Omului
Omului-i sadit sa iubeasca
Precum un fluture-n zbor amagitor
Ca o floare-n transhumanta
Departe-n viitor
Si cat de mult iubeste
Atat si uraste
Precum o simpla poarta
Care amagitor te poarta
Departe-n zare
Departe-n vis
Parca-i un abis
poezie de Andra Diaconu
Adăugat de Andra Diaconu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
departe-n zare
curcubeu după ploaie
speranțe-aducând
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Oamenii vizionari
Văd departe-n viitor,
Dar ai noștri demnitari
Nu își văd nici nasul lor...
epigramă de Gheorghe Ionescu din Judecătoriada (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frig
Sunt lângă un gard rupt,
Și vântul bate cu frunze ude -
Sunt mai urât, sunt supt,
Frigul începe sticla s-o asude.
Pe strada aplecată la vale
E-o toamnă ca o poezie veche -
Vântul împinge fusta femeilor în cale,
Cu una din ele nu mai putem fi o pereche.
Toamna rupe afișe și flori,
E mai trist departe-n prăpăstii -
Să faceți foc pe zi de mai multe ori;
O, trebuie să fie trist departe-n prăpăstii...
Fulgi de zăpadă rătăcitori...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Alean. Lecturi scolare" de George Bacovia este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Unde-i ținutul spre care se-îndreaptă nava?
Unde-i ținutul spre care se-îndreaptă nava sub cerul sidefiu?
Departe, departe-n fața noastră e tot ce marinarii știu.
Unde-i ținutul de unde vine nava? Departe, unde astrele apun,
Departe-n urmă noastră marinarii doar atâta spun.
În amiezile-însorite, umăr lângă umăr, este plăcut foarte
Să pășești pe puntea unde cerul de mare se desparte;
Sau, pierdut în gânduri, să privești cum în urmă
Siajul se lățește-n depărtare-albit de spumă.
În nopți grozave, când oceanul își sfâșie mânios veșmântul,
Ce lucru mândru e să lupți cu valurile și cu vântul!
Sus, la gabie, pe catargul care se-încovoaie sub sălbatice rafale
Marinarul trăiește-o altă viață, înfruntând zeci de furtuni în cale.
Unde-i ținutul spre care se-îndreaptă nava sub cerul sidefiu?
Departe, departe-n fața noastră e tot ce marinarii știu.
Unde-i ținutul de unde vine nava? Departe, unde astrele apun,
Departe-n urmă noastră marinarii doar atâta spun.
NB. Primul vers a fost, probabil, inspirat de sonetul lui William Wordsworth, " Unde-i ținutul spre care trebuie
să se-îndrepte-acea navă?''
poezie de Arthur Hugh Clough,1819-1861, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară
A cunoaște. A iubi
Înc-o dată, iar și iară
a cunoaște-nseamnă iarnă
a iubi e primăvară.
A iubi - aceasta vine
tare de departe-n mine.
A iubi - aceasta vine
tare de departe-n tine.
A cunoaște. A iubi.
Care-i drumul? Ce te-ndeamnă?
A cunoaște - ce înseamnă?
A iubi - de ce ți-e teamă?
printre flori și-n mare iarbă?
Printre flori și-n mare iarbă,
patimă fără păcate
ne răstoarnă-n infinit,
cu rumoare și ardoare
de albine re-ncarnate.
Înc-odată, iar și iară,
a iubi e primavară.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de adrina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la departe-n codru
adeseori mă cufund
de nimeni știut
haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Departe-n genuni
Arde focul stelelor
Ce par de gheață
haiku de Mihail Mataringa (21 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
departe-n codru
printre frunze galbene
un stejar roșu
haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
departe-n codru
trei licurici sub lupă
îmi sunt candelă
haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Esența rătăcită
M-am retras departe-n zare,
E albastru-n jur, e cer,
Ce-a fost trist, e doar uitare,
A durut... dar efemer
Culeg zâmbete și stele,
Numai îngeri împrejur,
Mă ademenesc spre ele,
Luna... îmi e abajur
Iar eu zbor fără de teamă,
Cum o fac? Habar nu am,
Îngerii mă vor, mă cheamă,
De mult timp... dar nu-i vedeam
De prea multă "realitate"
Eram orb, numai un trup,
Obosit de tot, de toate,
Nu puteam ca să mă rup
De cotidian, de frica
Că nu pot să fiu mai mult,
Aveam totul... dar nimica,
Știam tot, dar ce "incult"
Nu mă defineam pe mine,
Ci doar ce-am fost învățat,
Neînțelegând prea bine,
Ce nu ne-a fost explicat
Doar trăiam o existență
Care nu era a mea,
Risipind ce e esență
Și ajută a zbura...
