Dâră din balans

Simţind că mereu te iert
Infingi cuţit după cuţit
in piept,.. lăsând în urmă dâră
Sufletului meu, ruginită..

Pe fila-mi lumii de bazalt
Într-un balans de rănit...
De condei ţie cu sânge smerit.
şi nu prea ştiu cât o să mai salt...

Genunchii-ngropaţi-n asfalt
In soclul dăruit de ador
Cu inima-mi poeziilor
In această ploaie în asalt

De miraje ce par tulpine
De flori ce-mi sunt venine
Guri deschise de hangere
Cu şerpii şoaptelor morgane

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dialog

-Frunze de toamnă, frunze nătânge,

Miezuri de piersică, pline de sânge,

Cum v-aţi rănit atât de cumplit?
-N-am bănuit, n-am bănuit

Că soarele poartă-un cuţit, un cuţit.

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se par venine

Ce e mai de valoare
Fila pe care vei scrie
Poete,.. sau versurile?
Tu, ce nu ştii luturi
Tu, ce nu ştii lacrimi
Tu, ce nu auzi inimi
Tu, ce e zbor de fluturi?
Fumului scrie-mi tu
Apa-mi sculpteaz-o tu
Zăpada dă-i pară tu
Ierbii dă-i aripă tu
Cu firul mic de nisip
Ce e mare că-mi ţip
Asa de mare, mare
Cât o pădure, mare
Ce fila nu o are
De diamant ori soare
Punctului de început
Ce-l scrii născut în lut
Pe filele de carne
Despicate-mi Doamne
De sus, sus din Paradis
Un vis prea mult interzis
Când poetul din mine
Scrie versuri ronine
Pe miere de albine
Şi lumii-i se par venine

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duhoare printre candoare
Miraje ce par mirare
Lumea noastră-mi floare
Carnivoră-n umbrare

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fila-mi sicriu...

Fluiraşul mie izvoraş
Când dorul mă arde nărăvaş
Frunza-mi este ie
In gerul fără a ta privire...
Codrul mie dragă casă
De când numai eşti acasă...
Fânul de pe câmpie-mi pat de seară
Când soapta ta din lună nu coboară...
Muntele-mi tăcere
Pentru al meu dor şi durere...
Prutul mie scăldătoare
Când inima după tine moare...
Fila-mi sicriu
Când dorul mi-l scriu...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem Nazteca

Condeiul am să-l bag în buzunar
Pe fila lumii să plec hoinar...
Lăsând în urmă, poemele cărare
Spre muntele ce se vede-n zare.

Unde am să aştept cu o floare
Să apari poem de mirare!
Cu şoapte de metafore
Să dai lumii mele culoare.

Căci acum sunt conturul de tuş...
In lumea lui Gopo în rostogol
Un cerc de ochii fără tine gol
In vortex de nisip prea nesătul.

Ce lasă in urmă doar pietre
Cu numele tău scris Nazteca...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stele coapte

Eu sunt ploia din cuvinte
Tu eşti portativ de curcubeu
Unde stropii mi ritmezi în note
Pe culori..

Să cânt prelins pe filă
Ce-mi esti tu de curcubeu
În zgomotul rostogolirii mele

Într-un cântec ce-mi arde stropii
In fantasme aburinde
De gutui coapte în cuptor

Stropite cu mierea şoaptelor
Pudrate cu atingeri uşor
În cântecul îmbietor

Al stelelor coapte
În priviri în noapte

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninsori de răvaşe

Aprind şi reaprind lumânări
Dar mereu se sting cu parfumul tău
La orice gând ce numai e al meu
Cu inorogi albi-mpodobiţi

Cu flori pe coame din părul tău
Ce-mi aprind în galopul gândului
nărăvaş în mireasma ecoului...
Ce mă cravaşează prea sămădău.

Cu numele de pe potcoavele
Ce calcă înăuntrul pieptului,
Lăsând încrustat pe piatra lui
Heroglife de pară cu şoaptele..

