Graiul
El vine din adânc de vreme
Pe căi de suflet și poeme
Și știu că fără el nu sunt
Decât o mână de pământ
Pe-o lume plină de durere
Îmi e unica avere!
poezie de Milea Preda
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre suflet, poezii despre poezie, poezii despre durere sau poezii despre avere
Citate similare
Pelin dulce
Scoate, bade, chinul meu,
Din pelinul care-l beu
Și îmi toarnă-n viață miere,
Că e plină de durere,
De durere fără sare
Și lumină de la soare!
Adu-mi, bade, timp din vreme!
Ți-l plătesc cu-a mea avere!
Varsă-mi lacrimile-n drum,
Să spălăm drumul de scrum
Și-mi cârpește inima,
Cu fire din haina ta,
Să aflu când te dezbraci
Și să te aud cum taci!...
Haide, bade, către nor
Din care a plouat dor,
În grădina mea-nflorită,
Unde mă visez iubită!...
Vino, bade, să te-alint,
Că tu ești al meu sortit!
Ne-om face casă pe-o stea,
În lumină ne-om scălda,
Cu șoapte ne-om legăna...
Sub vraja din visul Lunii,
Aruncând haina minciunii,
Ne vom contopi-n IUBIRE,
Întâlnindu-ne-n privire
Și-amândoi, uitând de chin...
Vom bea dulce de pelin!...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre iubire
- poezii despre viață
- poezii despre vestimentație
- poezii despre tăcere
- poezii despre ploaie
- poezii despre plată
- poezii despre minciună
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Dorință
Un parc crezut mister,
Pierdut, ascuns în patimi,
E tot ce am să sper
Din suflet până-n lacrimi.
O lună mare, plină,
Un cer înstelat
Sunt martori de lumină
Unui moment neuitat.
O bancă izolată,
Cu loc doar pentru doi,
E tot ce-am vrut vreodată,
Fără dorințe noi.
Un vânt fără putere
Și flori înmiresmate,
Moment fără durere
Și clipe neuitate.
Și-n centrul tuturor:
Un băiat și-o fată,
Iubiți în lumea lor,
Străini în lume altă.
E tot ce îmi doresc
Din suflet până-n lacrimi.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre dorințe, poezii despre vânt, poezii despre parcuri, poezii despre lumină sau poezii despre flori
Putere, avere și durere
Când ești în floarea vieții,
Când ai anii tinereții,
Ai putere, n-ai avere,
Sufletu-ți saltă-n plăcere
Că nu ai nici-o durere.
Când intri în toamna vieții,
Când simți povara bătrâneții,
Degeaba ai multă avere
Dacă nu mai ai putere.
Ai suflet plin de durere
Că și averea îți piere.
poezie de Dumitru Delcă (11 octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre tinerețe sau poezii despre plăcere
Epitaf
Ai plecat dintre cei dragi
Și-ai lăsat multă durere,
Din greu la muncă nu mai tragi,
Mormântu-i unica avere.
epitaf epigramatic de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre muncă, epigrame despre durere sau epigrame despre avere
La început de lume
Lumea-ntreagă goală ar fi
Goală de noi doi.
Dacă nu ne-am mai iubi noi
Ar fi numai ploi.
Aripi frânte de iubire
Nu s-ar înălța,
Pasările fără Cer
Nicicând n-ar mai zbura,
N-ar mai zbura.
REFREN:
La-nceput de lume, noi doi ne-am născut
Din cer și ape și pământ
Fără tine eu nimic nu aș mai fi
Nici trup, nici suflet și nici gând.
REFREN:
La-nceput de lume, noi doi ne-am născut
Din cer și ape și pământ
Fără tine eu nimic nu aș mai fi
Nici trup, nici suflet și nici gând.
Îmi acoperi sufletul
Când îi este frig
Tu-mi săruți și lacrimile
Atunci când eu plâng.
Îmi hrănești cu gura ta
Lungile tăceri
Și-mi vindeci cu inima ta
Multele dureri.
Ești ca un înger.
REFREN:
La-nceput de lume, noi doi ne-am născut
Din cer și ape și pământ
Fără tine eu nimic nu aș mai fi
Nici trup, nici suflet și nici gând.
REFREN:
La-nceput de lume, noi doi ne-am născut
Din cer și ape și pământ
Fără tine eu nimic nu aș mai fi
Nici trup, nici suflet și nici gând.
cântec interpretat de Simona Florescu și Ion Dichiseanu, muzica de Victor Solomon, versuri de Adrian Artene (2019)
Adăugat de Alesia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre îngeri, poezii despre început, poezii despre zbor, poezii despre sărut sau poezii despre plâns
O clipă de suflare
Mereu se-nchide-n teamă o durere
Ca într-o fântână izvorul dispărut
Mereu din cer îmi vine o putere
C-o picătură de iubire în sărut.
