Tu, fiica a Evei...
Tu, fiica a Evei, clocotitoare faptura,
Ce-ti curge in vine fluidul miracol,
Ne-arunci cu stiinta si fara obstacol
Amorul, ce nu vrea sa stie masura...
De mii de ani cum spune geneza,
Femeia cladeste, darama, ridica, coboara
Istoria lumii pe a vietii scara,
Scriindu-si adesea cu sangele-i teza...
Doar ea a stiut, omenirea sa tie,
Cu dragostea ei iubitoare sa-ntreaca,
Furtuni si dezastre, ce si azi ne incearca,
Sa duca senina a vietii solie...
Virtutea, credinta, iubire-i fecunda
A dat pamantului, multimea ce creste...
Ca multumire omenirea astazi darueste
O zi speciala, aniversala, ce abunda...
Deci sexului slab, cum zice o gluma,
Azi ne-nchinam, cu daruri si fapte
Nutrim nazuinte in fructele coapte
Si ridicam o cupa de sampanie in spuma...
poezie de Constantin Enescu (8 martie 2010)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Citate similare
Enigma vietii si a mortii
Am cautat fara incetare,
Trecand prin slova cartii
Un raspuns, o alinare
Enigma vietii si a mortii.
Am incercat fara succes
Umil in fata sortii,
Pariu cu geniul ne-nteles
Enigma vietii si a mortii.
In gand, spre Cer m-am avantat
Si pana-n fata Portii,
Sa dezleg am tot sperat
Enigma vietii si a mortii.
poezie de Alex Dospian
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Crucea mea
Cruce a mii de cazne ce se-nalță absurde,
Zi de zi mintea-mi iscodeste tot mai multe.
Ajung pe rand la fiecare dintre-al lor liman,
Dar limanul e hotar pentru altele in care sufletul mi-l simt pribeag.
Și niciun rod nu dau victoriile far de temei,
Doar hrana, fala si mandrie demonilor mei.
Bucurie, pace, stele rasarite pe noian de inimi fara atatea lupte,
Pentru mine ajung sa fie pietre rare, dar catre Raiul meu o punte.
As da orice sa fie izvor al sufletului de nectar,
Sa ia locul atator intrebari ce viclean tot apar,
Cand mintea-mi strange idei de pe nenumaratele-i alei,
Impreunate si absurde, ale nelinistii scantei.
Sunt cruci atatea-n orice viata, destinul tuturor ne imparte
Catusi izbavitoare pentru ele, suflete-ntinate,
De pacate proprii sau din ascensiune partajate-n dar amar,
Caci lumina din oricine, topeste negrul sinelui, e al vietii corolar.
La lumina cea dintai s-ajunga, in al Eternului crampei,
In veci sa nu se intineze de-ai Raului spini derutanti si atei.
Sunt mii de cai pentru toti dedicate, croite pe masura la fiecare-n parte.
Cadem, ne ridicam, si Binele din noi ne-ndruma mai departe.
Orice zi buna, rea, intoarce lin sau plin de patimi o foaie din al vietii calendar,
In care avem tel sfant sa facem Rai si in mocirla, sa ne-aparam al vietii dar.
Sa ridicam baraje in fata tumultului de inselatoare idei,
Nicicand sa ne impiedicam de-ai nostri demoni, sa trecem peste ei!
Cand lumina mi-e in suflet si mintea-i sol de pace,
Gasesc crucea izvor de mantuire si o duc senin in luptele-mi desarte.
E al meu destin sa vad neclar ce pentru altii e atat de simplu si de clar,
Caci mintea-i argint viu si, cercetand al clarului hotar,
Dezvaluie lumi nestiute, complicate, mari agitate ochilor mei,
Plamadindu-mi astfel crucea, din ale vietii grele averi.
poezie de Raluca Ghiorghiscan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Si am adus pamantului trist si chinuit inima mea drept ofranda si, adesea, in noaptea fermecata i-am jurat ca-l voi iubi cu credinta pana la moarte, fara teama, cu povara sa apasatoare de hazard, si ca nu voi dispretui nici una din tainele sale. Astfel, m-am legat de el pe viata.
citat din Friedrich Hölderlin
Adăugat de EVA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viata
viata aceasta e
ca un fir de praf
risipit pe nisipul
vesniciei
pasesc lasand urme
ale pasilor
pe tarmul vietii
scriu pe nisip
povestea mea
prin faptele luminii
ca niste faclii
in intunericul lumii
clipele vietii
se varsa in eternitate.
poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Radacina
Ti-au trebuit ani sa te numesc
femeia vietii mele,
O zi ti-a fost de-ajuns sa-mi fii iar o straina,
Si chiar nu mai conteaza ca esti sau nu de vina,
Greseala mea a fost ca te-am pus printre stele,
Acum c-ai coborat raman doar eu cu ele,
Ma plimba amintiri de nebun prin gradina,
Cumva te-am parasit, dar sufletul insista sa-ti lase-o radacina,
Nu o sa mai fim noi, altii de-or fi sa vina,
Nu am sa uit c-ai fost femeia vietii mele...
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!