Lăsate de tine să-mi fugă
Cu a dorului tanină rugă,
Hăituind bătăile crud de fulgi..
În petale căzute pe inorogi

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Promisiune

Să te iubesc... şi-apoi să mor,
Te vreau mereu, te vreau cu dor
Să-ţi ascult glas în fraze lungi,
Să ţi le sorb, să nu-mi ajungi!...

"Apoi", să n-am, de nu eşti tu,
De nu-ţi dau zâmbet plânsetu'
Şi nu-ţi sunt stupii lumii-n miere...
Să n-am durerii mângâiere!

Parte să n-am, de linişti, somn,
De nu-ţi fac înger din demon,
De nu te port în zbor de vise...
La Rai, să nu am porţi deschise!

Să mă fac pânză de culori,
De vrei eternul, să nu mori,
Din inima-mi să-nmoi penel...
Pentru duşmani să-ţi fiu rastel!

Din ochi, să-ţi fiu iris de flori,
Să răspândeşti galactici sori,
Ce-şi iau din mintea-mi doar lumină...
Să-ţi spăl greşeli, să nu ai vină!

Să-ţi fiu o palmă de Divin,
Să stai, să-mi sorbi din sânge vin,
Să te-arăt lumii, să te strâng...
Să-ţi dau dorinţele ce-mi frâng!

Să calci, mă torn, în cald asfalt,
Să urci, sunt scara de bazalt,
Să dormi, sunt puf de Paradis...
Să râzi, îţi fac iubiri din vis!

Doar dă-mi candoarea de copii,
Să le fii chipuri -veşnici vii-...
Şi Steaua mică de mă înalţ
Ţi-o fac Luceafăr, ring de cuarţ!...

Îţi rămân plasma de iubiri
Ce curg, din crucea-n răstigniri...
Sunt praf din spaţiu, sunt un gaz...
Sunt eu, gropiţa-ţi din obraz!

Îţi voi fi-n jur, mereu, fuior,
Un fum, din drogul meu de dor,
Să te ating, să-ţi fiu respir...
Parfum, de-un spin de trandafir!...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce să mai vreau

Ce-mi place aici să trăiesc
Femeile ce le iubesc
Se transformă prea nebunesc
In versul meu ce nu-l amăgesc
De alţii se îndragostesc

De ce înainte nu vedeau
Şi ce as vrea să mai şi vreau
Dacă eu văd femeia un meandru
Ritm inimii cu sunetul tandru

Şi când ei sunt umbră şoaptei
Ce eu o nasc din florile de tei
Ce ai putea la viată să mai vrei
Decât să zâmbeşti printre ei

Căci când vezi că te studiază
Şi incep din nou să viseze
Ce-o fi, amăgiri sau noi teze
Privesti cum versul tău vibrează

Minunându-te de ce poti ţine
Ascuns şi îngheţat în tine
Sub ţurţurii lumii venine
Minuni ale iubirii senine

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem

Lasă trupurile
să ne fie şerpii
ce se sărută
într-un infinit

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul visului

Un vis trăit
e acel puf de păpădie
ce arde într-un albatros
cu zbor de colos
lăsând în urmă dâre feerie
de curcubeu cu semn de infinit

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocon de genune

O tu... fiinţă-mi minune
Lumii cocon de genune
Am exista fără tine
De nu frămânţi tu, pâine

Tu, alăptezi cuvinte,
Esti bărbatului tanin
Sângelui aromat vin,
In cascade inversate...

Şoaptă a şoaptelor
Coborând in nopţi stele,
Legând fulgerul vorbelor...
Pe coapsă in fundele

Curcubeielor de ador
Mângâindu-ne de nori
Sărutându-ne clipelor
Parfumul nemuririlor

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Cine ar bandaja un suflet
Ce sângerează rănit
Nimeni...
Pentru că nu mai ascultăm de el
Ne grijim de trup...
Uitând vocea sufletului..

