Firicel de fân cosit
Firicel de iarbă verde
Sărut ochii cui mă vede
Și gurița cui mă vrea
Ca să fiu mireasa sa!
Firicel de iarbă deasă
Te-am îngrijit langă casă
Și-acum toamna îmi ești fân
Cu parfum de pus în sân!
Firicel de fân cosit
Mă îndeamnă la iubit,
La cântat și la horit,
Doru-n zare să-mi trimit...
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
La iarbă verde
Cu purcel și cu cățel,
Au ieșit iar în natură.
Iarba-i doar un firicel:
Restul e... maculatură!
epigramă de Viorica Găinariu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel nostalgic
Din hornul casei bătrânești
Se-înalță-un firicel de fum;
Descrie rotocoale cum
Știam din cartea de povești...
Săream și mă jucam pe drum,
Copilărie, unde ești?...
Din hornul casei bătrânești
Se-înalță-un firicel de fum...
Nu are rost să-ți irosești
Imaginația de-acum,
Iei din sertar un vechi album
Și poți în tihnă să privești...
În hornul casei bătrânești
Nu-i nici un firicel de fum!...
rondel de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Fir de iarbă
Fir de iarbă, firicel,
Nici te vezi de mititel.
Cine-n tine a crezut?
Dar asfaltul tu l-ai rupt.
L-ai crăpat și-ai răsărit,
Lumea-ntreagă ai mântuit.
poezie de Stefan Gorban (4 mai 2016)
Adăugat de Stefan Gorban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu bine!
Ce mult te-am iubit,
să spună serile târzii...
Ce mult te-am iubit,
tu, niciodată nu vei ști!
Ce mult te-am iubit,
să spună zile de nesomn!
Ce mult te-am iubit,
să spună sufletul de om!
Dar nu se poate descifra,
în traiul zilnic, dragostea.
Și nu poți duce, trup firav,
iubirea unui suflet brav!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mesaj
Toamna blândă îți trimit mesager la ușa ta
Și soarele la zenit să te mângâie aș vrea!
Frunzele să-ți spună mut despre dragostea ce-ți port
Când aduse sunt de vânt în al vieții tale port.
Cu el, inima-mi aprinsă vine iarăși să topească
Flori de gheață-răvășite care vor să înflorească.
Tu, primește darul meu, ființa ce sunt și-am fost,
Ce-a avut un rost mereu și-acum parcă, n-are rost!
Blândă toamnă, dulce doamnă te trimit cu mere coapte
Către dorul meu, dorit și în zi și-n miez de noapte!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna din oglindă
Plină-i toamna de parfum, cu cerceii ei din struguri,
Colieru-i din castane mai aprinde-n inimi, ruguri.
Și-a luat rochia de frunze, decorată-n stilul ei
Și cu rubiniu pe buze a pornit-o pe alei.
Are pașii măsurați și privirile blajine.
Toamna de o căutați, e-n oglindă-aici, la mine!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Eminescu
Ești busuiocul care a sfințit izvorul
Și steaua ce lucește-n lacul
Unde mai plânge dorul!
Ești floare-albastră-n ochii mei,
Mirificul parfum de tei!
Iar seara-n bucium te prefaci
Când strigi și îi aduni pe frați!
Tu ești dorința cea mai vie
Pentru eterna, dulcea Românie!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fir necunoscut
Ieșind din verde fir ai apărut
Fată transparentă din zefir
Iarbă verde fir necunoscut
Ochii frunze verzi de trandafir
Apari zâmbitoare din frunză
Mergi pe iarba verde necosită
Pălăria ta e verde și confuză
Păsările-ți cântă ție ești iubită
Fir de iarbă trestie mlădie
De mijloc te as prinde odată
Îți sărut urechea cu o melodie
Iubirea mea-ți o dărui ție toată
Eu nu știu, ești adevărată fată
Sau ești verdele din vânt turbat
Iluzie ce în vis și gând se arată
Mă păcălește dar sunt bărbat
Am să te pândesc pe înserat
Îmbrăcat în verdele broscoi
Stau pitit la margine și însetat
Oare cine-i mai isteț din noi
De ești fata ce am visat mereu
Am să-ți cad chiar la picioare
Sufletul îți dăruiesc chiar eu
Te sărut și-ți cer acum iertare
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu, n-am să plec...
Nu, n-am să plec!
