Când dorm, închipuirea îmi rămâne trează. Visez. E blestemul de care nu pot scăpa.

Zaharia Stancu în Jocul cu moartea
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zaharia Stancu a sondat adânc pshiologia ţăranului în care mocneşte revolta. Aceasta este meritul artei literare a lui Zaharia Stancu: a pătruns cu un simţ ascuţit şi realist în existenţa socială a satului.

George Călinescu în Opinii despre romanul Desculţ (Zaharia Stancu)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis în codru

Visez: în miez de codru, lângă izvoare melci,
Şi cer căzut prin ramuri cu soarele-n amiază,
Lung părul inelat şă ţi-l desprind din spelci
Când ochii se ascund şi graiu-abia cutează.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi ochi îmi ajung. Mai văd şi cu ochii închipuirii, care nu au număr, şi peste care niciodată nu cad pleoape.

Zaharia Stancu în Jocul cu moartea
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tac acum!

Tac acum... deşi aş vrea să te strig!
E greu ca în mine ce simt să ascund!
Doresc sa te văd... să te-aud... să te ating...
Ohh!... mă trezesc visând, suspinând...
Răvaşe, scrisori... simţuri, fiori...
E haos, e murmur în tot ce sunt eu...
Simt nebuneşte-mi inima-n piept şi...
Caut să-mi găsesc a mea linişte-n somn,
False speranţe!... Nu pot să dorm!
Leac pentru a-l meu zbucium, cum să găsesc?... când...
Oriunde aş fi, oriunde-aş privi, şi oricât aş vrea să nu te doresc...
Rămâne în mine-o furtună de simţuri şi-a mea neputinţă strigă şi ea, căci...
În taină iubesc, în taină visez, în taină mai simt cum mă contopesc...
Nu vreau nici să dorm, nici trează să fiu!
Eu doar tânjesc parfumu-ţi să simt... şi trupul meu vrea... atingerea Ta! Tac acum... deşi... tare-aş vrea...

poezie de Mihaela Plugariu (21 martie 2014)
Adăugat de Mihaela
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi căută gura şi când mi-o găsi mi-o prinse întreagă între buzele ei cărnoase. Simţii, cu spaimă, că-mi bea inima.

Zaharia Stancu în Jocul cu moartea
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

La vârsta mea nu mă mai pot certa cu nimeni, fiindcă nu mai am timp să mă împac.

citat celebru din Zaharia Stancu
Adăugat de Mihai Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta care nu e perfectă, nu e artă.

Zaharia Stancu în Jocul cu moartea
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu trăieşte când vrea, ci când îi vine rândul.

citat celebru din Zaharia Stancu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te doare mult carnea, sufletul se linişteşte şi te lasă în pace.

Zaharia Stancu în Şatra
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parcă ştii vreodată când pleci la drum unde o să ajungi?

Zaharia Stancu în Jocul cu moartea
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care se însoară de tânăr n-are tinereţe.

citat celebru din Zaharia Stancu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Zaharia Stancu, autorul volumului "Dulăii"

Vino, bunule amic,
Lasă culmile Sinăii,
Nu pot publica nimic,
Mă mănâncă-aici dulăii...

epigramă de Tudor Măinescu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Războiul, unora le-aduce moarte ori schilodiri. Altora, avere. Aşa a fost de când lumea.

Zaharia Stancu în Jocul cu moartea
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când moare un om, rubedeniile şi prietenii lui se grăbesc să-l îngroape. De când e lumea lume se ştie că morţii încurcă viaţa celor vii.

Zaharia Stancu în Şatra
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când dormi, nu-ţi dai seama de nimic, pentru că somnul, într-un anumit sens, seamană cu moartea.

Zaharia Stancu în Şatra
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arbor

Când mâna ta pe fruntea mea e floare
Şi-nfrigurat cealaltă mână-ţi caut,
Mi-e sufletul ca lanul verde-n soare
Şi cugetul ca zvonul unui flaut,

Dar când departe paşii tăi îmi sunt
Şi sânul cu miros de busuioc,
Mă simt un arbor greu către pământ,
Încins între perdele largi, de foc.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă doare capul. O să mă duc la familia Arăpaş, să-mi găsesc culcuş moale în iarba înaltă a grădinii. Odată culcat, o să număr un timp stelele. O să număr stelele până o să ostenesc. O dată ostenit, o să adorm. O dată adormit, o să dorm somn fără vise. Mâine dimineaţă mă voi trezi cumintea limpede.

Zaharia Stancu în romanul Pădurea Nebună, Editura Cartea Românească -1974
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăsaţi-mă azi să dorm mai mult

Lăsaţi-mă să dorm mai mult,
patul mă tot strigă,
în vreme ce îndatoririle-mi bat la uşă.
Lăsaţi-mă să dorm mai mult
pentru că ochii mei obosiţi au nevoie de odihnă,
lăsaţi-mă să visez mai mult.

Lăsaţi-mă să dorm şi să mă odihnesc mai mult,
permiteţi acestei zile să fie una deosebită,
când reuşesc să-mi alint trupul.
Lăsaţi-l să stea întins fără griji,
fără termene limită şi lucruri care trebuie făcute,
fără apeluri telefonice, internet şi TV.
Lăsaţi-mă azi să dorm mai mult.

poezie de Elizabeth Padillo Olesen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imn raţiunii...

mereu caut să-ţi aflu esenţa
raţiunea mea tristă şi vie
dar nu pot depăşi somnolenţa
din blestemul numit entropie

raţiunea mea-soi de sclavie
raţiunea mea rece şi dură
şi materia mea cenuşie
când spectrală, când lipsă, când pură

mereu caut să-ţi aflu prezenţa
unde stai şi în ce colivie
dar nu pot depăşi transparenţa
din blestemul numit energie

mereu caut să-ţi aflu potenţa
devorând crunta ta astenie
dar nu pot depăşi violenţa
din blestemul numit omenie...

poezie de Iurie Osoianu (17 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râsete, hohote, chiuituri. Niciodată femeile nu sunt mai vesele decât atunci când se scaldă goale, în apă, sub soare.

Zaharia Stancu în Şatra
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!