Canvas abstract cu fericire
Ceai de tei și mentă, convingerea că va
urma o toamnă docilă și lungă,
câmpul meu electromagnetic
pregătit să coboare bariera, să permită accesul.
Ne așteaptă o luptă incertă,
capcane noi se deschid și încearcă să ne rănească irecuperabil,
pe străzi, prin cartierele vechi,
un nou val de ură se propagă,
e de ajuns să treci prin el, e așa ușor să iei toată energia aia,
să o dai mai departe.
Să ies din zona de confort acum e tot ce îmi trebuie,
să spulber, să înving, să mă satur.
E timpul să mă reinventez, îmi spun,
privindu-mă pe furiș
în oglinda ovală, vintage.
Am nevoie de un detox afectiv,
să agăț pe peretele acela negru
din mintea mea
un canvas abstract cu fericire.
Adu-mi aminte
când a explodat totul
în confetti,
cum am ajuns să ne-nchidem în
ficțiunea asta maladivă
crezând că nimeni nu se va atinge de noi,
că suntem speciali,
că ni se cuvine totul.
poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre victorie
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre tei
- poezii despre negru
- poezii despre fericire
- poezii despre energie
- poezii despre ceai
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.