Dar eu mă simt atât de mic și-nfrânt
Sunt un copil pierdut într-o pădure
Ce-și doarme somnul ultim pe pământ
Și nesfârșitul timp sosește să i-l fure.
Speram ca în această lume plină
Să-mi pună piedici clipele frumoase
Din care să se aprindă o lumină
La adăpost să-mi circule prin oase.
O picătură ca un mir pe fruntea rece
Se leagă cu un gând de întâmplare
Și moartea dacă vine, poate trece
Să-mi dea și ea o clipă de suflare.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (10 noiembrie 2009)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre păduri, poezii despre obstacole, poezii despre moarte sau poezii despre gânduri
De-atâta vreme...
De-atâta vreme plouă ne-ntrerupt
Și mi s-a-ntors și sufletul pe dos
Am scotocit prin cer și pe pământ
Și nu am mai găsit nimic frumos.
Aici, în lume, mi-au tăiat păduri
Și-s fără brațe, fără oxigen.
Îi trebuiesc planetei armături,
Să facă față la acest blestem.
Și munții-au plâns și au îngenunchiat.
S-au prăbușit la tălpile fierbinți,
Dar parcă nimănui nu i-a păsat!
Dorm puși la zid, pe-o pungă de arginți.
Prin lege, azi, pământul ni-i sărac,
De-aceea cerul plouă cu dureri
Ce nici în suflet nu ne mai încap.
Voi toți, sămânța plămădită ieri,
Un bob de grâu arareori ivit
În pâinea frământată din neghină,
S-a dus grânarul țării, căci voit
V-ați asumat cu toți aceeași vină.
Se nasc furtuni în cer și pe pământ.
Ne sângerează în adânc strămoșii
Și plâng și răsucindu-se-n mormânt
Se roagă pentru voi. Nu stați ca...
Iar izbucnesc vulcani din infinit
Și stele căzătoare se desfată
Din trupul lumii împământenit,
Hrănit cu leșuri. Ce planetă moartă!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre planete, poezii despre cereale, poezii despre țări, poezii despre vulcani, poezii despre vinovăție sau poezii despre trecut
Condimente - Hit
Doar condimente peste tot:
În presă, radio, tv...
Pe stradă, masă, la terasă,
În lift, în pat și nu mai pot!
Simt parcă toți îmi întind plasă!
Doar condimente fără gust:
Pe dinăuntru și pe-afară...
Și dau doar minus în loc de plus,
Că viața e-o curvă penală!
Doar țipete de la beție,
Și văd cum urlete străbat
Până și căi de pribegie
Și n-ai vreo șansă a fi curat!
Și uite așa îmi vine mie,
Să îmi iau lumea-n cap să plec...
Știu... parcă sună a nebunie,
Însă, n-am timp să mai aștept!
Doar condimente peste tot:
De la sărat și fără stil,
Până la dulce de otravă...
Și mă retrag atât de-abil,
De nimeni n-are să mă vadă!
O lume rea și derapată...
O viață chin și doar durere!
Eu știu că pentru toate-i plată...
Sătulă, însă fără avere!
Și uite așa anii se duc...
Și condimentele sărace,
Nu-mi dau și mie să apuc...
Să mângâie și să mă-mbrace!
Perversă viață și-agonie,
Ne joacă doar cum știe ea!...
Bogați suntem în sărăcie,
Și mintea goală ne domnea!
Doar condimente fără sens:
Avem prea mult... n-avem nimic!
Depresii cântă mult prea dens,
Cu inima închisă-n plic...
Suntem prea plini în goliciune,
Cântăm pe baluri de frustrări...
În suflete arde tăciune,
Zburăm în schizo și visări!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie, poezii despre muzică sau poezii despre radio
Noapte: o, tu, chip în adânc
Noapte: o, tu, chip în adânc
destrămat într-al meu.
Tu, căutării mele înmărmurite, adânc
covârșitoare, mereu.
Noapte, în privirea mea fremătând,
în tine însă trăinicie;
creație fără sfârșit, dăinuind
pământul când n-o să mai fie.
Plină de noi constelații
lepădând din goană nebună
pojar aventuros în interspații
tăcut ce se-nstrună.
Prin simpla-ți prezență, cât de mărunt,
covârșitoareo, mă știu
totuși, uns cu-ntunecatul pământ
îndrăznesc în tine să fiu.
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii (1906-1926), Desăvârșite, traducere de Dan Constantinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre noapte sau poezii despre constelații
Dedicație
Dedic acest poem un cânt,
Celor ce sufletul vă doare,
Durerea, poate vă trage la pământ,
Celor ce nu au alinare.
Ce-s rătăciți în labirint.
