Simplă declaraţie

Dacă codrul îmi şopteşte
Lin izvorul se prăvale
Totul zbuciumat trăieşte
Când oricui apari în cale.

Vezi că totul ţi se-nchină,
De frumuseţea ta Pământul e vrăjit.
De ai lăsat spre mine o rază de lumină
De ce n-aş fi de ea îndrăgostit?

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când se scutură pământul

Când se scutură pământul
Toată lumea se-înspăimântă.
Îl roagă pe Domnul, Sfântul,
S-alunge urgia cruntă.

Mintea se înnegurează,
Cerul se întunecă,
Pământul sub noi vibrează
Şi-în vale alunecă.

Cu el odată se prăvale
Aşezările lumeşti.
Distruge totul în cale.
Chiar şi vieţile-omeneşti.

Când vulcanul izbucneşte
Lavă către cer aruncă.
În jur totul pârjoleşte,
Viaţa o preface-n stâncă.

poezie de Dumitru Delcă (23 noiembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi apari

Ştii, aşa surâzătoare
Cum mi-apari în amintire,
O figură-ncântătoare
Ca o rază în lucire.

Fiindcă ai ceva feeric,
În purtare, în mişcări,
În al nopţii întuneric
Mă îndemni doar la visări.

Tu mă faci să uit de toate
Vitregiile vieţii,
Ca şi aerul cam rece
La ivirea dimineţii.

Tu mă faci să mă gândesc
Câte îmi mai trec prin minte,
Iată-mă că şi zâmbesc
Să-ţi mai spun? Nu am cuvinte.

De-ar fi toate în natură
Cum ne par de minuscule
Să mai spun? Nu. Tac din gură
Căci opinii sunt destule.

Însă vezi că tot prezentul
Se transformă în trecut,
Îmi păstrez considerentul
Şi o iau de la-nceput.

Ca o rază în lucire,
Tot aşa surâzătoare,
Îmi apari în amintire.
Mereu încântătoare.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Supremaţie

Omul? Un atom!
Nu dintr-o oarecare moleculă,
El transformă totul în nou,
Şi zboară spre lună.

Piedici nu are în cale,
Pentru el totul se poate,
Viaţă mai lungă, din noapte,
El face o nesfârşită zi,
Căile din spaţii astrale,
Enigme nu vor mai fi.

Şi pe toate în parte,
Cu asalt le va cuceri.
Apele transformă-n lumină,
Iar continentele pustii,
Vor deveni,
O înfloritoare grădină.

Viaţa ne va fi fericire,
Eternă cum s-a visat,
Mereu în veşnică-nflorire,
Şi-n veşnic asalt.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

File şi petale

Unde eşti acum, iubire?
Ştiu, de aici foarte departe,
Cerul cu a stelelor lucire
O distanţă mare ne desparte.

Gândul încă îmi este tulburat
Şi te aştept. Dar cum te-aştept?
Cu sufletul atât de zbuciumat
Şi inima zdrobită-n piept.

Nu vii şi-mi spui deschis
Să rup din carte înc-o filă,
Şi să transform totul în vis
Ce a rămas dintr-o idilă.

Astfel din file şi petale
Prefăcute-n cenuşă şi uitare,
Nu mai văd pe care cale
Vom merge-n continuare?

poezie de Mihai Leonte (19 ianuarie 1965)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul are un sorginte

Nu am lăsat iubirea-mi să vezi,
Aşa cum inima o simte...
Nu mereu zorii au fost limpezi
Şi poate au lipsit cuvinte...

Cum fluturii zboară prin livezi,
Aşa-i iubirea, ia aminte...
Nu am lăsat iubirea-mi să vezi,
Aşa cum inima o simte...

Poate te-am certat dar tu să crezi
Că totul are un sorginte
Pentru a păstra frunzele verzi
Şi-a ţine-n suflet cele sfinte,

Nu am lăsat iubirea-mi să vezi...

rondel de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoapta unei raze

Azi, dis de dimineaţă,
O rază se-odihnea
Timidă pe-a mea faţă,
Duios, mă mângâia.

Şi lin îmi spuse-n şoaptă:
"Am un mesaj de sus,
În ziua ce te-aşteaptă
Trăieşte cu Isus!

Fii rază, ca şi mine
Să răspândeşti lumină,
În jur, tu fă doar bine,
În ziua ce-o să vină.

Să mângâi cu căldură,
Obrazul necăjit
Chiar şi cel plin de ură,
Să simtă că-i iubit.

În inimi pune... soare,
Tristeţea o alungă,
În suflete, cântare,
Când ziua-i grea şi lungă.

