Cei doi copii de crai
Și fost-au doi copii de crai
Și ape-i despărțeau, profunde,
Și-un pod de lemn, atât vedeai,
Departe, cine știe unde?
Și se iubiră... Ce îndemn
Venea din apele afunde?
Că era podul vechi de lemn,
Departe, cine știe unde.
poezie celebră de Emile Verhaeren din Antologie de poezie belgiană (1968), traducere de Radu Boureanu
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre poduri, poezii despre lemn sau poezii despre apă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.