Lăsați pastilele la o parte,
Ieșiți afară, respirați adânc.
Luați în mână cea mai simplă carte,
Foșnet de frunze, veți auzi în crâng.
Lăsați tristețea mai departe,
Priviți la soare-n dimineață,
Și spune-n rugăciune ce te doare,
Creatorul își va întoarce fața,
Dându-ți pic de forță și răbdare.
Simte cât de frumoasă-i viața...
Să nu te irosești cu plânset,
Fiecare om are-o durere,
Ia-te-n mâni, cu autoritate,
Destinul e-o scumpă avere,
Din strămoși avem carnet.
Nu te prăbuși ca barca,
Cu o mână, dar vâslește,
Nu întinde tare arca,
Mergi încet, tot potrivește,
Și la lume tot zâmbește,
Ai trecut momente grele,
Iartă timpul cel durut,
Prin aceste rândurele,
Așternut-am gând știut.
Tot e scris din valurele.
poezie de Ludmila Maciuga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre tristețe, poezii despre superlative sau poezii despre religie
Femeia de lut
Icoane pustii ard în nopți de-odinioară
Ce frumoasă eram, vine iarna tăcut;
Cu obrazul de măr, cu mijlocul vioară
De jăratec femeie, femeie de lut.
Ce frumoasă-am fost eu, numai eu mai țin minte
Vine vremea să uit, vine vremea să tac.
Cresc în suflet poveri, nerostite cuvinte,
Cu inelul din deget nu mai știu ce să fac.
Cum și lacrima-n ochi se vestește bătrână
Și zadarnic veșmânt port pe trupul sărac,
Un defunct giuvaer mai veghează pe mână
Bătrâneți care n-au pe pământ niciun leac.
Primăvară cândva, azi doar candelă ninsă,
Foșnitoare aramă, nu mai am niciun rost.
Înainte poveri, înapoi vreme stinsă:
Vine iarna tăcut. Ce frumoasă am fost...
poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre vioară, poezii despre primăvară sau poezii despre prezent
îmi vine
îmi vine îmi vine îmi vine
să mă culc
încă odată să repet
noaptea de somn
chiar îmi vine să a
dorm în picioare cu tine-n gând
și mă apucă o febră ne
bună de nimic
îmi vine îmi vine îmi vine
să strănut
te-aș lua în brațe te-aș pupa
să mai schimbăm virușii între
noi să adormim îmi vine
îmi vine îmi vine îmi vine
o gripă serioasă ca tine
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare sau poezii despre picioare
7 februarie
E astăzi ziua, dragă tată,
În care, cândva, te-ai născut...
E sfântă-n veci această dată,
Și-a-ta icoană o sărut,
Cu ochii-n lacrime scăldați,
Și copleșit de grea durere,
Că-ai fost bărbat între bărbați,
Și-ai ctitorit a mea avere,
Căci viață tu mi-ai dat și-un rost,
În astă lume să trăiesc,
Modest și harnic tu ai fost,
Și te-am iubit, și te cinstesc...
Am dus în vreme al tău nume,
Iar azi, când sunt octogenar,
Aș da tot aurul din lume,
O clipă să te văd măcar...
Dorința fi-va-mi împlinită,
Căci e în ceruri Dumnezeu,
Și la o vreme potrivită,
La dreapta-ți voi veni și eu...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bărbați, poezii despre tată, poezii despre naștere sau poezii despre modestie
Aș vrea...
Aș vrea să mă dezbrac
de piele,
în clipa plină de durere!
această senzație stranie
apare din sentimente certe,
spunându-mi clar
că pielea-i doar un înveliș,
ce ține strâns și-încorsetat
al meu suflet supărat,
ce-ar vrea să zburde
peste poienile cerurilor,
ținându-se de mână cu inima lor,
ce pată roșie i-ar da
și norii gri ar lumina!
aștern pe-o pagină din piele
imagini calde, din Lumină,
ce cad pe-o muchie terestră
și-o integrează-n infinit!
Aș vrea să mă dezbrac de piele,
de haina ce ține strâns
niște organe prea cuminți,
ce își doresc să fie independente,
să poată zbura spre luminiș,
conduse de sufletul-pereche!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre supărare, poezii despre suflete pereche, poezii despre roșu, poezii despre nori sau poezii despre inimă
Simfonia îngerilor
armonii grațioase- dansuri în lumină
o lume fără durere și fără păcat
curg seninătăți din dominația divină
ce fericită sunt cu suflet împăcat.