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ambrozie ţie, muză

Recită-mi nemurirea
Şi-ţi voi dăruii, poezia...
Citeşte-mi doar tu iubirea
Şi voi murii în ambrozia!

Ce-ţi scălda viaţa cu amnezia
Să simţi panteonul, soclu-ţi
Cu poeţii ce par preamăriţi...
Închinaţi ţie prea smeriţi!

În şoapta ta miraţi-mpietriţi
În trepte, muză de infinit

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iris perlă

Tot mă întreb, ce-mi eşti?
Căutându-te-n poveşti...
Recitându-te prin poeme!
După şoaptele-ţi boeme...

Şi ce-ţi sunt,.. viaţă, moarte!
Herghelia să te poarte
De bătăi unicornate
În tripolaritate!

Ce -mi răsare condei..
De unicorn printre tei!
Vino să ţi-l ploconesc
În bucium îngeresc..

Cornul condei demonesc.
Negrul lui să-l albeşti
În poemele poveşti,
În astre să te slăvesc!

Luna să ţi-o vrăjesc
Coborând în scoică
Pentru irisul perlă!
În care mă topesc

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi se pare...

Majuscule de fumuri-n cuvânt
Se pare că-ţi sunt în cafea, vânt..
De sirene cu iz îndulcitor
Cu măşti de răsărit, viselor..

Şi nu stiu cât oare,.. mi se pare
Când totul pare ce şi nu pare
Coincidenţe întâmplătoare?
În reflex de umbre-nşelătoare

Mi se pare,.. sunt ucigătoare?
Când ecoul lor ascuns tare, doare..
Când intră in piept şi lasă-n urmă
Sfori priponite ce-mi curmă

Grumazul condeiului-mi de tei
Ce-mi lasă scorburi cu stropi
Ce zboară-n sălbatici corbi de clei
Pe lăstari făr'soţ din lemn de plopi

Cu apostoli ascunşi sub glugi
Aprinzându-le-n iudee ruguri
Lasând in urmă cenuşă de rugi
Din poezii duse de corbi-n ciocuri

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

...La cuţite

poezia
este atât de duioasă
ca un cuţit abia pătruns în carne
.
şi trece desculţ grafitul prin laptele foii
(precum Iisus deasupra apelor)
lăsând urmă de cuţit ce poate străpunge
doar carnea Cerului
.
dacă niciodată vreun ochi nu va lumina foaia
toate umbrele trecătoare pe străzile preajmei
vor resimţi neînţelese răni de cuţit
/
poetul este doar aruncătorul de cuţite cu ochii închişi
în mărul de deasupra capului fetei
iar voi o bănuiţi... muză
.
odată şters cerul ăsta incredibil de imediat cu mâneca inimii
întorşi în realităţile cotidiene
aflăm cu stupoare că poezia nicăieri
nu există

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Lumina opaiţului din ochii ei
ce mă priveau îngenuncheat filei
topeau umbra tuşului
trupului, sufletului
in pâlpâiri de versuri
aprinzându-mi din umbră
flăcările creeaţiei
lăsând scrumul tumultului meu
pe file

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluviu de mătase

Trompetele crinilor răsună
Fluturii nopţilor se adună
Imprimând jazz pe disc de lună
Din adierea de buclă divină

Cu struna ce pare infimă
Lăsând în fluviu o urmă
De mătase ambră ce-mi scaldă
Faţa ascunsă selenară

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vânători de umbre

Vise de dor ce-mi mor
Sub tălpile cuvintelor...
În diezurile scânteilor
Din vorbele tocurilor...

Dansate răvăşitoare
În adumbrale, letale.
Sunete printre rânduri
Varanice în gânduri...

De măruntaie zdrobite
Viselor cu pas căprior,
Fierte şi îngreunate
De plumbul lacrimilor...

De vânătorul interior
Cenuşiu şi necruţător,
Al minţii cu despicător
Cuţit al judecatelor...

În goarna minciunilor
Atrăgând foamea viselor,
În poligoane de umbre
Ce aruncă vorbe mercure.

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!