Hulă
al neființei viciu-n sânge doarme
scriind pe alb de noapte omenească
din insomnia eternul să se nască
și să se vândă pe sub mâini de karme.
aprinsă-n patimi carnea e o iască
acelorași nimicuri zise-n larme
minciuni de foc în lacrimi să se sfarme
dar adevărul încă necunoască.
în ochii tăi la mine dau citire
cum au mai spus icoanele-n bordei
și-n rugăciuni ce cresc la mănăstire.
spre dumnezeu cel tată dar holtei
cioplești un fir de dragoste subțire
ce-l poți tăia ușor, de obicei
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Hermes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre tată
- poezii despre sânge
- poezii despre somn
- poezii despre ochi
- poezii despre noapte
- poezii despre naștere
- poezii despre mâini
- poezii despre minciună
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Sub cerul ca spinarea de lacherde
Sub cerul ca spinarea de lacherde
Lumina e puțină, nefirească
Și ploi ne sting o flăcăruie-n iască
Abia aprinsă-n duh, să ne dezmierde.
În piepturi tristul prinde să se nască
Și rece-arzând e-n plaiuri rostul verde
De frig și frică visul ni se pierde
Drept oameni diavoli să ne recunoască.
Dar cu dreptate este vremea asta,
E toamnă, dragă, hai nimicuri zi-mi
Și-alină-te că-n tine-mi doare coasta.
E înc-amor, iertat de profunzimi
Și-n sânge ne încăierăm și basta!
Pe-adânc ori nalt tu rana clipei ști-mi...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Anonimus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre lumină, poezii despre visare, poezii despre verde, poezii despre toamnă, poezii despre ploaie, poezii despre iertare sau poezii despre frică
E moartea cântec boală veche
ți-s ochii înrămați în lăcrimare,
icoană ce-mi veghează ruga-n buze
ce-i abur care suie-n vămi confuze -
ni-s existențele cafele-amare...
visării depărtările ni-s muze
slăvind cu stih a zborului chemare
și cât clipita-i Dumnezeu de mare
la sânul întrebărilor lăuze.
infern de preacuvinte-n sânge doarme
scăldând morminte-n înserări de om -
plutesc pe umbre îngeri fără karme...
prin timpul cu secunda galantom
sicrie vin, ființa să o sfarme
și-i cântecul ades de-amurg simptom...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre timp, poezii despre muzică, poezii despre moarte, poezii despre îngeri, poezii despre zbor, poezii despre versuri sau poezii despre vamă
Fără stih
biserici triste-n haos ni se-arată
din hăul rugăciunilor bețive
ebrietate-n lumânări naive
pe-altarul cărnii, raiului erată.
mă șterg la gură de-alte-n ceas motive
și-n clipa ce aleargă, înserată,
spre dimineață-n duh, din lut a plată
zidim pe sânge patimi lenitive.
tăceri ne țes în vise taina-n straie
căzând în liniște ca într-un morb
dar chinul existenței ne-ncovoaie.
din strigăt de ființă-n cuget orb
la Dumnezeu, în sacra lui odaie
nu ne e stih, nimicuri gândul sorb...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre seară, poezii despre rai, poezii despre prăpăstii sau poezii despre poezie
Pseudo flămând pe corabia serii
Îți povestește-n sânge clipa viul
Și-n vârf cu azi e-al vieții tale scondru
Iar gândul tău spre mâine, ipohondru
Din vise-n piept îți strică poeziul.
În rugăciune-s îngeri, tot norodu',
Iar Tatăl Om își recunoaște-n Fiul
Tu îmi înveți cu liniștea târziul
Femeie de iubit, de taine codru.
La mijloc eu și-n mine timpul zbiară
Ci spre mormânt mi-e veșnicie-n dinți
Tabloul tău, cel înrămat cu sfinți
În duh îmi dă merinde-n ceas de seară.
