritul îl iartă.
Pe veci remâne pur încai
Oriunde el va trece:
În faţă-i limba-i fără grai
Şi istoria-i rece!

rugăciune de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * * (Radif)

Am rătăcit mereu hai -hui
şi n-a fost rău
N-am stat pe locul nimănui
Era mai rău!
Am căutat şi caut doar un ţel măreţ
Şi văd că nicăierea nu-i
iar asta-i rău

poezie de Gheorghe Leu din Altfel
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Barbu Dolinescu: Sloganurile sunt pentru cei ce umblă să înşele mulţimile. Noi nici nu ne-am apropiat încă de ele, iar când vom merge în mijlocul poporului, nu-i vom făgădui nimic, ci îl vom învăţa să muncească şi să lupte. Politicienii pot să discute, să critice şi să-şi schimbe programele şi doctrinele şi sloganurile după cum bate vântul. Ei nu cred cu adevărat în nimic. Credinţa noastră nu admite critică şi nici discuţie. Unde începe discuţia, încetează credinţa şi mai ales puterea ei. Credinţa discutată nu mai poate muta munţii din loc. Iar noi vrem şi mai mult: să înnoim sufletul neamului, să-l smulgem din mlaştina în care l-au scufundat politicienii cu programe şi doctrine, să netezim calea unui viitor demn de originea lui!

replici celebre din romanul Gorila de Liviu Rebreanu (1938)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inexplicabil, simţea o dorinţă acută să afle tot ce era legat de ea; şi mai mult, dacă s-ar putea... Nu ştia cum să intre în vorbă cu ea. Parcă n-ar fi îndrăznit. Tot ea-l scosese din încurcătură, deschizând o convorbire aparent banală, legată de nişte teme, la care ea nu s-ar descurca, solicitându-i lui ajutor. Iar el n-o refuzase. Şi i-a arătat, a ajutat-o; nu doar atunci. De mai multe ori. Şi nu doar la matematică. Deşi adolescenta nu era o elevă cu rezultate slabe la învăţătură; dar nici fruntaşă nu era. Mai degrabă, mediocră. Iar Dan, el era, evident, un elev model. De ce să n-o ajute şi pe ea? Acceptase, deci... Aşa a intrat Elvira în viaţa lui.

Cornelia Georgescu în Destine împletite
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian nu era deloc obişnuit să-l vadă astfel pe tatăl lui, nu aşa-l cunoştea... Unde era omul nepăsător, pe care nimic nu reuşea să-l scoată din starea lui? Acum, dintr-o dată, parcă i se înfăţişa un altul, pe care nu-l recunoştea...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui avansat

La engleză nu-i OK,
La franceză este clei,
La română-i agramat
Şi totuşi... e avansat.

epigramă de Dumitru Delcă (7 septembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adela nu părea foarte afectată de vestea primită; poate într-adevăr, nu-şi dădea seama foarte bine ce însemna o asemenea misiune. Poate chiar era doar o copilă naivă, sau poate nu... Nistor o privi derutat. Oare ce se petrecea în căpşorul ei bălai, delicat? Nu-şi dădea seama! Ce o determinase oare să-i facă o asemenea promisiune, pe care el nu i-o ceruse?! Era mică; el era primul ei prieten... Cu timpul, îl putea uita, iar 13 ani erau destul de mulţi... Cum să-i păstreze lui vie amintirea atâta amar de vreme? Ce era atât de deosebit la el, cu excepţia înălţimii? Să-l aştepte?! Era oare posibil? Pentru el, putea fi mai uşor, la bordul navei, să aştepte răbdător până se vor întoarce din nou acasă. Dar ea?! Ea cum să-l aştepte, când în jurul ei erau atâţia alţi băieţi tineri, chipeşi, poate mai atrăgători decât el...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!