Cu cât un om este mai deosebit de ceilalţi, cu atât mai puţin se aseamănă el normei – normei, în dublul ei sens, de medie şi de ideal. El îşi pierde individualitatea, în schimbul conformării sale la normalitate sau la ideal. Totuşi, însemnătatea persoanei este întotdeauna relaţionată la comunitate. Căci după cum o piesă de mozaic are valoare numai prin relaţia sa cu întregul mozaicului, tot astfel unicitatea persoanei umane îşi găseşte pe deplin sensul numai prin rolul pe care îl joacă într-un întreg. Astfel, sensul persoanei umane ca personalitate indică dincolo de limitele sale, înspre comunitate; fiind orientat către comunitate, sensul individului se transcende pe sine.

citat clasic din Viktor Frankl
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!