Lui Horia Gârbea, care-mi spunea că pe cand era june a scris sonete unor domnişoare

De cum le-a scris Gârbea poetul
Sonete junelor sonate
Acestea au ascuns secretul
Că au rămas alienate!

epigramă de Mihail Soare (2010)
Adăugat de Mihail Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot lui Horia Gârbea, poet şi el

Dac-aş face poezie
Precum talentatul Gârbea,
Mi-ar striga-n cor "nu mai scrie!"
Revoltată, toată urbea!

epigramă de Mihail Soare (2010)
Adăugat de Mihail Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Horia Gârbea, de ziua sa

A mai trecut un an în vrie,
Eşti mai bătrân, amice Gârbea,
Mergi, aşadar, la primărie
Să-ţi schimbe numele în Hârbea!

epigramă de Mihail Soare (2010)
Adăugat de Mihail Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Horia Gârbea, căruia un domn, amintind de galeria din Ghencea, i s-a adresat cu: "lasă-ne!"

Ţi-a scris un cititor de-al meu să-ţi vezi
De treaba ta, să mergi după Piţurcă
Şi când te-o apuca, să recenzezi
Cărţi despre arta jocului de ţurcă.

epigramă de Mihail Soare (2010)
Adăugat de Mihail Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi scrie doar ca mine...

Nu am să scriu ca dumneata
Maestre Gârbea, niciodată,
Pentru că ţin la viaţa mea
Şi-a dumitale, totodată!...

epigramă de Mihail Soare (2010)
Adăugat de Mihail Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceluiaşi H.G., la "cererea" sa expresă

Cred că aş putea să scriu
Un volum de epigrame
Despre Gârbea, fii'ncă-l ştiu
As în paralel(ograme)!

epigramă de Mihail Soare (2010)
Adăugat de Mihail Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot lui H.G., care zice ca sunt în afara curentului

Decât să scriu literatură
Cum zice Gârbea, de "mainstream",
Prefer s-o iau pe scurtatură
Şi să mă duc la ţintirim!

epigramă de Mihail Soare (2010)
Adăugat de Mihail Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui H.G., desigur, autorul unei cărţi de poezie cu iguane de casă

Decât să creşti iguane-n casă,
Amice Gârbea, cred c-ar fi
Mai nimerit să mergi la coasă,
Că tot ţi-e gândul pe câmpi(i)!

epigramă de Mihail Soare (2010)
Adăugat de Mihail Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maestrului Victor Eftimiu, autor a o mie de sonete

O mie de sonete? Teribil! Nici Petrarca
Nu şi-a trecut prin secol aşa-ncărcată barca.
Dar compunând atâtea, tu ai avut un vis:
Să făureşti sonetul pe care nu l-ai scris.

epigramă de Tudor Măinescu (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul permite cu bună ştiinţă să se afle secretul corespondenţei dintre el şi Dumnezeu. Cu toate acestea, unele secrete le va lua cu el, pe lumea cealaltă.

aforism de Ionuţ Caragea (2017)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

D-na Sibley

Secretul stelelor – gravitaţia.
Secretul pământului – straturile de roci.
Secretul cernoziomului – să primească sămânţa.
Secretul seminţei – germinaţia.
Secretul bărbatului – însămânţatul.
Secretul femeii – cernoziomul.
Secretul meu:
Sub un munte unde tu nu-l vei găsi niciodată.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost mâncat de confraţi până când n-a mai rămas din el decât... poetul.

aforism de Mihail Mataringa (30 octombrie 2011)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaf

În viaţă-am scris ceva catrene,
Sonete, chiar şi-un epitaf...
Dar mult mai mult mi-am scris sub gene
Cu un creion dermatograf.

epitaf epigramatic de Eugenia Pavel din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii sunt foarte aproape de a crede în Dumnezeu. Puţinul care le-a mai rămas se dovedeşte însă un obstacol de netrecut.

aforism de Mihail Mataringa (25 iunie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred în scris

Cred în scris – în nimic altceva; numai în scris.
Un om poate trăi ca un vierme, dar scrie ca un zeu.

A fost o vreme când secretul era cunoscut, dar a fost uitat;
lumea este alcătuită din fragmente dezintegrate,
un haos incoerent şi întunecat, susţinut doar de scris.

poezie de Imre Kertész, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui poet submediocru

Bătut de soare şi de lună,
Poetul doarme-ntre răchiţi;
A decedat de moarte bună,
Deşi a scris aşa cum ştiţi.

epigramă de Mircea Pavelescu din 101 epigramişti retuşaţi şi încondeiaţi de Alexandru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui poet submediocru

Bătut de soare, ars de lună,
Poetul doarme-ntre răchiţi.
A decedat de moarte bună,
Deşi a scris aşa cum ştiţi.

epigramă de Mircea Pavelescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi - stelele mele

Voi scrie despre stele, cât de sus
Cel care le-a făcut pe cer le-a pus,
Nu voi cuprinde-n versurile mele,
Fireşte, ce stă scris numai în ele.

Că nici în astre nu stă nicidecum
Scris tot ce ochii tăi citesc acum.
Câţi ani-lumină s-au mai furişat
Precum Adam în rai, după păcat,

De când am scris, până te furişezi,
Citind acest poem să nu te vezi
După părerea mea ispititoare
Ca Eva după măr, în înserare.

poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineaţă (25 aprilie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul

Visăm un poet. Dar poetul
a plecat demult.

A uitat pădurea feroce
îmbrăcându-se-n frunze.

Şi apele le-a părăsit
plutind pe ele.

Flacăra a pierdut-o
ghemuit întrânsa.

poezie de Gheorghe Grigurcu din Salută viaţa (1972)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul

Profund şi vast ca un Atlantic
El nu se-ncurcă-n prozodie:
De cum a început să scrie,
A scris în chilometru antic.

epigramă de Păstorel Teodoreanu din Strofe cu pelin de mai pentru Iorga Nicolai... (1931)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petit, poetul

Seminţe într-o carcasă uscată, tic, tic, tic,
Tic, tic, tic, ca insectele când se încaieră –
Iambi plăpânzi treziţi de briza puternică –
În timp ce în brazi se cântă o simfonie.
Sonete, rondele, villanelles, rondeaus,
Balade contabilizate sub umbra aceloraşi vechi refrene:
Unde sunt zăpezile şi trandafirii de altădată?
Şi ce este dragostea, dacă nu o roză care se ofileşte?
Viaţa din jurul meu aici, în oraş:
Tragedie, comedie, valoare şi adevăr,
Curaj, permanenţă, eroism, ratare.
Totul la vedere, şi, Doamne, ce cărări bătute!
Pădurile veşnice, păşunile, torenţii şi fluviile
Mi-au rămas întreaga viaţă indiferente.
Sonete, rondele, villanelles,, rondeaus,
Seminţe într-o carcasă uscată, tic, tic, tic,
Tic, tic, tic, iambi piperniciţi –
Şi în vremea asta Homer şi Whitman dau năvală, fremătă prin brazi.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!