Mormântul lui Charles Baudelaire
Subpământeanul templu prin gura-i idolatră
De sepulcrală cloacă rubin și zoaie bând
Un bot de zeu Anubis divulgă 'ntreg flambând
În joasă răutatea cu care crâncen latră
Sau noul gaz cum toarce o flacără mulatră
Prea multelor oprobrii ștergar aceasta blând
Dezvăluie un pubis nemuritor umblând
Dintr-un fanal în altul buimac și fără vatră
Ce foi uscate 'n burguri fără votive seri
S-o bine mai cuvânte încât prin adieri
Pe marmura zadarnic a lui Baudelaire să-și culce
Din nou învăluita absență în fiori
Ea Umbra-i tutelară otrava noastră dulce
De respirat așijderi unei mortale flori.
sonet de Stephane Mallarme din Album de versuri (2010), traducere de Șerban Foarță
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!


Vezi poezii despre seară, poezii despre răutate, poezii despre foc, poezii despre flori, poezii despre câini sau poezii despre Charles Baudelaire
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.