îmi purific inima cu simfonii
cu Mozart și Bach mă simt în Paradis
muzica angelica răspândită-n colonii
ajunge la suflet pe aripi de vis.
simfonia îngerilor mă vrăjește
transparente fericiri joc de culori
spactacolul stelar mă înveselește
lumea mea se umple de valori.
muzica e calea ieșirii din abisul uman
calea mântuirii fiecărui sărman.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre valoare, poezii despre stele, poezii despre rai, poezii despre prăpăstii sau poezii despre mântuire
Ultima poezie
E una - cu tunetu-n zarea vântoasă,
deschide fereastra și intră în casă
Și râde și-ți tremură-n gât
Și bate din palme cu-alint.
Iar alta, la miezul nopții născută
Îmi intră-n odaie de nimeni știută,
Din golul oglinzii privește
Cu-asprime ceva îmi vorbește.
Mai sunt și de-acestea: în albă amiază
De parcă absentă aș fi de la masă
De foaia curată se-ating
Și curg ca izvorul în crâng.
Și încă: atunci când e taină în jur
Și ea nici culoare nu e, nici contur -
Cristal de lumini sfârtecat
Pe care nu-l prinzi niciodat.
Iar asta!... Sângele-mi bea fără milă
Cum bea din iubire-o zăludă copilă
Și fără să-mi spună-un cuvânt
Tăcere se face curând.
Și nu știu pe lume durere mai mare.
Plecată-i. Și urmele ei fac cărare
Spre-un capăt uitat de pământ.
Iar eu fără dânsa... ce sunt?
poezie clasică de Anna Ahmatova, traducere de Valeria Grosu
Adăugat de Cornubia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre vorbire, poezii despre uitare, poezii despre promisiuni sau poezii despre miezul zilei
Cum ești tu!
Cu inima arsă, de șoaptele fierbinți
Te cred pe cuvânt, dar știu că poți să minți!
M-ai fermecat, cu zâmbetul tău!
Gurii tale, nimic nu-i trebuiește, chiar nimic!
Și cât sunt eu de mare,
Mă ai la degetul tău mic!
Fără de sandale,
Mă plimb pe nisip, pe nisipul moale!
Fără tine!
Atât de simplu, tu spui nu!
Mă lași, pleci! Chiar pleci?
Nu știu când glumești!
Nu știu când greșești!
De ce mă lași?
Adun nisip în palmă
Făcând câțiva pași!
Spre tine vin, cu visele mele!
De mână te țin!
Pe-o cărare mică, dar plină de stele!
poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip, poezii despre încălțăminte, poezii despre umor sau poezii despre plimbare
Câte poeme?
Câte poeme ți-oi fi scris?
Nici eu nu știu câte au fost
Și poate nici nu are rost,
Din vis rămâne numai vis.
Câte poeme am să-ți scriu?
Nici asta nimeni nu va ști,
Tu, dragul meu din poezii,
Este târziu, foarte târziu.
Câte poeme vor pluti
Fără să fie în colecții?
La începutul unor lecții,
Fără sfârșit te voi iubi.
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lecții, poezii despre colecționare sau lecții de engleză
I-am mulțumit tristeții
A trebuit să trec prin clipe bune,
Să le regret intens pe cele rele,
Ca să pricep ce sufletul îmi spune
Și să-nțeleg ce inima îmi cere.
Tristețea-i grea, însă mi-a dat povețe,
Îi mulțumesc rugând-o să îmi plece,
Ea are numai rolul să ne-nvețe
Și nu să stea în noi hâdă și rece.
Mă uit în urma ei mereu cum pleacă
Lăsându-mi iarăși loc de bucurie,
Zâmbește, însă, o să se întoarcă
Zâmbesc și eu, știind că va să fie.
Cumva, suntem prieteni de o viață,
Ne mai certăm, stăm supărați o vreme,
Eu sunt un ucenic, ea mă învață,
Cum să-mi pictez iubirea în poeme.
Te du tristețe, știu că fără tine,
N-aș mai putea hrăni ceea ce sunt
Și chiar de-n lipsa ta mă simt mai bine,
M-ai învățat să fiu pe-acest pământ.
poezie de Adi Conțu din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre mulțumire, poezii despre sfaturi sau poezii despre prietenie
Ce buze-au sărutat buzele mele, de ce și unde [What lips my lips have kissed and where and why]
Ce buze-au sărutat buzele mele,
De ce și unde, am uitat. Ce mână
Mi-a stat sub cap, spunându-mi noapte bună,
Nu știu, dar plouă și stafii rebele
Îmi bat în geam, ca să vorbesc cu ele
Și-n inimă durere vor să-mi pună
După flăcăi ce nu se mai adună
Să verse-n toiul nopții lacrimi grele.
Și-un pom stingher, atunci când iarna vine,
Ce păsări rând pe rând zboară departe
N-are habar, dar liniștea-l frământă;
Nici eu nu știu iubiri ce-acum sunt moarte,
Ci doar că vara a cântat în mine
O vreme doar, și-acuma nu mai cântă.
poezie de Edna St. Vincent Millay, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări