Pod peste vreme
Din adâncuri cresc văpăi solare,
Izbucnind în cerul de cenușă.
Mari eresuri, păsări călătoare,
au venit să zacă chiar la ușă.
Când speranțe ne cuprind altoi,
Vindecându-ne de de bolile acide,
Ne rescrie vârsta-n car cu boim
sabia uitării ne ucide
poezie de Nicu Petria din Ziua de după noapte (2008)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Sărutul nu se uită
Pentru că am iubit prea mult
Sufletele noastre s-au desprins
De cerul însorit al fericirii.
Și de atunci cuprind tot universul
Cu palmele ce-adună stropi de rouă
Și cu sărutul, care nu-l mai uit.
poezie de Nicu Petria (15 august 2012)
Adăugat de Nicu Petria

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mie însumi
Este unul, Nicu Petria
Care încearcă să ajungă
Pe Cincinat sau Crevedia,
În poezie și la pungă.
epigramă de Nicu Petria (14 februarie 2011)
Adăugat de Nicu Petria

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dictatură
Mari probleme are țara
Când conducerea e oarbă,
Pune la săraci brățara,
Iar bogații știu s-o soarbă.
epigramă de Nicu Petria (17 octombrie 2011)
Adăugat de Nicu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Păsări călătoare
Omul a avut pretenții
La o pâine cât mai bună.
Numai dus de-așa intenții
A mușcat vârtos din... Lună.
epigramă de Toma Gross-Rocneanu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Viață grea
Mi se pare c-a venit
În țara mea, a ta și-a noastră
Un tiran ce-a convenit
Să ne facă viața albastră.
epigramă de Nicu Petria (martie 2011)
Adăugat de Nicu Petria

Comentează! | Votează! | Copiază!
Scaunul
Când te așezi pe scaun, frate,
N-ai vrea șezutul să-l ridici,
Chiar visele de sunt furate,
Cauți întruna... să nu pici.
epigramă de Nicu Petria (13 ianuarie 2012)
Adăugat de Nicu Petria

Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintire
Mari podoabe sunt aleșii
Ăstui neam de credicioși
Că luară precum leșii
O Elenă și-un Cocoș.
epigramă de Nicu Petria
Adăugat de Nicu Petria

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când cerul cântă și dansează
De-atâta somn
umbra copacilor
se strecoară alene
în simfonia ierbii
pe când cerbii
foșnesc pădurile
iar luna poznașă
irizează izvorul.
Inima - reporter jucăuș -
își trece infinitul
în pescărușii visului
în zenit de căprioară
și cerceii lunii
anunță triumfala vârstă
în neștiuta
oră.
Cerul cântă
dansează
alături de privighetori
și suflet.
poezie de Nicu Petria din Ziua de după napte (2008)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unduiri solare
deasupra mea păduri triungiulare
coroanele masive -și pleacă inedit
și colbul ridicat de unduiri solare
insistă insistent să-l sorb subit
în dreapta mea curg ape fără număr
cu sete curg, adormitoare, rece
și stau cu ele rezemat de umăr
și număr veșnicia care trece
în stânga mea stau munți fără pereche
cu creste sprijinind adâncuri crunte
și-mi retrăiesc cu jingasie la ureche
că-i pot preface dacă vreau în punte
fac punte. O arunc pe maluri line
pe care cresc păduri triungiulare
și tu, pornești cu degetele fine
să bați la geamul unduirilor solare...
poezie de Iurie Osoianu (6 mai 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucură-te azi...
Bucură-te azi, ca-i primăvară,
Că iarăși păsări au venit,
Că se repetă ca odinioară,
Că plaiul este înverzit.
Bucură-te azi, că este soare,
De florile ce-au răsărit,
Cu petale mult surprinzătoare,
Pentu noi, tot cresc neobosit.
Bucură-te azi, de muguri,
Ce se desfac miraculos.
De ierbele ce cresc pe drumuri,
Caci pământul nu-i setoc.
Bucură-te azi, ca-i cer albastru,
Că bolta e vastă și senină,
Creatorul e maestru,
De frumusețea cea divină
Bucură-te azi, de astă viață,
Chiar dacă-ți este-un pic mai greu,
Poate chiar mâne dimineață
Vei uita ca a fost greu.
Bucură-te, mulțumește,
Că travesti pe acest pământ,
Bucură-te mulțumește,
E miracol că ai venit.
poezie de Ludmila Maciuga
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sabia dreptății
Când este sabia știrbită,
Se iau și legile-n răspăr:
Minciuna-aleargă și se-agită
Chiar pe picioare de-adevăr.
epigramă de Elis Râpeanu din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Actorului Mircea Diaconu
Ai jucat în film și-n teatru
Cu mari actori precum Maftei,
Stă lumea trează pân' la patru,
Că joci pe la Antena 3.
epigramă de Nicu Petria (18 decembrie 2011)
Adăugat de Nicu Petria

