Dâră din balans
Simțind că mereu te iert
Infingi cuțit după cuțit
in piept,.. lăsând în urmă dâră
Sufletului meu, ruginită..
Pe fila-mi lumii de bazalt
Într-un balans de rănit...
De condei ție cu sânge smerit.
și nu prea știu cât o să mai salt...
Genunchii-ngropați-n asfalt
In soclul dăruit de ador
Cu inima-mi poeziilor
In această ploaie în asalt
De miraje ce par tulpine
De flori ce-mi sunt venine
Guri deschise de hangere
Cu șerpii șoaptelor morgane
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Petru Daniel Văcăreanu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre șerpi
- poezii despre sânge
- poezii despre suflet
- poezii despre smerenie
- poezii despre poezie
- poezii despre ploaie
- poezii despre iertare
- poezii despre gură
- poezii despre flori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.