Cu roua dimineții m-au primit trandafirii
și-acum, în toamna vieții
m-am predat iar iubirii!
Nu, n-am să plec!
Corabie vie, pe valuri plutind,
eu te chem să-mi deschizi orizonturi
și-mpreună, de vrei, să pornim către porturi!
Nu, n-am să plec!
Cât mai înfloare teiul și plopul înalt
și ne mai fac umbră din înalt,
sub ochii tăi, iubirea vreau să îmi tac!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bine ai venit!
Bună seara, glas de liră
Ce mă-ncânți și mă descânți!
Din a nopții feerie
Numai tu mă mai încânți!
Tu îmi ești acum colinda,
Darul inimii râvnit!
În parfum de levănțică
Și de mirt, eu te-am primit!
Ți-ntind galbena gutuie,
Te alint cu busuioc,
Dulce dar și amăruie
Să-mi fii viață în noroc!
Mă-nsoțești, mă iei de mână
Și îmi aperi al meu pas
Când, cu dulcea ta cântare,
Dar de suflet, mi-ai rămas!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dreptatea este un firicel de demnitate care crește anevoios.
aforism de Betty Marcovici (octombrie 2013)
Adăugat de Cristian Iorgulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Plăcerea de a trăi este un firicel de videcare a candorii de copil.
citat din Betty Marcovici (iulie 2020)
Adăugat de Anghel Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!
definiție de Friedroch Ruckert
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neînsemnatul firicel de viață e net superior unor spasme profunde.
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre picuri de dor
Luneca pe fața verde
A pământului dospit
Diamantul ce se vede
De un fir de iarbă lipit
Pe o frunză de trifoi
Bogăție de mărgele
Picură pe-amandoi
Dorul agățat de gene
Buburuza gărgărița
Îmi aduce doru-n zbor
Ocolind pe -o uliță
Printre picurii de dor
Inimă petală de mac
Este zi de primăvară
Cu trifoi doru-l îmbrac
Îl trimit spre tine iară
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul-cioplitor
Tinerețea, dacă-ai vrea
ai păstra-n inima ta,
ce pare că s-a-mpietrit!
Dar și piatra-i din iubit!
Tot, de Dumnezeu, lăsată,
tot un foc e și în piatră!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndemn
Tinerețea, dacă-ai vrea
Ai păstra-n inima ta
Ce pare că s-a-mpietrit
Dar și piatra-i din iubit!
Tot de Dumnezeu, lăsată,
Tot un foc e și în piatră!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
O casă pentru iubirea mea
Eu te-am trăit iubire frumoasă,
Ți-am dat copii și ți-am făcut casă.
Eu te-am trăit cu toată puterea!
Cu tine-mpărțeam liniștită, averea.
Eu ți-am trăit chiar și plecarea
Și nu ți-am plâns pierdută, zarea.
Te-am așteptat iubire frumoasă,
Doar cu merinde rostuite pe masă!
Și iată că-mi vii, în chip frumos
Cu părul negru de abanos
Cu ochii verzi și privirea senină
În care timpul a pus iar lumină.
Și te primesc iubire frumoasă!
Te invit iar la mine acasă
Pentru că știu că tu încapi toată
În inima mea, o casă curată!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mireasa timpului prezent
Eu sunt mireasa fiecărei zile! Petrec în muzici, cu meseni de soi.
Am pregătit o nuntă cât o viață, copilului ce sunt și pentru voi!
Eu sunt mireasa fiecărei clipe! In alb m-am îmbrăcat definitiv.
Șareta mea e trasă de un cal din albul cel mai pur și mai fictiv.
Și sunt mireasa timpului prezent, trecut și viitor mă-ncercuiesc.
Nimic din ce există nu-i absent din arsenalul ce-l diriguiesc!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mireasa timpului prezent
Eu sunt mireasa fiecărei zile!
Petrec cu muzici și meseni de soi.
Am pregătit o nuntă cât o viață
Copilului ce sunt și pentru voi!
Eu sunt mireasa fiecărei clipe!
In alb m-am îmbracat definitiv.
Caleașca mea e trasă de doi cai
Din negrul cel mai pur și mai fictiv.
Și sunt mireasa timpului prezent
Trecut și viitor mă-ncercuiesc.
Nimic din ce există nu-i absent
Din arsenalul ce-l diriguiesc!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!