Cine va vorbi

Voi muri într-o dumninică dimineaţa. Când vei intra tu în
bibliotecă n-ai să mai vezi privighetorile moţăind
şoricelul cel roşu n-o să-ţi mai treacă prin faţă.
Un firicel de sânge (atât)ca ieşit dintr-o carte. El va vorbi.

poezie clasică de Aurel Dumitraşcu din Biblioteca din Nord (1987)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Durerea unei lacrimi

E greu să vezi durerea şi lacrimi arzând,
Să-ţi fie milă şi s-o alini trecând,
S-ajungi, s-asculţi în linişte apa din izvor,
Să miroşi o floare, să vezi un cocor,
Să te aşezi într-un loc mai curat,
Să nu mai fii atât de îngrijorat,
Să treacă viaţa câte un pic,
Să nu mai vrei să faci nimic,
Să te rogi un pic să-ţi treacă
Durerea să te părăsească,
Să poţi merge cu fruntea sus,
Să vezi cum dorul tău s-a dus,
Să nu-ţi pleci capul în faţa nimănui,
E greu, dar ca tine alta nu-i.
Domnul îţi va da mai mult în viaţă,
Tu meriţi un zâmbet nu lacrimi pe faţă.

poezie de Eugenia Calancea (2 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privighetorile

Tu nu ştii că metoda filosifică ţine de căzătura
din pat a bunicii aglaia? avem mişcare? avem.
avem gândire? avem. avem concepte? avem.
pe dracu-zise liftierul-prighetorile
sunt închise în alt salon.

poezie clasică de Aurel Dumitraşcu din Furtunile memoriei (1984)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fugi dintr-o oră în alta, ca dintr-o împărăţie în altă împărăţie.

Aurel Dumitraşcu în Carnete maro (1983-1984) (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plăcut e să-ţi vezi numele pe carte tipărit. Cartea rămâne carte chiar de nimic n-ai zămislit.

citat clasic din Byron
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate că femeile nu fac decât să-ţi interogheze virilitatea.

Aurel Dumitraşcu în Carnete maro (1983-1984) (2001)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

într-o lume perfectă nu ţi s-ar tăia
respiraţia niciodată
n-ai putea rămâne mut
n-ai simţi cum te eviscerează elegant
mărunţişuri inexistente
până să le naşti dintr-o
importanţă pe care n-o mai cunoşti.

într-o lume perfectă nu s-ar vorbi
pentru că n-ar fi nevoie.

poezie de Violeta Anciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărutul femeii păianjen

O să-mi vopsesc părul verde şi
unghiile negre
să nu mă întrebi de ce
mi-au crescut dinţii aşa lungi
şi urechile ascuţite
ca de elf.

Cum nu pot să te îndrăgostesc
de mine
o să te amuz poate
sau şi mai bine
o să te îngrozesc
atât de tare încât o să uiţi
să-ţi mănânci untul pe pâine
şi să-ţi bei cana de lapte bătut
la cina de adio –

Dimineaţa când o să te trezeşti
plesnit nemilos peste pleoape de o rază
mai musculoasă,
precis o să te întrebi
ce-i cu semnul acela roşu pe piept
plasat undeva sub inimă,
intercostal -

tu, ca de obicei, raţional,
o să presupui că a fost doar un ţânţar...
sau în cel mai rău caz un gândac celibatar
ce-a supravieţuit surprinzător de la ultima dezinsecţie
cu efect întârziat.
Dar în niciun moment
n-o să-ţi treacă prin cap
că azi noapte ai primit inopinat
sărutul femeii păianjen.

poezie de Ella Poenaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când începi o carte – un roman – de multe ori e ca şi cum ai intra într-o lume nouă, într-un ţinut pe care nu l-ai mai văzut. Căci lectura prezintă mare asemănare cu voiajul. Uneori, chiar după primele pagini ale unei cărţi, ai impresia că, de-abia coborât din hotelul în care ai descins în cursul nopţii, te găseşti într-o calmă dimineaţă de vară, pe străzile unui oraş în care n-ai mai pus niciodată piciorul, în locuri şi aspecte noi şi totuşi familiare, printre oameni care-ţi sunt străini, dar faţă de care nu te simţi, tu însuţi străin.

citat din Eugen Herovanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin dispreţ nu se poate reîncepe o lume.

Aurel Dumitraşcu în Carnete maro (1983-1984) (2001)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pomul de Crăciun

Nu puteai să fii altceva când priveam
cum se-nchide poarta acasă. Şi câte femei umblând
tăcute pe străzi câţi bărbaţi.
O să gâtui toate lalelele negre o să rup calendarul
de faţă cu tata voi migra pe fereastră până la tine.
Propoziţii de spus bărbatului tânăr seara târziu
când locuitorii scutură tutunul din vorbe. Numai tu
poţi hoinări prin hârtii -acolo sunt abatoare spitale
acolo e un heleşteu de cuvinte acolo poate să fie
şi bine. E noapte. Întunericul se ascunde
lihnit într-o pâine-tu mai întârzii. Hălci mari de carne
se ridică spre cer.

poezie de Aurel Dumitraşcu din Furtunile memoriei (1984)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dureri cumplite prin tine! Gârlă cu venin dureros.

