Iubesc prin tine - prin golurile şi plinurile tale, fiindcă ele îmi amintesc de viaţă.

citat din Tai Bu
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din greşeală

Îmi place să hulesc
tot ce iubesc la tine, în
toate dimineţile-mi
înfrigurate cu nin-
soare prin gânduri, iar
blestematele tale degete
lungi, de talentat
artist intrigant,
din greşeală, îmi
scriu arii pe a-
cordul lunii.
Sigur,
e ridicol! în-
că nu s-a împlinit nici
prânzul, aşa că luminile
astrelor nu au cum
să intre prin
ferestrele-mi fâlfâite
grosolan de vânturi
ce-ţi tulbură părul
abătut iar zâmbetu-ţi
timid de titrat actor,
din greşeală, îmi
pastelează gândul cu
luna de-
plină.
Ştiu!
E absurd! De-
şi nu este
seară să m-agăţ
atât de astrul
nocturn, dar vezi,
din greşeală,
scânteile de dincolo
de ochelarii tăi cu dioptrii
negative mi-au a-
prins golurile
dintre eu şi
iarbă şi
lună şi
tu.

poezie de Carmen Ciornea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iubesc paşii tăi scăldându-se prin gândurile mele albe...
Iubesc zâmbetul tău ce-mi trezeşte zorii...
Iubesc norii când îşi varsă lacrima peste mine, purtându-te,
stingând arşiţa clipelor mele...
Iubesc iubirea ta care curge lin prin mine...
fiindcă iubirea asta îmi dă şansa la o ultima răsuflare, înainte de asfinţit...
Iubesc ochii tăi copilaroşi care aleargă jucăuş către mine,
chemându-mă şi alungându-mă
Iubesc mireasma florilor ce-mi dăruieşte parcă gustul tău...
Iubesc să te simt prin vene...
Curgându-mi...
Pot să fac din iubirea asta, Cer senin, chiar şi printre nori întunecoşi...
Iubesc umbra ta, abur mângâietor şi cald... prin viaţa-mi rece...
Urma şoaptelor tale din sufletul meu...
Picurii de rouă ce-mi răcoresc simţirea...
Iubesc!
Simt că-mi aşezi în cale, odată cu fiecare răsărit, viaţă...
Spune-mi, dragul meu... tu simţi gândul meu sub paşii tăi?
Calcă încet, te rog, să nu-l striveşti...!
Iubesc, iar tu te prinzi de iubirea mea şi...
Îţi dai voie să zbori...
Zbor fiindu-mi...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc cărţile, le selecţionez şi le citesc cu drag, fiindcă ele îmi dau învăţăminte superioare, mă entuziasmează, îmi întăresc şi sporesc avântul muncii creatoare, printr-o permanentă dragoste de viaţă şi omenie.

citat din G.T. Niculescu-Varone
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi aminteşti iubirea?

Ochii tăi aveau lumini necunoscute.
Îmi amintesc atât de bine!

Şi glasul tău îmi încălzea nisipoasele sloiuri.
Îmi amintesc atât de bine!

În braţele tale îmi odihneam neliniştile
şi mă pregăteam de un nou zbor.
Doar în braţele tale ştiam să visez,
doar acolo puteam să trăiesc.

Iubirea ta mi-o amintesc atât de bine!...

poezie de Elena Contoman din Când îngerii iubesc (decembrie 2009)
Adăugat de Elena Contoman
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi amintesc

îmi amintesc de tine cum mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară,
când te aveam statornic adăpost
şi pavăza furtunilor de-afară.

îmi amintesc de tine cum veneai
în visul cel tihnit de-odinioară,
c-o vorbă spuza zilei mi-o-nviai
şi-mi luminai odaia de cu seară.

îmi amintesc de tine cum mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară,
până să-ţi fiu bagajul fără rost
uitat pe un peron de gară.

tăcerea ta e-al morţii avanpost,
pe care nici speranţa nu-l doboară.
îmi amintesc de tine cu mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară.

poezie de Luminiţa Ignea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tai ceapă

iubito, tai ceapă şi plâng
îmi spun: tai ceapă, tai ceapă
lacrimile curg pe obraji
sunt zeci de poezii nescrise
şi eu repet: tai ceapă, tai ceapă
mai tai şi-un deget printre lacrimi
de plictiseală îmi aduc aminte
că m-ai părăsit îmi scurtez
degetul care ţine ceapa şi nu scrie

repet: tai ceapă, tai ceapă, iubito
şi plâng cu poezii peste mâna
care ţine volumul recent editat
cuţitul feliază cam gros ceapa
o văd printre lacrimi şi sânge
îmi spun: tai ceapă, tai ceapă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