Multumire
Doamne, dintre flori,
Din valea plina
De culoare si lumina,
M-ai ales sa-ti fiu podoaba,
Sa ma porti pe brat de Tata.
M-ai cernut in sita vietii,
Bob lucios, de aur pur ;
In cuptor, mi-ai ars pacatul,
Sa fiu demn, milos si bun.
Doamne, dintre miile de pietre
Reci, de vifor inghetate,
M-ai ales, si-ai pus caldura,
De viata sa am parte.
M-ai luat din marea moarta,
Langa tine,-n barca vietii ;
Mi-ai sadit in piept, speranta,
Si lumina diminetii.
poezie de Florina Emilia Pincotan
Adăugat de Florina Emilia Pincotan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Candela din vis
Las liber locul meu in Paradis
In sentimente nu mai vreau
Sa fiu inchisa,
Las dragostea pictata pe un vis,
Sa nu mai ai nimic in jurul tau
Nici dorul meu
Ascuns dupa o usa care a fost
deschisa.
Durere-am sa las ascunsa-ntr-un
nor,
Sa nu mai cada
Peste nici un muritor,
Iar pe cararile de la apus
Cand sufletele se aduna sa
il vada,
Las pasii mei sa-mi duca
gandul,
Pe unde gandurile s-au dus
Pe unde cerurile saruta
s-acum pamantul.
Las pasii mei sa-mi duca sufletul
deschis
In Paradis,
Las vietii mele o candela
si-un vis.
poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simte ca să poti vedea
pierde-te in patimile noastre,
pacatuieste cu trupul si mintea,
lasa-ti inima sa bata fara aparare,
lasa-ti sufletul sa simta caldura
nu-l proteja de intemperii
da-i frau dezmierdarii
si nu uita de lume.
bucura-te de orice tablou al vietii,
increde-te, sa ma incred
ridica ochii!
ce vezi? nimic!
ridica ochii si simte!
ce vezi? tot!
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Intelepciunea si experienta vietii te povatuesc sa astepti cu rabdare si sa descoperi cu ochii tai ce-ti spun altii.
Mazo de la Roche în Jalna
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna
E noapte linistita, senina si pustie
Sunt numai eu si luna, in blanda armonie.
Ma rog la astrul noptii s-aduca pace-n lume,
S-aduca bucurie si numai ganduri bune.
Sublima ei lumina primita de la soare,
Imi mangaie faptura cand sufletul ma doare
Si face sa renasca sperantele pierdute,
M-ajuta sa uit vise desarte si trecute.
Aproape ca-mi vorbeste spunandu-mi:"Ia aminte,
Ca viata e frumoasa. Asteapta doar, cuminte.
Asteapta sa se-nvarta a vietii roata, lin
Iubeste, daruieste si-n anii care vin".
Ma rog la astrul noptii pentru copiii mei,
Sa fie buni la suflet, sa ma-mplinesc prin ei.
Le-ndrume Domnul pasii spre calea cea mai dreapta,
Iar luna parca-mi spune:"Iubeste si asteapta".
poezie de Iulia Comaniciu (iulie 2008)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 3 comentarii până acum.
Bărbatul: Ești gravidă? De ce nu mi-ai spus? Ce face fiica noastră, Omenirea?
Femeia: Suferă și crește. Încă puțin și se revarsă...
replici din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Caracterizare
Din tot ce fac, nimic nu imi convine.
Prea multe vorbe. Si fapte prea putine.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
Aveam credinta-n viata, puneam pret pe iubire
Dar totu-i doar minciuna, e doar o amagire,
As darama toti muntii daca-ar avea vreun rost
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
In jur vad mai mult lacrimi. Putina fericire.
E tot mai neagra viata. Sarmana omenire.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
As vrea sa am puterea sa schimb tot rau-n bine.
Prea multe vorbe. Si fapte prea putine.
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost,
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
Traiesc doar cu speranta, visez la cei frumos,
Mai cred ca poate maiine voi fi mai bucuros,
Ca soarele-mi va bate cu raza lui in geam
La fel ca mai-nainte. Pe cand eram pustan.
A fost frumos odata! Nimic nu e cea fost!
E lumea tot mai mica si viata-i fara rost!
Prea multe vorbe! Si fapte prea putine!
Din tot ce fac,-nimic nu imi convine!
poezie de Florin Dudău (7 iulie 2001)
Adăugat de Florin Dudău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fara istorie,(invatatorul vietii)nu stim nimic
citat din Dan Berindei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "In mijlocul cetatii" de Dan Berindei este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar O voce din Laodiceea
Eu Te-am lovit, Tu mi-ai dat binecuvantare!
Te-am parasit, dar Tu ai stat in asteptare...
Te-am inselat cu idoli, dar Tu credinta mi-ai jurat!
Si mortii eu Te-am dat, dar Tu din moarte m-ai rascumparat!
Cand chinuit si singur atunci eu m-am aflat,
Doar cu-o scanteie de credinta in duhul meu sarac,
Precum se-arata soarele in zorii diminetii,
Asa Tu mi te-ai aratat si m-ai scaldat in apa vietii...
