Umoriștilor ceferiști
De prin gări s-au adunat
Și toți plopii au tăiat
Să nu vadă călătorul
Că le stă, în plop, umorul!
epigramă de Barbu Morcovescu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi epigrame despre umor, epigrame despre gări sau epigrame despre căile ferate
Citate similare
Unui coleg epigramist
Că e ușor umorul meu,
M-ai acuzat!
În schimb, al tău e foarte greu
... De digerat!
epigramă de Barbu Morcovescu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și epigrame despre schimbare sau epigrame despre epigrame
Epitaf, unuia care, în fine... s-a ajuns
Toți vecinii tăi de drum
S-au ajuns în viață,-un pic.
Și tu poți spune acum
C-ai ajuns ca ei... pe dric.
epitaf epigramatic de Barbu Morcovescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre viață, epigrame despre vecini sau epigrame despre moarte
Plopii
S-au răsturnat
toți plopii
de aseară
Cu fulgi
de jos în sus
pornind
Și au nins
întaia oară
în plină vară.
poezie de Monica Danila
Adăugat de Sorina Minescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare
La răspântia căilor singuratice, unde călătorul e minune și glasul omului poveste, o colibă, dusă pe jumătate în pământ, stă locului neclintită.
începutul de la Șuer de Barbu Ștefănescu Delavrancea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre singurătate
Am adunat toți anii
Am adunat toți anii ce-au trecut
În calendare vechi și fără timp,
Tristeți și bucurii am petrecut,
Iubind iubirea-n orice anotimp.
Am adunat toți macii înfloriți,
Cu fir de iarbă verde i-am legat,
Să-i dăruiesc celor nefericiți
În noul an, c-un zâmbet nepătat.
Am adunat ninsorile târzii
Și pozele găsite prin album,
Speranțele, tăceri în poezii,
Cuvinte nerostite pân'acum.
poezie de Olga Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre zâmbet
- poezii despre verde
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre poezie
- poezii despre nefericire
- poezii despre fotografie
Unei actrițe...
Melodrama-i desuetă,
Comicu-i divertisment,
Îi deajuns să fii "cochetă",
Nu-i nevoie de... talent.
epigramă de Barbu Morcovescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre talent sau epigrame despre actorie
Epigrama
Cu gluma face casă
Țâșnește sau irupe
Străbate-orice cuirasă
Și pân' la urmă... ciupe.
epigramă de Barbu Morcovescu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui actor
Interpret, în tragedie,
Te-ai făcut de râs.
Dar să știi că-n comedie
Ai ajuns de plâns.
epigramă de Barbu Morcovescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre tragedie, epigrame despre râs, epigrame despre plâns sau epigrame despre comedie
Meteorologică
Când e vorba de prognoză
Situația nu-i roză:
Se prevede, pe de rost,
Starea vremii... care-a fost.
epigramă de Barbu Morcovescu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre trandafiri sau epigrame despre roz
Uneia care a petrecut toată viața
Să rămâi uimit și mut:
Ea petrece, la adică,
Așezată-n acest lut
... Singurică!
epigramă de Barbu Morcovescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre lut
Dragoste filială
Grijuliu îi e feciorul,
Toată luna-i duce dorul,
Dar, la pensie, apare
Să-l golească-n buzunare.
epigramă de Barbu Morcovescu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre pensie, epigrame despre iubire, epigrame despre dor sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Uneia
Să-i scădem, ca o favoare,
Dintr-o vârstă plină, rasă,
Doar câtimea ce n-o are:
Pe cei șapte ani de-acasă!
epigramă de Barbu Morcovescu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre vârstă sau epigrame despre timp
Domestică
Ca marinar de cursă lungă,
De când la pensie îl scoase,
Plictisul, soața i-l alungă,
Ținându-l numa-n cart, la vase.
epigramă de Barbu Morcovescu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre soție sau epigrame despre marină
Lui Barbu Morcovescu-Barno
Când mă gândesc că Eminescu
A fost cândva Eminovici,
Întreb acum pe Morcovescu:
"Descinzi, cumva, din Morcovici?"
epigramă de Nicanor Plămădeală din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre Mihai Eminescu
Unui meloman... cu apucături
A mai trecut și azi un hop:
Din încasări sustrase-un strop,
Dar, la bilanț, amicul Nae
Allegro tropo la pârnaie!
epigramă de Barbu Morcovescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre trecut, epigrame despre prietenie sau epigrame despre prezent
Trenul
Gări și iar gări se perindă pe-o cale
Dusă de-a valma, în ropot de tren,
Peste urcușuri ori pante domoale,
Des prin pustiuri și rar prin eden.
