Brebenel şi Brebenela

Brebenel şi Brebenela
de la
care se aşteaptă
parte dreaptă
fiecare să îşi facă,
e o placă
ce o spun din totdeauna,
el îi trage cu "nebuna"
ea din dragoste
nu-l scoate...
pacoste, mii de păcate
ea, rebela
Brebenela, le îndură
când adeseori se-njură...
rea de gură
şi de fel
rea de tot pe Brebenel...
încât pot ca să socot
că nu e departe clipa
când se vor desparte
luând fiecare-n parte
ce credeau că le-aparţine,
Brebenela mai puţine
ce-o găsi prin bătătură...
luă una peste gură
iar ca soţie
cât să fie de-o hoţie...
faţă de el, Brebenel
simbol clar al bărbăţiei
ce luă... darul beţiei...
Şi... nu-i unică sechela
Brebenel şi... Brebenela!

poezie de Gheorghe Gurău (3 decembrie 2009)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Votează! | Copiază!