Strâng liniştea

Strâng liniştea în mintea mea
Ca un zgârcit de pânză rară
Pictată noaptea pe o stea
Şi ziua doar pe-o călimară.

Voi scrie poezii ce muşcă
Veninul morţii încleştate
De-o dinamită pusă-n cuşcă
Pentru idei purificate.

Strâng liniştea-n cuvântul tău,
Popor, robit cu străşnicie
De cei aleşi, crez de dulău
Cu dinţi înfipţi în veşnicie.

Degeaba strâng în mintea mea
Zgârcita linişte din viaţă,
Veninul pune orice stea
Să-şi verse ofu-n marea piaţă.

Voi scrie câte-o poezie
Despre picturile din noapte
Şi cum trăim cu osârdie
Durerile de bube coapte.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Votează! | Copiază!