Aurel Dumitraşcu în Carnete maro (1983-1984) (2001)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu voi muri definitiv, odată

Eu voi muri definitiv, odată
nu-mi fac iluzii, ştiu că voi muri,
făptură mea va fi decapitată
de ghilotina clipei într-o zi

Iar trupul meu ca o statuie greacă
turnat în bronz şi stele din înalt
prin pietre mari de moară o să treacă
strivit între un veac şi celălalt

Şi peste locul meu de-ngropăciune
vor răsări civilizaţii noi
zvon de ospeţe dulci o să răsune

Şi când le-o fi orgia mai în toi
le voi striga de dincolo de lume:
veţi fi ca mine, eu am fost ca voi!

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştii când doarme sângele.

Aurel Dumitraşcu în Carnete maro (1983-1984)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Realicartea

Din carte a ieşit un ochi.
Deşi era obosit s-a deschis larg
şi în acel moment a văzut unele lucruri pentru prima dată.
Nu după mult timp şi-a făcut apariţia un nas.
Acesta a mirosit deja ce se întâmplă.
Dar când să intre în încăpere i s-a închis repede uşa.
Nu era de el, locul lui era în carte şi atât.
Apoi din carte a ieşit o ureche.
Aceasta a auzit mult zgomot.
Şi mai apoi bârfe, dar nu s-a aplecat la ce se vorbea.
Gura şi-a făcut şi ea intrarea.
Celelalte i-au povestit deja experienţele avute.
Ea ar fi avut atât de multe să spună,
dar cartea a învăţat-o să tacă.

poezie de Ana Truta (noiembrie 2020)
Adăugat de Ana Truta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bblioteca din bibliotecă

Prietenul vechi ca vinul
şi rar ca potopul este bibliotecar
îl caut mereu prin cărţi
el însuşi fiind un morman de cărţi
încât nu mai sunt sigur
în care bibliotecă mă aflu
mai ales când nu ne-nţelegem
mă gândesc că de-o muri cândva
din el vor ieşi două suflete
unul al său şi unul al bibliotecii

poezie de Marin Ifrim din Fotografii cu cântec
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-ai carte - ai ajutor social şi aşteaptă următorul protest, ai carte, scoală-te mâîne dimineaţa şi du-te la muncă!

aforism de Valentin Chilat Cornaci
Adăugat de Valentin Chilat Cornaci
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un alt eu

dacă m-aş întoarce
n-ai să ştii de unde să mă începi
cum să-ţi amesteci cuvintele
pe ce să mă ţintuieşti cu privirea
îţi va fi teamă să mă atingi
să mă săruţi
vei vorbi şi nu vei auzi nimic
crede-mă pe cuvânt
nu-ţi va fi niciodată bine cu mine
nu vei mai avea nici măcar
certitudinea răsăritului
şi apoi nici n-ai să ştii
dacă eu sunt
acela întors
care ţi-a răvăşit cândva viaţa
singurătatea îţi e o prietenă bună
cel puţin până atunci
când Chirurgul
mă va scoate din inima ta
cu bisturiul
lasă-mă să te regret
prin antiiubire
prin antisărut
pe valurile acestea imense
care cresc invers
în antimateria sufletului
să te regret
tot atât de mult
precum te iubesc
până când mă vei reinventa

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar când eşti numai cu poezia, nicio imbecilitate nu poate sta-n preajma ta.

Aurel Dumitraşcu în Carnete maro (1983-1984) (2001)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Firicel de fân cosit

Firicel de iarbă verde
Sărut ochii cui mă vede
Şi guriţa cui mă vrea
Ca să fiu mireasa sa!

Firicel de iarbă deasă
Te-am îngrijit langă casă
Şi-acum toamna îmi eşti fân
Cu parfum de pus în sân!

Firicel de fân cosit
Mă îndeamnă la iubit,
La cântat şi la horit,
Doru-n zare să-mi trimit...

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Regăsire" de Valentin David

De rătăceşti prin ploaie ca nebunul,
În asfinţitul negru-cenuşiu,
Am să-ţi aduc o sticlă de rachiu,
Că ştiu că nu te-mpaci deloc cu vinul.

Aşteaptă-mă şi tu, lângă-o băltoacă
Mai mare, să îmi fie ca reper!
Ţi-aduc şi-un pic de sare şi piper,
S-arunci în stropi, când ploaia te atacă.

În parcu-n care bântuie strigoii
Castanilor cei dezgoliţi de strai,
Eu zic, cu vagabonzii câini, să stai,
Să-ţi treacă de urâtul greu al ploii!

Şi pe sub streşini, umbra să nu-ţi treacă!
Umbrelă n-ai şi eşti în pardesiu.
Eu mai întârzii, că-i aşa pustiu
Şi dacă nu mai vreau să vin? Şi dacă...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!