
Pastel banal
Frecându-și pântecele de oțel fierbinte
De cheiul rece, umed și murdar,
Un cargo-boat norvegian
Respiră sufocat și rar
Ca un mamut antediluvian...
Ghicești c-ar vrea să plece iar
Spre nordul nopților polare,
Să se-nfrățească la-ntâmplare
Cu luciul primului ghețar...
Dar negrele otgoane-l țin în frâu
Și macaralele murdare
Descarcă-n el vagoane-ntregi de grâu...
Pe cheiul rece, umed și murdar
Hamalii dorm ca grânele-n hambar,
În timp ce mateloții beți, pe bord,
Rânjesc cu pipele-ntre dinți
Și plâng cu ochii-ntorși spre Nord,
Când fumul pipelor fierbinți
Trezesc pe rând în fiecare
Aceeași veșnică-ntrebare:
"În care fund opac de mare
Vor acosta și ei pe veșnicie,
Ca și mamuții problematici
Din cărțile de geologie?..."
Și-n timp ce portul se topește-n soare,
Un matelot își sparge pipa-n dinți
Și... moare.
poezie celebră de Ion Minulescu din Flacăra, VII, nr. 36 (8 septembrie 1922)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre somn
- poezii despre porturi
- poezii despre plâns
- poezii despre noapte
- poezii despre negru
- poezii despre moarte
- poezii despre geologie
- poezii despre fumat
Citate similare

Romanța celor trei corăbii
Porniră cele trei corăbii...
Spre care țărm le-o duce vântul?...
Ce porturi tainice,
Ascunse cercetătoarelor priviri,
Le vor vedea sosind mânate de dorul tristei pribegiri?...
Ce valuri nemiloase,
Mâine,
Le vor deschide-n drum mormântul?...
Porniră cele trei corăbii, purtând în pântecele lor
Grămezi de aur,
Chihlimbare,
Smaralde verzi
Și-opale blonde,
Iar sus pe bord,
Tristețea-acelor romanțe veșnic vagabonde,
Cântate,
Azi, în drum spre Poluri,
Iar mâine-n drum spre-Ecuator!...
Porniră cele trei corăbii...
Și-abia se mai zăresc -
Se-ngroapă
În golul zărilor pătate de violetul înserării
Iar albul pânzelor întinse,
În cenușiul depărtării,
Zidește trei mausoleuri în care dorm cei duși pe apă.
Porniră cele trei corăbii...
Și-n urma lor rămase portul,
Mai trist ca muntele Golgotei însângerat de-un asfințit,
Și-n urma lor,
Pe cheiul umed,
Un singur albatros rănit
Mai stă de pază,
Ca Maria,
Venită să-și vegheze mortul!...
poezie celebră de Ion Minulescu din Viața literară, I, nr. 50 (10 decembrie 1906)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vânt, poezii despre viitor, poezii despre verde, poezii despre vagabondaj, poezii despre tristețe, poezii despre sânge sau poezii despre seară

Sarut rece
Apropie-ți buzele de zâmbetul rece
Să mă topesc ca și-o lumânare,
Lasă-ți iubirea din suflet să plece,
Spre inima care aproape îți moare.
Aproape de toamnă rămâne tristețea
Aproape de parcul cu frunze și ploi,
Într-o statuie îți plâng frumusețea
Și o invoc să te-aducă înapoi.
Apropie-ți buzele de ape sărate
Acum, când fiori se sting încetișor,
Buzele mele sunt și ele înghețate
Sărutul rece mă-nvinge sonor.
Acum, când tăcut îmi este sărutul,
Ce n-ai fi dat să-l fi-nțeles
Rătăcești în timp certând minutul
Fierbinte atunci, dar nu l-ai ales.
Uriașe simboluri mă chemă strident,
Sunt ce au fost
doar gânduri reci;
Înflăcărând dorințe din spirit ardent
Dezlănțui sărutul prin care-ai să seci.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Tania Tiron Igescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre tăcere
- poezii despre toamnă
- poezii despre sărut
- poezii despre suflet
- poezii despre simbolistică
- poezii despre sculptură
- Ne poți propune o poezie de dragoste?