Că mult mai flămânzesc, doar Domnul știe,
În suflet alb ca-n patimi de hârtie...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Ganymede
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre viitor, poezii despre viață, poezii despre suflet sau poezii despre sfinți
Stea
să-mi zămislești uitări, ebrietate
în sângele topit de frică-n iască
și-n ochi de-amor zeiri să ne privească
la focul unei umbre cu dreptate
sub pași de întuneric să se nască
lumini, merinde tainei vietate
să dorm în lan cu flori necugetate
sub coajă de ființă-n Stea firească
făptura-n patimi de sicrie fuge
din gândul cel ridat de-a vieții nopți,
o dimineață suie din coșciuge
în pieptul tău cu rouă să m-adopți,
în Coasa ta fecior să-ți fiu, conjuge
pe cât amant iubirea zorii copți
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Solaris
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric sau poezii despre rouă
Un imn femeii credincioase
Tu ai fost creată de Mâna Celui Sfânt
Coroana frumuseții ți-a pus în chipul tău
Ești darul cel mai scump și ajutorul potrivit
Ca să crești copii și să-i aduci la Dumnezeu.
Nu totdeauna drumul tău ți-a fost ușor
Dar te încuraja mereu puterea rugăciunii
Încredințată în Domnul aveai un singur dor
Ca să fii tare... să poți ține piept minciunii.
Tu ai crescut eroi... ce au păstrat credința
Persoane importante dar și simpli lucrători
Și în rugă pe genunchi tu ți-ai dăruit ființa
I-ai binecuvântat... și ei au fost biruitori.
Numai tu alini dureri și inimi întristate
Iar printre lacrimi doar tu poți să zâmbești
Tu îți crești copiii cu dragoste și bunătate
Și ești gata pentru pruncii tăi să te jertfești.
Ești nor de martori a fiicelor lui Dumnezeu
Ce au sfărâmat puteri prin post și rugăciuni
Tu n-ai dat înapoi când ți-a fost în viață greu
Dar ți-ai păstrat căminul de a lumii stricăciuni.
Multe lacrimi din ochii tăi frumoși au curs
În suferințe... pe obraji... în clipele durerii
Tu toate pe genunchi lui Dumnezeu i-ai spus
Și El te-a binecuvântat în ceasul încercării.
Tu ești un diamant... tu ești o piatră rară...
Ce ne strălucești în întuneric ca o stea...
Căci o femeie credincioasă... este o comoară
Iar să se jertfească poate doar numai dragostea.
poezie de Mihail Cebotarev
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre jertfă
- poezii despre iubire
- poezii despre frumusețe
- poezii despre femei
- poezii despre durere
- poezii despre creștere
- poezii despre copilărie
- poezii despre cadouri
Ascultând tăcerea
de frumusețe ai făptura udă
și feeria ta aleargă-n oră
cu preacuvintele intrând în horă
în vremea cea puțină și zăludă.
tăcerea sta aproape ca sonoră
și lacrimile tale îmi sunt iudă
a ta privire de invoc a ciudă
și rugăciuni o pace grea imploră.
ci iar suiai pe tâmple gânduri multe
ce nu-și găsesc lumină de soroc
și nu-i auz la ele să asculte.
adorm în sânge patimi ca de foc
în mine năvălind din catapulte
și țes în aer umbre-n nimb de joc.
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Atlantis
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pace, poezii despre ore sau poezii despre jocuri
Orb la gând
o naștere-n vecie-i într-o moarte
lichefiind un diamant minciunii
licoarea asta-i stih în toți străbunii,
un strai ce-n trup de infinit să-l poarte.
ci pe pământ se-mbracă-n clipă unii
a oglindi eternu-n ochi ce-s foarte
adânci, ce suie, țin a slăvii toarte
dar cad în urmă-n viciul rațiunii.
în dimineața neființei cheamă
un orb la gând visări și-n calea sa
mai curge încă fir mărunt de teamă.
ci adevăruri urcă-n duh, în șa
pe lutul ce biserica-și destramă
pe Domn din rugă a-L descătușa...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Nix
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lut, poezii despre infinit sau poezii despre gânduri
Dor de tine, tată
Am un dor nemaipomenit de fierbinte
Ce mă arde în interior,
Este dorul de un părinte
Un dor nebun și arzător.
E greu să trăiesc fără dragoste de tată
E greu să fiu singură printre străini
Să cresc precum o floare fără apă
Sau ca un trandafir lipsit dr spini.
Ce dor îmi e de tine, acum, tată,
Eu te iubesc enorm și te respect.
Dar nu ai fost lângă mine o viață,
Și asta cel mai tare eu regret.
Am vrut să fiu și eu o fată,,
Să am multă bucurie,
Să cresc alături lângă tată,
Dar iată, nu a fost să fie.
