Pe linia aia obturată
se înghesuia un ultim vagon
era de-o seamă cu el
s-a târât până la marginea
orașului chior de somn
troncănea la fiecare îmbinare
de linie aruncată direct pe pământ
nu înțelegea cine l-a convins să urce
și se simțea jupuit de vlagă
când a ales să stea pe scaunul tare
lipsit de burete sau mușama
linia se vedea pe geamul cu muște
mari și neașteptat de negre
strivite cu blândă lentoare
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vasile Culidiuc. [Vezi poezii despre trenuri, poezii despre somn, poezii despre oraș, poezii despre negru sau poezii despre muște
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.