Dansează-n stropi de rouă,
Fii raza lucitoare,
Şi-n Dimineaţa Nouă,
O să te-ntorci în Soare!"

poezie de Marius Alexandru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veneţia

Mi se injectează serul luminii
hai dezântunecă-te îmi şopteşte
sufletul, dar eu văd cum catedralele
se acoperă de sărutul timpului
cum sânii tăi coboară către pântec
ca nişte pungi goale de bomboane
mi se injectează serul iubirii
hai uită totul, mi se şopteşte,
uită că oraşul acesta a fost fastuos
că aici a compus Vivaldi Anotimpurile
îmi şopteşte sufletul, dar eu sunt făcut
din amintiri ca un joc de pietre colorate
eu nu am decât ce nu se vede
Acum mă înnoptez...

poezie de Mihai Duţescu din Poeme decadente
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stabilitate

Mă joc. Cuvinte indirecte
Arunc oricui. În serios, în glumă
Purtarea mea n-o ştiu de bună
Nici versurile cum sună,
Concrete.

M-astâmpăr. Oare, crezi?
Că jocul ăsta-l voi sfârşi
Şi că-ndrăgostit n-aş fi
De tine poţi s-o ştii
Şi poţi să crezi.

N-am terminat. Abia încep
Să simt pulsaţia vieţii,
Să măsor seninul dimineţii,
În înflorirea tinereţii
Dar nu pricep.

De ce tu rămâi mai gânditoare
Privind în ochii mei adânc?
Vezi lacrimi, dar nu plâng.
Şi de mă clatin când şi când
Sunt în picioare.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi caut casa-n miez de iarnă

Îmi caut casa-n miez de iarnă
Când albe stele stau să cearnă

Când doarme satul printre cetini
Uitat de mine şi de prieteni,

Când luna picură în sânge
Şi cumpănă fântânii plânge,

Când vântu-n chiot de zăpadă
Îmi iese-n cale să mă vadă,

Când dorul nesfârşit mă cheamă
Prin somnul zbuciumat de mamă,

Când paşii ce mă poartă suie
Spre uşa răstignită-n cuie...

Îmi şterg o lacrimă uitată
Şi stau la sfat cu tine, tată!

poezie de Sorin George Vidoe din Stele de ceară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elogiu

S-au rupt enorme bariere,
Şi-a năvălit lumina,
În mijlocul acestei ere,
Te-ai ivit, Cristina.

În haosul de nedescris,
De voioşie plină,
Triumfătoare ai descins,
Angelică Cristină.

O rază plină de splendoare,
Cu strălucirea ta divină,
Pentru mine ai fost Soare,
Prietenă Cristină.

Ce frumos e să visezi,
Dar nu asta îmi e vina,
N-aş vrea să te eclipsezi,
Tocmai tu, Cristina.

Şi al durerilor crunt val,
Lângă tine se alină,
Dar acum tu eşti ideal,
Frumoasă Cristină.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Negru e totul

Negru e totul,
O licărire se întrevede,
Lumina rece îmi arde sufletul,
A mea lume în neant se pierde,
Totul neînţeles, negru totul.

În abisul îngheţat,
Privesc adânc,
Prea infim sunt eu, ca pe el să îl fi descifrat
Totul e ruină,
Singur speranţa îmi mănânc
Negru e totul.

Mă trezesc, negru e totul
Dezamăgit, de lume încet devorat,
Aştept o licărire din abisul îndepărtat,
Dar în zadar. Negru e totul.

poezie de Ioan Nechifor (29 noiembrie 2011)
Adăugat de Ioan Nechifor
Comentează! | Votează! | Copiază!

De dragul tău

Când ai simţit că-n lanţuri grele,
Un vrăjitor mă înrobise,
Ai întrebat doruri rebele
De ce-mi sunt rănile deschise?!

Luând o rază din Lumină,
Ai alungat spre alte lumi
Tot ceea ce însemna vină
De-a ne iubi, ca doi nebuni...

Şi vrăjile ai risipit
Cu muguri vii de fericire,
Când ai rescris în Infinit
Povestea noastră de IUBIRE...

De dragul tău, răsar zorele
Pe drumul ce-l străbaţi spre mine!...
De dragul tău, se aprind stele
În nopţi, când mă gândesc la tine!

De dragul tău, mi- aduc aminte
Că omul este minunat!
De dragul tău, pun în cuvinte
Trăiri din sufletu-mi curat!

De dragul tău, viaţa e cântec
Şi lumea-mi pare mai frumoasă,
Tot răul fuge, ca-n descântec,
Când îmi apari în prag, acasă!

Prind fluturi din parfum de floare,
Când mă săruţi cu nemurire...
Ţi-i dăruiesc, Rază de soare,
Ce mă răsfeţi cu fericire!...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

INCERTITUDINE

Unde eşti? Cu zâmbetul deschis
Frumoasa mea cu ochi căprui,
Tu îmi apari acum în vis
Şi taci, nimic nu-mi spui.

Din prima clipă m-ai atras
Cu mersul tău impetuos, destins,
Dar azi ce a mai rămas?
Nimic, totul s-a stins.

Încerc fiorul primului sărut
Apropierea ta incertă,
Nu pot să uit, nu pot să uit!
Cum m-ai cuprins inertă.

De ce m-ai ridicat în slăvi?
Apropiindu-mă de stele?
Cu astfel de isprăvi
Tu m-ai îndemnat la rele.