Cânta un matelot...
Cânta un matelot la proră,
Și imnul lui solemn plutea
Pe-ntinsul Mării Marmara,
Ca-ntr-o cetate spaniolă,
Când orologiul din cupolă
Anunță fiecare oră
Printr-un preludiu de mandolă...
Cânta un matelot la proră
Și marea nu-l înțelegea.
Cânta un matelot la proră,
Un singur matelot cânta.
Și totuși, vocea lui sonoră
Părea, pe iahtul ancorat,
Un cor solemn de preoți tineri,
Ce-ngroapă-n noaptea Sfintei Vineri
Un nou profet crucificat
Pe-o nouă Golgota...
Cânta un matelot la proră
Și-ntregul echipaj dormea.
Cânta un matelot la proră.
Dar ce lunatic l-asculta
Și cine cântu-i repeta
Din largul Marii Marmara,
Când mateloții toți dormeau
Și marea nu-l înțelegea?...
Cânta un matelot la proră
Și-n larg sirenele plângeau!
poezie celebră de Ion Minulescu din Versuri, I, nr. 3 (15 octombrie 1911)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre voce, poezii despre tinerețe, poezii despre sfinți, poezii despre religie, poezii despre muzică, poezii despre imn, poezii despre crucificare sau poezii despre Spania
Galop tîrziu
Un cozoroc opac, de umbră,
îmi atîrna pe frunte:-Hai ( mi-am zis),
ești un jocheu în văzduhul vieții tale tîrzii.
Mai poți fi folositor, chiar dacă nu ții,
măcar infirmierei cu dinți de oțel sclipitori.
Și-am apucat să galopez
prin buruieni, prin păduri, printre iezi veseli
cu botul umed de-atîta igrasie tandră,
printre statui fierbinți de-atîta soare,
cînd auzii un glas scîncind:
" mă doare, mă doare totul "-
și totul mă durea, și am intrat
în grota fără de sfîrșit.
Și numai botul unei căprițe
îmi mai era un semn - foarte departe.
Și asta e totul.
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, citate de Eugen Jebeleanu despre viață, poezii despre păduri, citate de Eugen Jebeleanu despre păduri, poezii despre hipism, poezii despre dinți, poezii despre Soare sau citate de Eugen Jebeleanu despre Soare

Desprimăvărare
Șușotește ploaia la streșini,
se înnoadă
pe sub crengi,
iese pe stradă,
parcă ar vrea să înece
ultimii fulgi de zăpadă,
se topesc grămăjoare de un alb murdar,
putred
aerul rece
aleargă zilele ce n-au încăput în Făurar,
cu dinți gălbejiți
încolțește soarele pe sub nori,
un pom cu obraz tăbăcit
se semețește și crapă
cu primii jilavi mâțișori.
poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre zile, poezii despre ploaie, poezii despre nori, poezii despre crengi sau poezii despre aer

A fi sau nu
S-a stins o zi si alta vine
Ce-mi va aduce oare-n dar?
Cine croiește pentru mine
Destin in calendar?
Aș vrea să-l văd, aș vrea să-l simt
Aș vrea palpabil ca să fie
Dar nu-i.... si mă intreb in gând
Să cred in ce nu e să fie?
Deși nu am găsit răspuns
Si drumul rece intră-n iarnă
Cu pași nesiguri spre apus
Eu sper in altă primăvară!
Si nu știu cum si nici de ce
Si nu știu cine mă iubește
Dar mă veghează din neant
Si drumul mi-l călăuzește.
Aș vrea să pot să-i mulțumesc
Si să-i trimit in dar o floare
Dar zorii zilei mă opresc
-Tu ai rămas o visătoare
Căci dincolo de cer nimic
Nu este viu si intrupare
A fi sau nu... rămâne-n timp
Aceeași veșnică-ntrebare.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre mulțumire, poezii despre iubire, poezii despre iarnă, poezii despre gânduri, poezii despre flori, poezii despre dimineață sau poezii despre calendar