România există, fiindcă eu o iubesc

România există şi e locul
unde eu am primit dreptul la viaţă!
E locul unde eu pot să mă încred în tine
să mă fac iubită de tine şi să te iubesc!
Rămânia eşti tu, iubitule,
când mă chemi, fiindcă ai nevoie de mine,
când mă aperi şi mă strângi la piept!
România eşti tu, prieten drag
şi tu, semen al meu,
care nu-mi dai voie să greşesc,
fiindcă îţi pasă de mine dar totuşi,
mă accepţi aşa cum sunt, fiindcă mă iubeşti!
România eşti tu, necunoscutule
pe care nu te-am văzut încă dar,
eşti în inma mea şi, ştiu sigur,
că şi eu contez pentru tine!
România eşti tu, pruncuţule frumos,
de-aici, de la sânul meu cald,
ocrotitor şi bun,
căci surâsul şi gânguritul tău
îmi definesc existenţa,
nădejdea continuităţii
şi voinţa divină!
România sunt eu, când mă îmbrac în ea
ca-n strai de sărbătoare şi o port
dincolo de mare şi dincolo de hotar:
în inimă, în gând şi pe buze!

Fiindcă o iubesc, România există!

poezie de Iulia Mirancea (3 decembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecut-au ierni...

Iarnă era... Îmi amintesc de tine, tată,
Noaptea, troienele ne-au îngropat tot satul,
Viscolu-n geam bătea zăpada spulberată,
Viforniţa-mproşca de-a lungul şi de-a latul.

Iarnă era... Îmi amintesc de tine, tată,
Poteci ne deschideai prin munţii de zăpadă,
Mă deşteptam în hârşâitul de lopată
Ce răzbătea în odăiţa scundă, caldă.

Iarnă era... Îmi amintesc de tine, tată,
Făceai cărări, măturai neaua la fereastră
Şi întunericul îl alungai îndată,
Lumina lină pătrundea în casa noastră.

Trecut-au ierni... Dar nu mai eşti cu mine, tată,
De supărare iarna a uitat să ningă,
Mi-e dor, s-au dus zăpezile de altădată,
Noi suntem bine, spune-i mamei să nu plângă!

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostei tale văpăi

Când sufletul meu suspină
Versuri multe plămădesc,
Aşteptând la min' să vină
Fata ce cu drag iubesc.

M-ai lăsat captiv în gheara
Dragostei tale văpăi,
Să mi te amintesc când seara
Pe cer văd doar ochii tăi.

Vântul poartă al tău parfum
Peste văi şi dealuri verzi,
Mă rog să îmi ieşi în drum
La-l tău piept să mă aşezi.

Eu să prind în păru'-ţi stele,
Mândră floare ce îmi eşti,
Să fii una dintre ele,
Mai ca ele străluceşti.

Şi din razele de soare
Să-ţi fac colier, să-l porţi,
Tu nu ai asemănare,
Tu-mi eşti dar adus de sorţi.

poezie de Răzvan Isac (18 ianuarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu

Trec marea, trec lacul,
Trec prin tine, prin vis
Ajung la gîndul tău
Şi aflu ca nu eşti tu,
Eşti altă persoană
Care-n noapte s-a topit
În bestie umană
Şi-ţi întind o mînă
Să te salvez din nou,
Iar tu o muşti continuu
Ca o bestie-n călduri
Ce sta agăţată de o punte.

Eşti prea plină de ură
Şi multă minciună
Precum faptele tale ascunse
Ce ies la suprafaţă
Ca uleiul deasupra apei!
Trec râul, trec prăpastia
Şi pe tine te pierd în ele
Purtată de-o larmă tristă
Culeasă de la amicii tai,
Ce te-au primit în lumea lor
Plină de trădări şi dureri
Ascunse-n suflete pustii!

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ODIHNĂ...

Lasă-mă să-mi odihnesc privirea
În ochii tăi atât de minunaţi
Şi care ne-au adus iubirea
De care amândoi am fost frustraţi.

Mâinile cu tremurul încet
Se caută-ntre ele
Atingându-se discret
Ale tale cu ale mele

Da, îmi amintesc sărutul
Cu ale tale buze dulci
Acesta a fost începutul
Ţi-aminteşti? Atunci…

Îmbrăţişarea caldă, fermecată
Cu neastâmpăr tineresc
Cu fior avid de fată
Vreau ca mereu să „TE IUBESC”.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce?

Ma-ntreaba inima de ce te iubesc...
eu n-am stiut ce sa ii spun
Si-am inceput sa plang, e nefiresc
Spune iubito cei cu mine-acum?