Câmpia Turzii Februarie 1965

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt îndrăgostit

Eu sunt îndrăgostit de nimeni
Şi totuşi m-am îndrăgostit
Dacă exişti, ce mult îmi semeni,
Chiar dacă nu te-am întâlnit

Presimt că şi tu te-ai născut
Şi încă n-ai murit, ca mine
Chiar dacă nu te-am cunoscut
Eu sunt îndrăgostit. De cine?

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să fiu numai rază şi zi, să mă înalţ în ritmuri sonore spre culmi de splendoare şi adâncimile de întuneric să nu mă poarte pe aripile unei muzici sumbre. Nu ştiu dacă lumina se ridică în mine sau eu mă avânt în lumină; nu ştiu dacă sunt lumină sau devin lumină.

Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

FANTEZIE?

Din îndepărtate ţinuturi siderale
Ba nu, reale peisaje pământeşti
Spre mine cu gânduri ireale
Mi se pare tu pluteşti.

Şi nu ştiu care din amândoi
Dorinţa vrea să-şi scoată la iveală
În prezent sau mai apoi
Să nu fie cuprins de îndoială.

Spre mine te poţi îndrepta
Dar calea-i plină de hârtoape
În inimă când ai vreun dor
Oricând eu îţi voi fi aproape.

N-aş vrea să-mi pierd temperamentul
Să cad în mlaştini să mă scufund
Vreau să merg în pas cu prezentul
La infinit, ba chiar mai mult.

1964

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalm, I (de sinceritate)

Doamne, mi-e greu
Să-mpart totul cu mine,
Să-mpart totul doar cu mine
Când ştiu că totul Ţie-Ţi aparţine!

Mi-e greu să spun
Că toate-n mine se descompun
Când margini lăuntrice de lume
Ard în surpări de suflet şi de nume!

Mi-e greu să rabd
Puterea culorilor în miez de alb,
Roua iubirii-n orişice lacrimă care
Nu mai are sete de lumină şi de desfătare!

Mi-e greu să-mi ţin toate rănile-n mine
Şi să Te numesc de-a pururi doar Iubire;
Mi-e greu să mă aud în Tine mereu sângerând
Să-Ţi spun că eu sunt... "Sunt oare, cel ce Sunt!"

Doamne, Doamne mi-e greu
Să-Ţi mai îngenunchiez în cale
Ai avut cum mine iubire multă şi iertare
Şi azi mai ai răbdare, mai ai multă şi dulce răbdare...

poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste eternă...

Dragostea mea, de atâţia ani,
Lângă tine sunt mereu şi voi fi,
Chiar când nu voi exista,
Voi rămâne lângă tine.
Spre tine mă cheamă,
Glasul adâncului,
Misterios parcă.

Tunetul puşcăturilor de dinamită,
Când mă relaxez o clipă,
După efort, tu mă alinţi,
Cu trosnete, din încheieturile,
armăturilor.

Întotdeauna când plec de la tine,
Soarele mă-ntâmpină zâmbitor,
E întuneric la tine,
Dar tu îmi zâmbeşti,
Prin gurile de galerii.
Ochii tăi sunt minuscule firicele,
De aur care sclipesc în lumină,
Lămpii de carbid,
La tine totul e splendid.
Eşti frumoasă ca o zână,
Iar eu te iubesc aşa cum eşti,
Eşti iubită frumoasă mină.
În pieptul tău bat mii de inimi,
De oameni, de perforatoare,
Sau de diferite motoare.
Totul pulsează cu o frecvenţă
Regulată, care ne face, ca noi toţi,
Să te iubim mai mult,
Iar tu să fii mai atrăgătoare,
Să ne laşi să scoatem,
De la sânul tău comorile,
Ce stau ascunse de veacuri.

Trebuie chiar de nu vrei.
Noi vom învinge duritatea
Rocilor şi vom scoate la
Lumină, comorile tale,
Tezaurizate.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

ODE...

Ode, imne, elegii
Eu le scriu doar pentru tine
Când sunt orele târzii,
Dar mă simt aşa de bine.

Gândul liber îmi aleargă,
Peste-ntinsele câmpii
Peste toată lumea largă,
Se cufundă-n reverii.

Adun în suflet amintiri
Prinse din viaţa-mi toată,
Pozele cu trandafiri,
Prin gândire îmi dau roată.

Tu te-ai instalat în mine,
Şi n-aş vrea să te mai scot,
Cu privirile-ţi divine,
Tu eşti universu-mi tot.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumuseţea reprezintă o piedică pentru toată lumea şi ridiculizează toate strădaniile umane. Când vezi luminile şi norii asfinţitului fugind ca nebunii, tot acest nonsens referitor la "un viitor mai bun" dispare într-o clipită. Momentul prezent este totul; aerul îmbibat cu miros de otravă. Ce a început? Nimic. Totul se sfârşeşte.

Yukio Mishima în Templul Zorilor (26 ianuarie 2013)
Adăugat de Daniela
Comentează! | Votează! | Copiază!