Mirifică oglindă
Când mă privesc în ochii-ți, ce mirare!
O îndoială mă cuprinde-ndată-
În ei parcă zăresc întâia dată
Ființa mea, cu-o față-ntrebătoare.
Privirea-mi stă umil să iscodească
Și să pătrundă taina din adâncuri.
Sub zbateri de uitare caut tâlcuri,
Ce viața-n doi să nu ne-o adumbrească.
Dorințele încep să mă cuprindă.
Să-ți intru-n suflet, căutând răspuns,
La toate câte sunt și mă colindă.
Vechi gânduri din cenușă vor s-aprindă
Flacăra mea, sub care m-am ascuns
În ochii tăi, mirifică oglindă.
sonet de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre uitare, poezii despre suflet, poezii despre ochi, poezii despre gânduri, poezii despre foc, poezii despre dorințe sau poezii despre cenușă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.