Nisipul rece
Dă-mi mâna, sufletul meu
Alerg nisipul umed, rece
Fără ajutor nu-l pot trece,
Trec fiori, pasul este greu
Atinge gândul cu un sărut
Izvor, apă sărată cântând...
Apa macină nisipul urlând,
Vioara cântă, glasu-i pierdut
Pe mal, iubire, primul sărut
Marea iubește valul mereu,
Suflet bun, ești gândul meu,
Nisipul țărmul nu l-a pierdut
Plutește gândul tău pe val,
Unduie melodia unui cobzar
Spirituală melodie de vioară,
Dans, val după val, marele bal
Înaintez, nisipul umed, rece
El zboară ca notele-n vioară,
Dansez acum ca prima oară
Nisipul rece începe să sece...
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre dans, poezii despre zbor, poezii despre nisip sau poezii despre mâini

Lună-n ochii tăi
E atâta lună în ochii tăi
Și luminează sângerândă,
Din când în când o rază crudă
Sticlește în ochi cu vâlvătăi.
Din când în când clipești din pleoape
Cu genele spre frunte-ntoarse,
Privești spre stelele colțoase
Șoptind încet: "stai pe aproape".
Ce raze blânde vin din noapte
Și cum ne mângâie, și-s hoațe,
Aș vrea să te cuprind în brațe,
Ai vrea și tu, dar stăm deoparte.
E toată luna în ochii tăi
Și pare că nu vrea să plece
Și între noi e-atât de rece
Cu un parfum plin de văpăi.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre lumină sau poezii despre foc
Ploaie rece...
E o ploaie rece de mai...
Am rămas singur în pustiu.
La mine-n brațe tu nu stai
Și plâng, și plâng până târziu.
E o ploaie rece de mai...
Și-amorul tău a murit.
Fericire tu cui dai?
Sufletul meu e obosit...
E o ploaie rece de mai...
Îmi e dor de zile cu Soare.
Când sub tei mă sărutai,
Îți amintești tu, oare?
E o ploaie rece de mai,
Inima plânge-n noapte.
Pentru mine... tot erai,
Dar ai plecat așa departe...
E o ploaie rece de mai...
Dar va veni și vremea bună.
Tu mereu asta spuneai:
În viață nu e doar furtună!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (3 mai 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă sau poezii despre fericire

Șah-mat!
A istovit degrabă văpaia rațiunii
Și nimicind splendoarea din clipa de apoi
Îmi lasă-n suflet golul știut numai de unii
Mai bine decât mine... mai bine decât noi...
E ca un joc de șah pe-o tablă incoloră
Noi suntem doar pionii... tu, negru... albul, eu.
Spre nu știu ce final ne adâncim în oră
E negrul tău de vină sau poate albul meu?
Iar somnu-i umbra care ne-aruncă-n jocul rece
Și rând pe rând vom pierde țărâna de sub pași
Căci viața asta știe răbdarea să ne-o sece
Transfigurând vicleană, ultimii ani rămași
Tot căutând scăpare, un univers de umbre
Ni se deschide-ntins pe-al vieții umed pat
Pe care-am adormit cuprinși de jocuri sumbre
În timp ce soarta crudă ne tot șoptea: șah-mat!
poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre jocuri, poezii despre șah, poezii despre vinovăție sau poezii despre sfârșit
Rondelul fumătorilor (2)
Rumegă mahorcă-n dinți,
Plămânii, îi îneacă fumul,
Otrava pătimașelor dorinți,
Ce-i înfrățește cu tutunul.
Sfaturi n-acceptă niciunul,
Dar vor veni tardivele căinți,
Când rumegă mahorcă-n dinți,
iar plămânii, îi îneacă fumul.
Ei peste tot împrăștie scrumul,
În van regrete și făgădiuinți,
Tot așa-și urmează drumul,
Pe calea propriei neputinți,
Rumegând mahorcă-n dinți.
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfaturi, poezii despre fum sau poezii despre cenușă