Dar sper că va veni și ziua
Când și tu îți vei da seama
Că e foarte greu să fiu fată
Și să cresc numai cu mama.
poezie de Maria Crudu (27 ianuarie 2018)
Adăugat de Maria Crudu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre trandafiri, poezii despre superlative, poezii despre respect, poezii despre nebunie sau poezii despre mamă
Toamnă
în jos e-argint, deasupra în topire
și toamnă, Doamne, cât păcat s-ajungă;
se coace vinul în beție lungă,
intrând în patimi, negăsind ieșire.
rotundul clipei rostogol străpungă
în truda rugăciunii, fum subțire,
în pisc de oameni, sânge-n toropire,
să plouă imn pe-altar de taină ciungă.
în verde vine grea vinovăție
de reci și de tăcere vâlvătăi,
un foc ce pârjolește văzul ție.
că și acum femeie-s ochii tăi
privi prin ei hârtiei bogăție
să scriu naturii vreme-n vâlvătăi.
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Urania
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre vinovăție sau poezii despre vin
Invers sonet
cât încă sânge a ființă urlă
necoborând din pământeanul ropot
mai am puținul din înalta surlă...
înfigu-mi umbra-n larma ta de clopot
și rugăciunea mi-o agăț de turlă
bisericii veninde, blândă,-n șopot.
de o eternitate-ncerc te-a scrie
dar nu găsesc spre Paradis cheița,
îți netezești de frunză-n trup rochița
pe sub aceeași ploaie cu sicrie.
ci sunt lăuze nopți ce cuceri-ț-a
nesomnul, alb, pe taine bisturie
să taie morb în plaga timpurie
și să întorc spre tine iar penița...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rochii, poezii despre creștinism sau poezii despre chirurgie
Numai tu poți vedea
atât de multe
poți vedea
într-o picătură de sânge
o flacără de iubire se stinge
precum destinul în flutur
atât de multe
poți vedea
într-un bob de rouă
lama unui fir de iarbă
tocmai îi desface inima-n două
atât de multe
poți vedea
într-o gură de aer
uraganul din clopot a spart
timpanul vrăjit unui vaier
atât de multe
poți vedea
într-o privire de orb
grape de patimi
înjugate la carnea luminii
atât de multe
poți vedea
într-o picătură de sânge
poverile pădurii din cruce
dumnezeu plânge
un crin
definitiv
aripele își frânge
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uragane, poezii despre păduri, poezii despre plâns sau poezii despre gură
Noapte către zi
mi-e cerul greu de stele făr' de vină
în noaptea ce cu lene mă străbate
din calea ta și umbra se abate
de-i îmbrăcată-n vremuri de hermină.
la ușa raiului o rugă bate,
o lacrimă-n priviri e-n rădăcină
vin păsări, înțelesuri de rugină
de ou cu miez în șoaptă întrebate.
și-n plin de-a ta făptură, zări ce-mi frânge
apropii des distanțe-n vămi de karme
iubirea ta în brațe îmi adoarme
sub piele-ți beau albastrul tot din sânge.
pe nimfe de lumină-ncalec iute
în soarta lină-a dragostei știute.
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Nox
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele
Ecou minim
Sub pas de om e umblet de minciună
Veghează umbra-n zarea lumii, mica
Și în infern de șoapte ești, adică
Femeie-n sânge foc având să-mi spună...
De-acolo fumul rugăciuni ridică
Seninul trist pe miez să se depună,
Ci stihul ne e dat spre împreună
Că frigul din distanțe doarme-n frică.
Absența ta îmi locuiește-n perne,
În adevăr e Raiul rătăcit,
Din pipa vremii suie căi eterne...
În poezia timpului ghicit
Ne zice-n văz o rază-n zori a cerne
Și-n moarte-i duh de luturi sărăcit...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Ardeleanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe sau poezii despre iad
Strigăt
Sângele băut de existență
în interiorul rugăciunii e omul
la fântâna cerului sunt merinde de ploaie
mâncăm apa clipelor, curgătoare
pârâiașul trecerii timpului în viața asta minusculă
cât o afacere cu Dumnezeu
pe banul de Luntre
Femeie, în nenumele tău fac nuntă
pe degete preotul Dumnezeu ne-așază inele
veacul ne intră în piele
și doarme cuvântul
Doamne, lumina Ta presară umbre
beția neființei canin adulmecă mormântul
când liniștea prin mine e să umble
Tăcere, doamnă a mea
ți-am furat un zâmbet de tristețe
pe unde
larva adevărului se-ascunde
și-n pace-a diamant mințea
din politețe
Doamneee, multul mi se-mpuținează!
