Blues

vibra tăcut secunda pătimaşă, vinovată,
sburând un sbor mistuitor, frenetic,
cuvântu-abia mai tresărea-ntre noi
şi levita nedumerit, flămând, besmetic
genunchiul tău îmi despica genunchii,
călătoream în dansu-acest transcedental,
când mâna-mi stângă se iubea cu mâna-ţi dreaptă
şi dreapta-aprofunda un studiu femural
priveai lasciv în lenta contopire
şi lent te contopeai în lenta piruetă,
lent mâna-mi dreaptă se-odihnea
lasciv, copleşitor, pe lenta siluetă
tactil îmi dibuiai talentul de sub tiv
şi-această tandră uvertură paşii o cântau confuz,
înlănţuiţi într-un poem nespus, interminabil,
cu ochii-nchişi iubeam în ritm de blues
eram două perechi cu umbra-n unghiuri diferite,
două păsări nespuse într-un singur sbor,
transcedentalpe fumul de ţigare
cuvântul ne ningea pe tâmple lent, covârşitor!

poezie de Valeriu Marius Ciungan din Haina de molton
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măsurile populiste

Când mai dese, când mai rare,
Într-un ritm rapid sau lent,
Sunt ca un medicament
Cu efecte secundare.

epigramă de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăia lenta şi invizibila întrepătrundere a universurilor lor, ca doi aştri care gravitează în jurul unui ax comun, pe orbite tot mai strânse, al căror destin limpede e acela de a se uni într-un punct oarecare al spaţiului şi al timpului.

Paolo Giordano în Singurătatea numerelor prime
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cugetare

Ce iute-am fost la viaţa mea
Şi timpul cât de lent trecea!
Acum, în prag de senectute,
Eu sunt cel lent şi timpu-i iute.

epigramă de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Instantaneu de întâlnire

... în blugi raiaţi şi cu ciocate
cu vârf metalic şi carâmbi,
bluzon în "cowboy", scris pe spate
şi, nasturi de metal în bumbi,
c-o fină, ca din praf, brăţară,
de-aur la încheietura dreaptă
şi un ceas, cu mecanism pe afară,
la mâna stângă... stă şi aşteaptă
cu ochii duşi, doar uvertură,
pe chip în colţ în bejul ten,
sub scurtul păr cu coafură
în periuţă, în gold şaten,
fără să mişte, aproape static,
doar un mic tic de maxilar,
probabil de la gumă, apatic
îşi trage lent, cu calm, fermoar...
când un surâs pe colţ de buză
îi dă un aer şic de bine
şi, apare, ca din vânt, o muză...
longin fuior, pe tocuri fine...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 februarie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuibul neautorizat

începusem să zidesc
frumoasa poveste de iubire,
perfect geometric, impecabil,
într-o măiastră antrepriză
şi fără un contract mai ferm cu-a doua vârstă-n criză

un cuib perfect rotund,
cu finisaje şi decoraţiuni de suflet-deci interioare,
de trei sau patru-sau în noapte strălucind albastre stele,
pentru un sbor rătăcitor ce s-ar întoarce în sfârşit acasă
după ce l-ar fi atins pe Dumnezeu cu penele pastele

zideam fără pietre, fără Ana, făra autorizaţie
de mituri şi zidire,
un cuib perfect în noapte, deci la negru,
şi raza lunii-având documentaţie incompletă
de iubire- se odihnea ascuns pe sborul alungit, vertebru

când tocmai ce-adunasem semnături
de la zei şi înţelepte păsări de-un înalt prestigiu,
un flutur indecent îşi revendica într-o firavă-aterizare
un drept de autor pe sbor la joasă înălţime,
pe cuibul nostru impecabil geometric, dar de-acuma în litigiu!

poezie de Valeriu Marius Ciungan din Haina de molton
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filozofia este copleşitor de complicată, iar procesul său deprimant de lent.

citat din Max Horkheimer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe tastatura cerului

Pe tastatura tulbure a cerului
Am programat dansul literelor
De la "A" la "Z".
Cuvintele se prindeau învolburate
Într-o horă nebună,
Apoi alunecau lent, în spirală,
Într-o altă croială,
Pe tărâmul de humă
Şi se pierdeau lent, ca o ploaie...
Doar un singur cuvânt
A rămas strălucind
Sub un nou curcubeu -
DUMNEZEU

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acest sfârşit de vară avea în el ceva sublim, înălţător şi simplu în acelaşi timp, ceva înspăimântător de sublim, chiar dacă cerul era voalat şi discret, frunzele se înălţau într-un ritm lent, ameţitor într-un convoi multicolor, către mâine. Dincolo de încercănatele ramuri, lumina dansa leneş, ca mătasea pe trupul mireselor.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de luni

Oraşul e limpede
cu gust de clor în amprente decadente,
peste el va cădea noaptea cu stelele faruri.

Prin cărţi e o agitaţie fără răspuns
pentru lumea clătinată din încheieturi,
ceasurile bat tot mai lent
sub ochii unui sfânt subţire ca o dungă.

Din cuvintele de ieri sar literele aprinse
într-un triunghi al Bermudelor.
Cuvântul tu evadează
între sunetele adunate la un loc
dezlegat de praful umbrei.

