Întreb

Aşează-ţi monotonia lângă sânul meu
s-auzi cum bate iarba în altă iarbă
nicicând un fir de păr n-a fost stors de culoare
de parcă acesta ar fi neimportant
ori prea bătrân ori prea golit de substanţă
arzând hâtru a gingăşie anul îşi culege plasma
şi o pune pe cântar am mai tăcut o dată
Aşează-ţi pudoarea deasupra ghindelor
să simţi cum sunt pătrate
un cal din rumeguş atârnă de o mână
pe care nu o cunoaşte suficient de bine
Întreb de plictiseală
Cine a pus laptele în capră
oul în găină
şi pe mine în această viaţă şi nu alta

poezie de Sonia Kalman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!