Marină estivală
În port, niciun vapor,
Și-n larg,
Nici fum, nici pânză, nici catarg!...
Din Orientul plin de soare,
De flori, de fructe aromate
Și de povești neterminate,
Din Orientul plin de soare
Și maladii molipsitoare
N-a mai sosit în port, de-azi-noapte,
Nimic
Nici flori, nici fructe coapte,
Nici opium, nici tutun de pipă...
Nici aspirină pentru gripă...
În port e liniște,
Și-n zare
Tot liniște (dar mult mai mare).
În larg sirena nu mai țipă
Și macaralele-au tăcut,
Iar sus, pe dig, hamalii dorm,
Duhnind a spirt și-a iodoform...
Și portul parcă-a dispărut...
Doar farurile lumânări marine
Mai stau de veghe, nu știu pentru cine
Și grave, ca niște Sibile
Ce rătăcesc pe Euxin,
Șoptesc:
"Trec zile după zile
Și-Argonauții nu mai vin!..."
poezie celebră de Ion Minulescu din Propilee literare, III, nr. 8 (1 iulie 1928)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre marină, poezii despre lumânări sau poezii despre fructe

Fereastră spre sud
în fiecare zi mă înveți să vorbesc și să tac
oh și cât de multe se petrec în tăcere
ce reverii curioase
în timp ce privesc
mâinile răsucind clepsidra
două fluide pornite din mare
și visul meu de exploratoare în nordul antartic
se întrepătrunde cu nisipul subțire ce curge
spre adânc prin fereastra deschisă spre sud
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre vorbire, poezii despre visare sau poezii despre reverie

Replică la poezia ''Și caii se împușcă, nu-i așa?'' de Violetta Petre
Aș vrea să fiu Pegasus, să beau dintr-un izvor,
Sublima poezie din unda liniștită
Și-n timp ce înspre ceruri, vâslind, mă nalț în zbor,
La cei ce stau la pândă, le dau câte-o copită.
Mulți frâu ar vrea să-mi pună și șauă din metal,
Dar roși de neputința, bârfesc mărunt, bizar,
Sunt orbi, dotați pe viață, cu ochelari de cal,
În grajduri insalubre duhnind a bălegar...
Din aripi, poezia mi-o duce-n zare vântul,
În versuri cristaline sau line și cuminți
Le-o dau în dar acelor ce împletesc cuvântul
Și nu la cei zilnic, mă caută în dinți!
Zadarnic vor cu biciul să îmi închidă drumul,
Să-mi zăvorască cerul cu nevăzute porți,
În timp ce zbor prin norii ce se unesc cu fumul,
Ei caută în tină potcoave de cai morți!
Deși din zei și hidre în ape-am fost născut,
Mai plâng câteodată, dar repede-mi revin,
Când văd cum detractorii mai iasă la păscut,
Serbând pe o pășune un Paște cabalin.
Zburând în infinitul câmpiilor cerești,
În timp ce dau din aripi, neîncetat mă rog,
Să mor, plutind deasupra păcatelor lumești...
Să nu-mi rezerve zeii destin de inorog!
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre versuri sau poezii despre unicorni
Eterna căutare
Spre Tine urc a trudei mele roade,
smerită, în genunchi, mă voi ruga mereu.
Te caut și-n văzduh, și-n piatră, și în soare,
în tot ce ai zidit chiar dincolo de timp.
Am înțeles că nu e-ngăduit
nevrednicului om prea mult să scotocească.
Chiar dacă îndoieli mă rod, mă chinuiesc
nu-nseamna, Doamne că hulesc.
Am curățat grădina sufletului meu
și-n ea am semănat grâu mult
cu chipul Tău pe bob de aur
Deschide-mi poarta, Prea Slăvite,
primește-mă la masa Ta
și marea taină mă lasă
în față s-o privesc.
Pe drumul îndoielii nu-ngădui să pier,
mă prinde-n paza Ta pentr-o eternitate.
Ceresc Părinte-Ți mulțumesc,
eu știu că ești aici din vremi îndepărtate,
dar rogu-Te fierbinte, chiar dacă mult greșesc,
când voi desface mâinile din rugă
în palmele-mi fierbinți
un semn vrea să găsesc,
că poate setea mi se-alină.
Eu sunt ulcica Ta de lut,
Te rog să pui în ea lumină.
poezie de Mariana Dobrin din Lacrima din rugăciune (aprilie 2009)
Adăugat de Mariana Dobrin