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Ozon
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet
Sonet cu rime facile
pe alb de insomnie-s taine scrise
misterului de diamant lucire
în perne bând poem de fericire
pe rană umbra cântec făurise.
ne ticluiam pe cer în adâncire,
la zarvă clipa vorbei ne oprise
vopsiți pe guri șoaptă, sus zărise
a noastră stea divina rătăcire.
erau averi de vise, slovă-n lapte
a tălmăci văpaia fiartă-n frig
și-n înțeles cu miezurile coapte.
din ochii tăi o depărtare strig
privindu-ți văzul, mut în multa noapte
și-n calea apei timpurilor dig.
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Pikky
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lactate, poezii despre fericire sau poezii despre diamante
Sonet îmbibat în nimicuri
Tu te-ai născut odată cu-a ta moarte
Ești lebăda ce va cânta-n crepuscul
Tăcere-ți este viața, drum minuscul,
Spre mâine amintirea să și-o poarte.
E cartea existenței tale-opuscul
Cu ale clipelor luciri de arte
E Dumnezeu aici enigmă foarte
Pe zare-n dimineților corpuscul.
La numărarea banilor de Punte
Suindu-ți sângele pe eșafod
Ți se deschide ochiul cel din frunte.
Minciuna e un demon ce-i apod
Când înger adevărul din grăunte
Se mai întinde leneș în izvod...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Grinch
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă vezi Dumnezeu
Puternic și sfânt
Pe veci legământ
Cu Tine-am făcut
Doar cu Tine
Te chem Dumnezeu
Și sufletul meu
Cu lacrimi de lut
Strigă-n mine
Spre Tine.
Ești inima mea
Ești viața din ea
Ești tot ce-mi doresc
Pentru mine
Și sufletul meu
Ți-l dau Dumnezeu
Și nu mai trăiesc
Fără Tine
Știi bine.
Cu pleoape de dor
Mă mângâi ușor
Privirea Ți-o-ndrepți
Către mine
La margini de rai
Cu dragoste stai
Mă chemi și m-aștepți
Lângă Tine
Pe mine.
Asculți, Dumnezeu
Auzi, Dumnezeu
Mă vezi, Dumnezeu
Mă crezi Dumnezeu
Mă știi Dumnezeu
Mă chemi, Dumnezeu
Sosesc, Dumnezeu
Ești Tu și sunt eu...
poezie de Adriana Cristea (30 martie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre sfințenie sau poezii despre inimă
Ochii tăi
Ochii tăi sunt limpezi ca lacul liniștit
În zilele când vântul adie abia simțit
Și sunt adânci ca marea acolo-n depărtări
Unde vapoare albe plutesc spre alte zări.
Ochii tăi sunt pașnici ca mielul alb și pur
Ce paște liniștit cu oile în jur
Și parcă-s nestemate, atât sunt de frumoși,
Iar râsul tău îi face zglobii și luminoși.
Ochii tăi sunt bruni ca ursul din Carpați,
Pe care-l vezi atunci când codrii îi străbați,
Dar sunt cu mult mai vii decât de obicei
Atunci când chipul meu se oglindește-n ei.
poezie de Octavian Cocoș (10 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oi, poezii despre alb, poezii despre zile, poezii despre vânt, poezii despre urși, poezii despre râs sau poezii despre promisiuni
Poem al cărnii cu viciu a nefi
Fiind, de cazi în umbre-a morții viciu
Grăind un întuneric plumb a noapte
Ți-s rănile din gând în chinuri coapte
Și-n sânge ai de patimi edificiu.
Cu mine te-nvelesc și bându-ți șoapte
În tine intru prin sărut, indiciu
De cuget ce mi-l țin pe drum de-ospiciu
În orizont stricat, în zări inapte.
Acolo-n plaga clipelor de piatră
Cu ochi din frunte-n răcnet te-am văzut,
Exiști a neființă idolatră.
Din brâu a toamnă frunza ne-a căzut
Și-n iarna de hârtie stih e-n vatră...
Amor, poem al cărnii, imn de lut...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Poesis
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut sau poezii despre plumb