Gări cu peroane în tristă-așteptare,
Scrâșnet de frâne, sincope, final,
Strigăte, larmă, semnal de plecare,
Trenul ce iese din gară, brutal.
Unii îl pierd și așteaptă un altul,
Alții coboară pe câte-un peron,
Mulți își încep prin vreo gară asaltul
Spre un mai plin de speranță cotlon.
Stâlpii se-aleargă spre gara din urmă
Într-o-mbulzeală mai greu de-nțeles,
Căci, printr-o gară ce-a fost nu se scurmă
După ce calea-nainte-ai ales.
Gări și peroane și stâlpi ce aleargă,
Vuiet prin urme de pași, amintiri,
Trenul ce încă mai poate să meargă,
Eu... aruncând prin fereastră priviri.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre gări
- poezii despre trenuri
- poezii despre sfârșit
- poezii despre semnale
- poezii despre rai
- poezii despre frânare
- poezii despre brutalitate
- poezii despre amintiri
Actorului Amza Pelea pe când era director artistic al Teatrului Național Craiova
Ca oltean îți făcuși planul,
Dar plecând cu Nea Mărin,
Sucă, Veta și curcanul,
Ajunseși... director plin.
epigramă de Barbu Morcovescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre țări, epigrame despre teatru, epigrame despre artă, epigrame despre Oltenia sau epigrame despre Nea Mărin
Lui Dimitrie Jega nu-i plac rimele "Jega-Bega"
Ne-a mai spus amicul Jega
Că-i tare sătul de Bega.
Și-atunci, de-i e apa chin,
S-o mai dea și el... pe vin!
epigramă de Barbu Morcovescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre poezie, epigrame despre apă sau epigrame despre Dumitru
Trei crai de la răsărit
Trei crai de la răsărit
Cu steaua-au călătorit
Și-au mers, după cum cetim,
Până la Ierusalim
Acolo dac-au ajuns
Steaua-n nori li s-a ascuns,
Prin oraș ei au căutat
Și pe toți au întrebat
"Unde s-a născut", zicând,
"Un crai mare de curând?
Ca să mergem să-l vedem
Și lui să ne închinăm"
Iară Irod împărat
Auzind s-a tulburat,
Pe crai la el i-a chemat
Și în taină i-a întrebat
Zicând: "Mergeți de aflați
Și venind mă înștiințați
Să merg să mă-nchin și eu
Ca unuia Dumnezeu"
Craii dacă au plecat
Steaua iar s-a arătat
Și-au mers, până a stătut
Unde Hristos s-a născut.
Cu daruri s-au închinat
Și cu toți s-au bucurat
Iar 'napoi dac-au purces
Pe altă cale au mers.
Irod rău s-a necăjit,
Oaste mare a pornit
Și-n Viflaem a intrat
Pe toți pruncii i-a tăiat
De la doi ani mai în jos,
Să-l taie și pe Hristos.
Pe Hristos nu l-a tăiat
Domnul sfânt l-a apărat.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre religie, poezii despre oraș, poezii despre nori, poezii despre naștere sau poezii despre creștinism
Plopii fara el
Pe lîngă plopii fără soț
Trec anii cu încetul
Și ei ar fi aproape toți
De n-ar lipsi poetul.
El nu a fost nici cînd era
Doar trecătoare copii
Împrejmuiau absența sa
Și fără soț toți plopii.
La locul lor toți plopii sînt
Foșnind cu tot firescul
Dar n-au nici sens și nici cuvînt
Lipsește Eminescu.
Așa sîntem toți
Destinul ne-arată
Doar plopi fără soț
Cu soț niciodată.
Și primăria-i are-n stoc
Și-i numără într-una
Dar nu-i mai bate nenoroc
Și nu-i foșnește luna.
Nici primăvara nu dă sens
N-au vară, iarnă, toamnă
În jurul lor e-un gol imens
Ce Eminescu-nseamnă.
Iubita e acum pămînt
Pe care-aleargă mînjii
Sau a ajuns o frunză-n vînt
Într-unul dintre dînșii.
Mai bine nici să nu-i vedeți
Sînt niște plute oarbe
Numai poetul din poeți
În cer îi reabsoarbe.
Bat cît mai trist un gînd din toți
Frunzișul veștejescu-l
Pe lîngă plopii fără soț
Și fără Emïnescu.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre soț, poezii despre primăvară, poezii despre iubire, poezii despre iarnă sau poezii despre ghinion