Te iubesc din cauza ochilor tai luminosi?
Te iubesc din cauza sanilor tai frumosi?
Te iubesc din cauza zambetului minunat?
Sau te iubesc fiindca ai plecat?

spune-mi iubito ce-mi place la tine...
Sa-mi placa oare chipul de copil inocent?
Sau ceea ce ai facut din mine?
spune iubito, orice-ar fi eu nu regret...

poezie de Alexandru Cristian
Adăugat de Alexandru Cristian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intimitate

Mă voi odihni
Pe pleoapele tale
La colţul gurii
Sau în gropiţele
Ce le faci
În obraz
Când zâmbeşti
Voi rătăci
Prin liniştea noastră
Prin zgomotul tăcerilor
Arar risipite
Şi-n care ne pierdem
Cuprinşi de ameţeală
Voi sorbi muzica
De pe buzele tale
Şi mă voi ascunde
În sufletul
Ce umflă pieptul
În tine
Apoi
Îţi voi spune
Încet
Te iubesc

poezie de Constanţa Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Undev-Cândva

Undeva,
prin mine,
filele trasează linii,
coperta inimii
îşi caută echilibrul,
de tine,
prin mine,
creând cuvinte,
de mult,
de toate,
spălate cu lacrimi
de dor
prin tine,
presimţite,
bărbat
de mintea mea creat,
niciodată
nu vei şti
că viaţa mi-ai schimbat,
că te iubesc decât mă iubeşti,
iubesc
în mine
să trăieşti,
peste tot,
de iubiţi.

poezie de Maria Dumitrache DMP
Adăugat de portbaleriniicuaripi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai când iubesc

Numai când iubesc,
Primăverile sufletului meu, ca florile paradisului înfloresc.
Numai când iubesc,
Irişii ochilor mei, ca stelele nopţilor senine, vioi se trezesc.
Numai când iubesc,
Piramidele viselor mele, fapte reale construiesc.
Numai când iubesc,
Dărniciile altruiste mă însufleţesc.
Numai când iubesc,
Valorile sufletului meu se înmulţesc, se înmulţesc,
Fiindcă iubesc, ca mine, ca tine, ca voi, fiindcă iubesc.

poezie de Valeria Mahok (6 august 2013)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceste prostioare îmi amintesc de tine

Oftatul trenurilor la miezul nopţii în gări goale...
Zâmbetul palid al Gretei Garbo şi parfumul trandafirilor;
Toate aceste prostioare
Îmi amintesc de tine.

poezie de Eric Maschwitz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marile înălţimi nu sunt fără viaţă. Ele pulsează şi respiră prin vânt şi zăpadă, prin soare şi întunericul nopţii. Ele sclipesc în lumină sau trosnesc de ger. Acolo sus există o viaţă intensă, dar secretă şi eu o simt cu toată fiinţa mea.

citat din Gaston Rebuffat
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lebădă cu aripile larg deschise

În ochii tai
scaunul meu cu rotile
e ca o lebădă cu aripile larg deschise
pe care plutesc

şi parcă ar curge raiul
prin tălpile mele-
aşa mă priveşti...

O duminică şchioptând
prin lanul cu lavandă
îmi e fila de viaţă;
iubindu-te, poemele
mi se fac streşini în sânge.

Nu îmi mai scârţie poarta din suflet:
am plâns văzând cum intri pe ea
cu Dumnezeu de mână!

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am uitat cât te iubesc

Am uitat... sunt un bezmetic rătăcit în lumea lui
Zăpăcit de frumuseţea necuprinsă ochiului
Pe care o porţi cu tine, tu femeie, înger sfânt
Ce să fac dacă alături îmi păşeşti pe-acest pământ?

Cum să îţi rezist privirii, alor tale forme fine
Cum să nu-ţi dedic poeme ce vorbesc numai de tine?
Te mai miri că-ţi fac o vină? Vinovată-mi fii pe viaţă!
Poartă-mă pe lângă tine şi-mi rămâi la fel, semeaţă,

Îmi dispare tot frumosul de nu eşti prin preajma mea
Nu te merit, ştiu prea bine, dar ţi-e sufletul de nea
Tu iubeşti cu pasiune, dăruindu-mi ce n-am eu,
Un sărut, o mângâiere şi iubire când mi-e greu

Am uitat... sunt un bezmetic, însă te iubesc nebun,
Iartă-mă încă o dată şi dă-mi voie să îţi spun
Te ador, uit câteodată, visător şi prea uituc
Dar să ştii că fără tine aş trăi precum un cuc

poezie de Adi Conţu (5 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai ieri

Tremurând de frig
în inima ta ca o cameră goală
îmi aud ecoul atunci când îmi strig iubirea!

Numai tăcerile nu mai au ecou.

Ce grafic absurd are sufletul meu
dacă mă gândesc la tine.
Uneori alunec ca pe pârtie
pe nepăsarea ta.
Ajung undeva jos,
şi încerc să mă agăţ disperată
de struna care urcă.

Ce escaladă banală!

Când gem
în imensul spaţiu al creierului tău
înghesuită de tot felul de informaţii
înţeleg că am prea puţin loc acolo.

Abia după ce îmi aduci sufletul acasă.
Azi.
Realizez ecoul.
Tacerea.
Golurile.
Aglomeraţia.

Pentru că ieri
naivă,
în braţele tale
credeam că Te iubesc!

Eram fericită.
Numai ieri!

Îţi desenez chipul pe oglindă.
Mă văd printre liniile curbate
ale trăsăturilor tale masculine.

Zâmbesc incontrolabil de gol
La gesturile tale comune
şi...
Habar nu am cine eşti!

Poate că nici nu vreau să aflu!

poezie de Anna Panovici
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!