Drum cu oameni spre înălțare
când piciorul calcă strâmb poteca
la limita acestui timp o cruce se înalță
unde capăt nu e
e chin
mă împart în văzul tuturor
cu un ceas mai târziu de ultima cântare
omul meu plânge în oglindă
iar ploaia mult așteptată
îi brăzdează chipul în defileuri
și uite-l cum curge uriașul lui Dumnezeu
poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Silvia Bitere. [Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre religie
- poezii despre plâns
- poezii despre ploaie
- poezii despre picioare
- poezii despre limite
- poezii despre cruce
- poezii despre ceas
- poezii despre Dumnezeu
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.