Hulă
al neființei viciu-n sânge doarme
scriind pe alb de noapte omenească
din insomnia eternul să se nască
și să se vândă pe sub mâini de karme.
aprinsă-n patimi carnea e o iască
acelorași nimicuri zise-n larme
minciuni de foc în lacrimi să se sfarme
dar adevărul încă necunoască.
în ochii tăi la mine dau citire
cum au mai spus icoanele-n bordei
și-n rugăciuni ce cresc la mănăstire.
spre dumnezeu cel tată dar holtei
cioplești un fir de dragoste subțire
ce-l poți tăia ușor, de obicei
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Hermes
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre tată
- poezii despre sânge
- poezii despre somn
- poezii despre ochi
- poezii despre noapte
- poezii despre naștere
- poezii despre mâini
- poezii despre minciună
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.