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre smerenie, poezii despre greșeli, poezii despre curățenie sau poezii despre cereale

Eu
pup doar în... grup
în... grup sanitar
pe jos e murdar e murdar e mur
dar
cât mai pup
n-or să spele cu totul pe jos
libertatea
cuvântului-mop (?!) slinos
nu se
pune la încercare
nu în
că de aia și de
spre exemplu
continuare... p...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre libertate

Cu toamna în odaie
Mi-a bătut azi-noapte Toamna-n geam,
Mi-a bătut cu degete de ploaie...
Și la fel ca-n fiecare an,
M-a rugat s-o las să intre în odaie,
Că-mi aduce o cutie cu Capstan
Și țigări de foi din Rotterdam...
Am privit în jurul meu și-n mine:
Soba rece,
Pipa rece,
Mâna rece,
Gura rece,
Doamne!... Cum puteam s-o las să plece?
Dacă pleacă, cine știe când mai vine?
Dacă-n toamna asta, poate,
Toamna-mi bate
Pentru cea din urmă oară-n geam?
"Donnez-vous la peine d'entrer, Madame..."
Și femeia cu privirea fumurie
A intrat suspectă și umilă
Ca o mincinoasă profeție
De Sibilă...
A intrat...
Și-odaia mea-ntr-o clipă
S-a încălzit ca un cuptor de pâine
Numai cu spirala unui fum de pipă
Și cu sărutarea Toamnei, care mâine
O să moară... vai!...
Bolnavă de gripă...
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Elena Badan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pâine sau poezii despre minciună

Căutare
Țin luna în dinți
și-n picioare
copita pământului, spartă
hoinăresc într-un cerb
desenat pe o hartă
aproape îmi leg sângele de un tei
să nu plece pe dealuri,
să nu își rupă fruntea sticloasă
de maluri,
să nu se îmbete într-o fată frumoasă
îmbrăcată în cuie și lemn
dintr-o patrie joasă
ah, duhnind neomenesc
a catifea și uitare
Tot îmi spun -pământul acesta e mare
vine-n aerul meu
nu mai are răbdare
iar în jur poate nu e nimic de găsit,
nici de plecat,
nici de venit
nici de cuțit.
Oare?...
Țin luna în dinți ca pe un frâu,
în genunchi am flori de lucernă
urmele mele mergându-mă
îmi vor zdrobi
părinții sub pernă.
poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre picioare, poezii despre patrie, poezii despre lemn, poezii despre hărți sau poezii despre frumusețe

Amintindu-mi
Un arc de întuneric aplec atunci când las
fruntea să-mi cadă sub culori
și uneori îmi pare că-i numai un răgaz
și că se rupe timpul îmi pare alteori.
Pietrificat, auzul în romburi și ovale
ferigă e în stratul de grafit.
Un fierăstrău cu dinți de lucie răcoare
se-afundă-n trunchiul lui necontenit.
Mișcarea rece, sacadată
e dinainte înapoi,
cu dinți de fierăstrău mușcând se-arată,
reci, amintirile din noi.
Un arc de întuneric aplec câteodată
și o durere rece mă face să-l dezdoi.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, citate de Nichita Stănescu despre întuneric, citate de Nichita Stănescu despre timp, poezii despre mișcare, citate de Nichita Stănescu despre mișcare, poezii despre durere, citate de Nichita Stănescu despre durere, citate de Nichita Stănescu despre dinți, poezii despre culori, citate de Nichita Stănescu despre culori, poezii despre amintiri sau citate de Nichita Stănescu despre amintiri
Polul Sud și Polul Nord
Fără glume și povești,
Polul Sud și Polul Nord
Știi să le deosebești?
Ține minte, nordul are
Urși polari și vulpi polare.
Sudul are, știe-oricine,
Pinguini și pinguine.
Nordul e ocean oval,
Sudul e continental.
Cu-Aurora boreală,
Cu noaptea polară, cum e?
Cum să fie? O minune!
Soarele care răsare,
După șase luni apune...
poezie de Constanța Buzea
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urși polari, poezii despre urși, poezii despre umor, poezii despre pinguini, poezii despre ocean sau poezii despre Polul Sud