A fost odat' un om ticalos, sarac, orb si gol
Hristos ins-a venit sa moara pentru el.
Sa-i dea credinta Sa si haina Lui cea scumpa
Si-n Duhul Lui cel Sfant sa-l poarte spre izbanda
poezie de Andreea Giosanu (februarie 2011)
Adăugat de Andreea Giosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ganduri
Viata,
Cel mai minunat dar
Pe care omenirea
L-a primit vreodata
Iubirea,
Implinirea vietii
Pe acest Pamant
Binecuvantat
Cerul,
Fiind certitudinea
Spre o alta dimensiune
Dincolo de ce a timpului
Lacrima,
O reprezinta
Regretul
Timpului prea scurt
Inima,
In trup
Comoara de aur
Nepretuita
Si plina de dragoste
poezie de Florea Nicolae din Gânduri (16 iulie 2009)
Adăugat de Florea Nicolae
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiica Evei
Ca-ntre-ngheț și ruguri
Fiica evei crește:
Sus, abia dă- muguri,
Jos, deja-nfunzește...
epigramă de Efim Tarlapan din Îngerii din cerul gurii... (2003)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai presus de toate
Daca te-ncearca viata si simti un zid in fata
Cand marea desnadejde ti-a cotropit fiinta,
Te lupta cu durerea, invinge-o si triumfa
Si mai presus de toate, sa nu iti pierzi credinta.
Daca vei pierde totul, pe rand, sau dintrodata
Si plinul intristarii ti-a inecat dorinta,
Nu dispera, ci, spune-ti ca roata se invarte
Si mai presus de toate, sa nu iti pierzi credinta.
Daca-n apusul vietii, privesti in urma ta
Si numarand toti anii, ai suma, suferinta,
Nu judeca pe nimeni, asa a fost sa fie
Si mai presus de toate, sa nu iti pierzi credinta.
poezie de Iulia Comaniciu (mai 1999)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povestea vietii mele
In viata mea multe s-au intimplat
Mult prea des am cazut si iar m-am ridicat
Am castigat, mai des insa am pierdut
Si m-am murit destul
Apoi m-am renascut.
Am daruit, uneori am primit,
M-am pierdut printre lucruri si iar m-am regasit.
Ma simt acasa totusi o straina
Si nimeni nu ma stie, n-am stea sa-mi dea lumina.
Nu vreau sa fiu saraca, nici sa ma-mbogatesc,
Citeodata mi-e bine, dar des mai prost traiesc.
Am ris si-am plins, am fost si curajoasa
Si lasa am fost si-am stiut sa ma fac si frumoasa,
M-am imbatat candva si-am fumat mult,
Am luptat pana cind in genunchi am cazut
Si cand o sa ma pun din nou pe picoare
Voi fi din nou in viata!
Si va fi din nou soare!
Refren
Aici esti tu viata in mana mea
Caci ma cunosti mai bine decit eu,
Si te iubesc caci tu esti tot ce am
Pe tine doar si sufletul meu.
In viata mea am mai si zburat
Am mintit citeodata si poate-am inselat,
Uneori am fost beata de iubire
Ce ma umplea cu doruri dar iar cadeam in mine,
Ma spinzuram si iar ma ridicam
Cand ma simteam mai singur poate ca ma drogam,
Numaram anii si nu-i mai numaram
Traind in intuneric dupa soare tanjeam...
Refren...
Pe unii oameni inca ii iubesc
Iar cei ce nu ma plac, aceia nu-mi lipsesc.
Imi iubesc copiii si te iubesc pe tine
Si uneori nu simt ca tu mai esti in mine
Imi doresc liniste, doar pace si doar bine
O inima mai calda si insorite zile
Incerc sa-mi inving frica de moarte cu o chemare
A sperantei de viata, ca sa devin mai tare,
Chiar daca acum ma clatin si-aproape ca lesin
Mie-atit de draga viata, nu vreau inca s-apun.
Caci tu aici esti viata, in mana mea,
Ce m-as putea face fara tine?
Vreau sa pasesc mereu plina de curaj
Prin bezna noptii alaturea de tine,
Chiar daca uneori zilele sunt pustii
Si dupa soare se trec nori tarzii
Eu te iubesc cu speranta luminii
Si-a soarelui, ca nu vei mai fugi.
cântec interpretat de Nena (2010), traducere de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sânii Evei au hrănit, omenirea...
aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Adolescentii
Suntem adeptii unui univers
Ce-si cauta menirea printre stele.
Suntem al vietii mandru si aprins avers,
Iubitorii sacri ai eternelor dileme.
Pe arii dense avem salasul,
Patruns adesea de scantei.
Si chiar de nu ne-anunta ceasul,
Urcam spre cerul cu IDEI.
Gandim ascuns ca filosofii,
In jur gasim zeci, mii de sensuri.
Pasim atinsi de aspiratii,
Dar rareori aflam raspunsuri.
La capatul suprem al vietii,
Noi vom fi cei invingatori.
Boboci suavi ai frumusetii,
In trenul vesnic... CALATORI.
poezie de Deea Dinescu
Adăugat de Deea Dinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!