Continuă să cadă târziul peste noi dominator,
neterminat, într-un punct inevitabil de fix.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia este o stare de spirit. O stare permanentă. O stare de febrilitate. Iar scrisul trebuie să fie exploziv. A scrie într-un ritm lent e ca şi cum ai scrie din neavând ce face altceva. A scrie poezie din când în când şi, până trec doi ani, să aduni de-o carte e ca şi cum ai scrie din lipsă de ocupaţie.

Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare şi destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă din unghiul mort

În noaptea aceasta
iubito
mi-e foame de tine mai mult decât ieri

te rog
dă-mi coapsa stângă
cuib din vremea când îmi striveam buzele
de pereţii adâncurilor tale rubinii
lasă între coapsă şi mâna-mi
flăcări să mistuie zidurile sălii de bal
unde orchestra ne cântă tangoul iubirii
ascunde-n lucarne
arbaletele ce-au ţipat nu-uri întrebărilor
şi scoate-ţi heralzii la porţi

iubito
şi-ţi şoptesc că mi-e foame de trup
şi-i dintele gol
dă-mi jugulara
să-ţi golesc delirând
cuvinte de-odihnă pe lobul urechii

palma stângă te cere
palma dreaptă te vrea

mi-e foame de tine
iubito
în noaptea aceasta mai mult decât ieri
dar uite
coapsa ta dreaptă las sprijin rugii de mâine

poezie de Gabriel Crăciunescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi

Două fuioare de fum
care se întâlnesc,
se îmbrăţişează,
dansează lent,
se amestecă,
se contopesc,
apoi se despletesc
şi se înalţă suuus
căutându-se cu disperare,
iar când se întâlnesc din nou,
se risipesc
până la abandonare
şi uitarea de sine.
Ce rămâne din noi?
Doar două semne de întrebare,
ce nu-şi vor afla niciodată răspunsul.

poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orizont rămas

orizont rămas la marginea orbitei,
viaţa ascunsă-n într-un galop,
prezent domolit dincolo de esenţa verii,
zâmbete sărate aduse-n prim-plan
de muzica pulsului neobosit.
ultimii atomi din înfrunzirea fugară
rămaşi pe vârful degetelor
s-au desprins într-un tremur albastru,
într-un decor pribeag şi-un gust amar.
urc pe scena ucisă lent de infinit
sub bolta indiferentă şi încă nu ţi-am spus
despre răsucirea rotundului de lună
pregătind alergarea absentă.
15.07.2019 inelele ierbii.
urc pe scena ucisă lent de infinit
sub bolta indiferentă şi încă nu ţi-am spus
despre răsucirea rotundului de lună
pregătind alergarea absentă.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă unei ploi de-o vară

Ploua mărunt şi abundent
Şi ne iubeam concomitent;
Precoce tu, iar eu tardiv,
Şi ne iubeam consecutiv.

Bătea un vânt călduţ şi lent,
Şi ne lăsam concomitent;
Micuţă tu, iar eu masiv,
Şi ne lăsam consecutiv.

Zăream un curcubeu absent
Şi ne uitam concomitent;
Pasivă tu, iar eu activ,
Şi ne uitam consecutiv.

poezie de Marius Robu din Degeaba
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea e degradare lenta, continuua, o linie trasata de la care nu ne putem abate, o forta invincibila, aceasta forta vine de la o entitate imensa, o forta ce e dincolo de priceperea noastra: Dumnezeu!

citat din Motica Cornel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blues îngeresc

Se leagănă seara
de pe genunchiul crud
pe genunchiul copt mai devreme
şi îmi trece prin sânge
un tren marfar
încărcat cu poeme.

Se leagănă seara
de pe braţul firav
pe braţul vânjos
iar sunetul
crapă în două
lemnul vechi
noduros.

Se leagănă seara
între o planetă şi alta
de jos în sus
acolo unde îngerii mei
cântă blues...

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Practica social-politică a democraţiei, adică trecerea de la adevăr la real, a pus în evidenţă două tipuri (forme) mari de democraţie: democraţia de dreaptă şi democraţia de stânga, fiecare dintre ele revendicându-şi cu aroganţă pretenţia de a deţine adevărul absolut întru binele şi fericirea speciei umane. În realitate, în loc să fie complementare şi într-o funcţionalitate unitară, aşa cum sunt emisfera dreaptă şi emisfera stângă, menite parcă să lupte împotriva sensului de evoluţie al speciei umane, ele se situează pe baricade opuse, într-un război sângeros şi orb al cărui scop, privit dinspre interesul comun, e greu de înţeles cui serveşte.

Corneliu Sofronie în Sensuri, Democraţia la Judecata de Apoi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune... fără sfârşit

În ultima vreme n-am
prea dormit

eram ca într-un joc cu mine, contagios

brusc,
ochii se întunecau,
din ce în ce,
într-o fierbinţeală de nestăpânit,
mi-au încetinit zborul

în rând cu nespovediţii şi neîmpărtăşiţii,
fără lumânare, număram flori
sălbatice păsări care-mi cântau pe gratis

ceasuri
cu arcurile date peste cap amuţit-au
ultima rugăciune

ascunsă
sub zăpezi, dimineaţa,
muşcându-mi de teamă
genunchii păcătoşi

singurul adevăr,
într-un alt poem,
fără cuvinte
mâna mea,
într-o ultimă sforţare,
luă pliculeţul cu zahăr

şi liniştea îmi păru
fără sfârşit

poezie de Eli Gîlcescu (7 ianuarie 2020)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici ceasurile de aur nu se învârt mai lent.

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne stingem lent, odată cu slăbirea memoriei.

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!