Negrul seduce
Negrul se duce
Sub coji de culoare uscată
Își caută soarta.
Toamna-și omoară culorile toate
Vântul un cântec înalță,
Și-și leagănă poarta.
Scârțâind se învârte
Pământul pe axa-i bătrână
Își târâie scoarța.
Spațiu-și revarsă planetele toate
Lumina se teme, ce neagră e groapa...
Și gata e harța.
Viața aleargă
Gâfâind, cursa nebună
Trage pe dreapta.
Dușmanul pândește finalul de linie
Cronometrul așteaptă în mână
Oare-i învinsă,
Oare-i stăpână?
Fereastra emană odor de-nviere
De după lentile
Se măresc curioși privitorii
Soarta își caută
Culoarea uscată sub coji
Printre raze
Negrul seduce.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ruben Bucoiu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre negru
- poezii despre lumină
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- poezii despre sfârșit
- poezii despre seducție
- poezii despre planete
- poezii despre muzică
- poezii despre lentile
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.