Repetiţie generală a ultimului drum

Cum vise şi speranţe se nasc doar în zadar
Azi moartea o salut iar vieţii îi pun belciug,
Visez un ultim show să-i las lumii în dar,
În dric blindat de sticlă şi fără de coşciug.

Îmi iau coroane singur, din alea naturale,
Tocmesc şi gospodine experte în colivă,
Invit vreo opt amante să-mi fie bocitoare
Iar la priveghi să-mi cânte neapărat o divă.

Şi ne distrăm, şi bem, jucăm desculţi în foc,
În pauze concepem copii şi epitafuri
Iar la crăpat de ziuă o luăm uşor din loc
Spre cimitir, solemn, soboruri şi tarafuri.

Iar eu... ce stare de plăcere, ce-mplinire
Pilit şi tolănit ca Ramses pe patul auriu,
Înconjurat de flori, condus spre nemurire,
În dricul cel de sticlă, defunct şi totuşi viu.

Râzând, trimit gloatei bezele sprijinit în cot
Şi cânt cu lăutarii despre amor şi bani,
Acum pierdute-s toate şi eu pierdut de tot.
Între fete frumoase, flori, popi şi opt ţigani.

Dar plouă în cimitir şi brusc mă răzgândesc,
Parcă-i frumoasă viaţa cu tot ce-i rău în ea,
Îi spun prin semne bocitoarei-şefe c-o iubesc
Se urcă-n dric şi schimbă-n roz povestea mea.

poezie de Sorin Stoica (8 octombrie 2023)
Adăugat de Sorin Stoica
Votează! | Copiază!