Comentează! | Votează! | Copiază!
Migratii
Se duc spre miazăzi
atâtea păsări călătoare
și atâtea doruri plâng,
în nopți tomnatece,
fremătătoare.
Sub cer speriat
de șuier de cocori,
mă frâng
și ne-ncetat
renasc și mor
de mii de ori.
În crâng
e gol
și nimeni nu mai vine,
să-mi strângă pieptu
-năbușit,
când de răcori,
când de suspine.
Se duc spre miazăzi
atâtea păsări călătoare
și-atâtea doruri strâng,
nerăbdătoare.
poezie de Gavril G. Gavris
Adăugat de Luiza Pintilie

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Al. Clenciu
Cu portretele matale,
Aș face chiar un expozeu
Să vadă cu mic, cu mare,
Ce-avut-a parte Dumnezeu!
epigramă de Nicu Petria (februarie 2011)
Adăugat de Nicu Petria

Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața mea de-o clipă
Colindă-mă, iubito, cu miile de fluturi
În soarele acesta de foc și de pârjol,
Dar lasă-ți pleoapa albă, pârleaz dinspre-ntuneric,
Să lumineze zorii când noaptea-mi dă ocol.
Și mieii dimineții să pasteleze plaiul
În liniștea de azi și, poate, cea de mâine,
Când inima, ce bate în pieptul tău, rescrie
Volute de lumină și miez dospit de pâine.
Tu vii dintr-o baladă, sortită grea risipă,
Ca să renaști prin cântec aleasă melodie.
Colindă-mă, iubito, cu miile de fluturi
Prin viața mea de-o clipă și dorul - vesnicie!
poezie de Nicu Petria
Adăugat de Nicu Petria

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mesteacănul de lângă râu
Mesteacănul de lângă râu
Îmi ține sentimente-n frâu,
La el vin seara să cer sfat
De mă iubești sau m-ai uitat.
Din frunze fremăta frecvent,
Când tu veneai păream absent,
Zvâcnea zălud inima în piept,
Speranțe dându-mi să te-aștept.
Veneau cascadă vești spre noi,
Povești iscate de-amândoi,
Împreunați sau separați
Dar nicidecum uitării dați.
Încolăciți eram, cumva,
Ca pe mesteacăn iedera,
Un cuplu demn cum altul nu-i:
Bărbatul cu perechea lui.
Frunzișul fremăta firesc
Să te cuprind când te iubesc,
Iar când veni-vei tot mereu,
Mesteacănul să fiu chiar eu.
Iar Cel de Sus ne-o da un semn
Să fie dragostei îndemn:
Pe veci să fim nedespărțiți,
De iederă încolăciți.
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Celor care ne conduc (între anii 2009 și 2011)
Mint de-ngheață apele
Chiar de e afară cald
Și-mi imită rațele,
Nu am unde să le scald.
epigramă de Nicu Petria (3 ianuarie 2011)
Adăugat de Nicu Petria

Comentează! | Votează! | Copiază!

La Argeș
Desprins din stemă parcă, spre depărtări senine,
Un corb bătrân și-ntinde puternic negrul zbor,
Și-n liniștea adâncă, din când în când ușor,
Din ulmi cad frunze moarte rotind în clipe line.
Dar, ca odinioară, de ce azi nu mai vine
Domnița să privească, din naltul foișor,
Cum soarele-asfințește, împurpurând de dor
Zăvoaiele umbroase de-o tristă vrajă pline,
Când se oglindă-n ape murindele văpăi,
Și blând văzduhul cerne cenușă peste văi -
De ce nu mai răsare zâmbind în faptul serii?
- Nu, căci de mult ea doarme în ruinatul schit
De taină-îmbălsămată și florile uitării
Îi troienescc posace mormântul părăsit.
poezie clasică de Mateiu Caragiale
Adăugat de Sagittarius

Comentează! | Votează! | Copiază!
Altoi din spic de dor
Se-mpodobește cerul cu stele-mpărătești
Și-n cer colindă îngeri în mantii cristaline,
Roz fluturi în cascade, de dor îi rătăcești,
Înnourate gânduri înseninezi în mine.
Cuvinte desfrunzite mi le-nflorești din ploi,
Din litere aldine îngemănezi povești,
Pictezi o galaxie cu râuri de culori
Culese din polenul narciselor cerești.
Când ape-nvolburate sub gene se adună,
Cu briza unui văl îmi spulberi necredința,
Tăceri și suferințe cu flori de crin și lună
Le mirui cu tandrețe și-mi mângâi neputința.
Știam că ești zefirul ce-adie cu petale,
Că din frânturi de vise aprinzi văpăi de foc,
Eternități aș vrea, să-mi fii veșmânt de cale,
Sărutul să-l sfințești cu mac și bucuioc. ,
Tu nu ești doar o vrajă în vânturi preschimbat,
Ești primăvara mea, din vechi dorințe strâns,
Altoi din spic de dor, de tine-naripat,
Iubire-adevărată din ruga unui plâns.
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa

Comentează! | Votează! | Copiază!
Năzuința fumătorului
Aș dori să am o viață
Mult mai bună ca acum,
Când mă scol de dimineață
Să nu mai miros a fum!
epigramă de Nicu Petria (15 februarie 2011)
Adăugat de Nicu Petria

Comentează! | Votează! | Copiază!