Noi nu-nţelegem viaţa...

Motto:
"Îmi privesc fotografiile vechi: ce-i cu voi, băieţaşi, pentru ce purtaţi numele meu?" (George Călinescu)

Intrăm plângând în lume
Şi-o părăsim plângând
Am strâns în mici albume
Icoane fumegând.
Fotografii fixate
În sepia şi-argint
Noi le iubim pe toate
Deşi cumplit ne mint.
Cine eşti tu, copile
Chilug, la câţiva ani
Cu soare în pupile
Ca îngerii orfani?
Şi care este steaua
Ce te-a ferit de rău?
Vrăjmaşul n-a pus şaua
Nicicând pe trupul tău.
Noi nu-nţelegem viaţa
E adevăr, sau vis?
Ce dulce-i dimineaţa
Dar noaptea ne-a ucis.
Privim în urma noastră
E-un câmp de lumânări
E doliu la fereastră
Şi munţi de remuşcări.
Unde sunt mama, tata
Atâtea fiinţe dragi?
Tu, omule, eşti gata
În cer să te retragi?
Cetate în ruine
E tot ce am trăit
Aşa că-i foarte bine
Că te desparţi de tine
Şi piesa s-a sfârşit...

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (29 martie 2014)
Adăugat de Auditus
Votează! | Copiază!