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
departe-n munte
în zori adun de pe frunze
rouă pentru-un ceai
haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poartă
Poarta sărutului, străpunsă
de adâncul somn al nopții,
se strecoară în poarta versului,
dezmierdând somnul cu poarta iubirii
ce deschide labirintul seducător al necunoscutului,
poarta sărutului, coroana drumețiilor celeste,
portretul vieții este veșnicia,
poarta sărutului, dragoste eternă
pornită din poarta neschimbată
a simbolului puterii pragului!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păsări călătoare
Spre țări străine păsări călătoare
la început de toamnă trec în zbor,
le însoțesc până departe-n zare
cu ochii-ntinși pe-o aripă de dor.
De cum dispar, în suflet se arată
păreri de rău venite din trecut
pe-o margine de umbră întârziată
cu amintiri de care m-am temut.
Mă reîntorc cu gândurile toate
prin anii duși cu tinerețea mea
ca să-mi adun regretele lăsate
pe cioburile sparte dintr-o stea.
Și te revăd privind îngândurată,
cu lacrimile-n ochi ca un izvor,
dar te ridici spre ceruri deodată
regină-n stolul care trece-n zbor.
Dispari din amintirea mea târzie
cu stolul care tocmai a trecut,
dar te întorci pe dorul renăscut
în cântecul vrăjit de ciocârlie.
poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâncuri
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Exod
Deși au un loc anume,
De oraș fiind sătui,
Unii fug departe-n lume,
Alții-n... lumea satului.
epigramă de Constantin L. Moldovan din Concursul Național "Pe aripi de dor domnesc", Domnești (Argeș), tema "Lumea satului românesc", Premiul I (august 2011)
Adăugat de Constantin L. Moldovan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Promisiuni
E-o vreme potrivită de visare
la tot ce-a fost sau, poate, va veni
atunci când voi putea călători
privind, lipsit de griji, departe-n zare.
Nu mai e mult, iar timpul mă îndeamnă
să vreau să se întâmple ca în vis,
tot ce, în zi, consider interzis,
cu tot ce îmi aduce sau înseamnă.
Te chem să mă ajuți, să fac traseul
spre locuri ce-am visat sau am dorit
când tot priveam, tăcut, spre șemineul
ce corpurile noastre-a încălzit,
iar gându-mi se-ntrecea cu alizeul...
Iubito, iartă-mă, am adormit!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păcăleala soției
Zicea că e departe-n Filipine,
Și mă credeam securizat beton,
Mă zbenguiam cu două fete fine,
Dar mă suna de jos... la interfon!
epigramă de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
LA POARTA NOPȚII
La poarta nopții dacă iele bat,
Rămâi, în visul tău, de Cer legat
Și nu răspunde la chemarea lor,
Cât Cerul nu-ți dă aripi pentru zbor!
La poarta nopții, chiar de-ar bate-acum,
Trei magi porniți dup-a lor stea la drum,
Rămâi în visul tău ocrotitor
Că Domnul nu te vrea în timpul lor!
La poarta nopții dacă va suna,
Din trâmbiță, un înger dintr-o stea,
Atunci, deschide poarta către Cer,
Că nu te vrea pierdut blândul Oier;
Luminii, ochiul să-i deschizi mereu
Și-n somn, de-auzi un glas de Dumnezeu,
În cântecu-nvierilor din zori,
Pe care îl aduc privighetori!
poezie de Pavel Lică din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metamorfoză
Pe Dunăre de-ar curge vin,
Ar curge pân-la Severin,
Iar mai departe-n interior
Ar curge... Gostat Superior.
epigramă de Imperiu Matheescu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima clipa
lumina imi capteaza atentia,
ochii vad doar stralucirea apei,
buzele simt doar lacrima ta sarata.
o cale grea,
din care nu ma mai intorc,
o fapta rea, ce ma face vinovata.
atatea trairi,
atatea simturi,
toate pierdute intr-un timp
prea scurt -
si totusi atat de lung.
ma gasesc in fata
copacilor impunatori
langa floarea violet
ma uit in spatele meu
pentru ultima oara,
toata aleea danseaza,
intr-un intuneric amagitor.
e ultima imagine,
din ultima noapte de dragoste.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
La un mormânt fără cruce, părăsit undeva, departe-n câmp, În care zace un țăran împușcat în răscoala agrară din 1907
La capu-i nu s-a-ngăduit
Nici cruce ca să i se-nfigă,
Căci pentr-un fleac s-a răzvrătit:
Cerea tâlharul,... mămăligă.
epigramă de Constantin Nicola din Antologia epigramiștilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!