Dincolo de toate, acest pământ gânditor a învăţat să sufere, spre propriul său dezastru.

aforism de Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar adevărul rostit de timp îi face pe oameni să sufere.

aforism de Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel ce a învăţat să iubească cu măsură n-a învăţat nimic.

aforism de Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă nu mai ştiu să plâng, am învăţat totuşi să zâmbesc sincer.

Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic din cele ce le-am învăţat despre viaţa nu m-au ajutat o clipă să trăiesc.

Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel ce nu şi-a sfărâmat propriul edificiu până în temelii, căutându-se pe sine, şi nu l-a reconstruit singur, trăieşte într-un castel construit de alţii.

aforism de Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Septembrie

Florile sălbatice care-acoperă acest ţinut au fost martore la căderea zeilor,
Dincolo, departe, adie un vânt care se îndepărtează tot mai mult,
Ţitera mea se tânguie, nu mai am lacrimi,
Îl întorc pe Dincolo înapoi pe păşunile lui.

Acesta se numeşte lemn, iar aceasta meşă;
Ţitera mea se tânguie, nu mai am lacrimi.

Acest Dincolo există doar în moarte, îngheţat – un buchet de imortele.
Oglinda lunii atârnă nemişcată de un mileniu deasupra păşunii.
Ţitera mea se tânguie, nu mai am lacrimi.
Singur, traversând gânditor aceste păşuni ale clipei.

poezie de Hai Zi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire: Drum spre dezamăgire.

aforism de Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vreau să te împovărez cu toate neajunsurile vieţii mele, dar aş fi fericit să îmi împart toate bucuriile acesteia cu tine.

Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Divin: formă de a exprima ceea ce nu se găseşte pe pământ şi se presupune că ar exista în spaţiu.

aforism de Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai toate calităţile de care dai dovadă.

aforism de Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutând o fericire imposibilă, am ratat toate fericirile posibile.

Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul e încuiat cu şapte chei, toate lacătele sunt pe creier.

aforism de Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Echipajul

viaţa de pe
marte trebuie să re
cunoaşteţi: se
exprimă mult
prea sacadat, sa-ca-dat - de
ce
au trimis acest echipaj în furtuni
să sufere toate
aceste mutaţii? acest
praf
şi
pulb
ere
total diferite

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filosofia menţine vie exigenţa de a dobândi sensul vieţii dincolo de toate scopurile din lume, de a determina sensul care înglobează toate aceste scopuri, de a împlini acest sens realizându-l în prezent oarecum de-a curmezişul timpului, de a sluji prin propriul prezent totodată viitorul, de a nu coborî niciodată omul sau un anume om la condiţia de simplu mijloc.

Karl Jaspers în Credinţa filosofică
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zilele-s din ce în ce mai cenuşii,
Nopţile-s tot mai întunecate,
Te aştept, tu însă nu mai vii
Şi mă-ndrept încet, încet spre moarte.

catren de Victor Rechiţian (27 februarie 2011)
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din toate, Voinţa poate mai mult decât Dragostea, de obicei însă, rămâne în stadiul de larvă, se transformă în Laşitate şi nu face Nimic.

aforism de Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din păcate, toate problemele noastre au o soluţie pe care atunci când în sfârşit o acceptăm ca fiind bună, aceasta nu-şi mai are sensul.

Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opera este propriul sau dincolo. – Dar fragmentul, propriul său dincoace.

aforism de Francois Vaucluse, traducere de MariAnne
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-acolo vin

De-acolo vin şi am amintiri.
Născut, ca toţi muritorii, am o mamă
Şi o casă cu multe ferestre,
Am fraţi, prieteni
Şi o celulă cu fereastra rece.
Al meu este valul, smuls de pescăruşi,
Am propria perspectivă
Şi-o brazdă de pământ în plus.
A mea este luna de la marginea de departe a cuvintelor,
Precum şi ofranda de păsări,
Şi măslinul cel nemuritor.
Am călcat pe acest pământ înainte ca săbiile
Să-i fi transformat trupul viu într-o masă-încărcată.
De-acolo vin. Îi redau cerul mamei,
Când cerul plânge după mama lui.
Şi plâng ca să mă fac cunoscut
Acelui nor care, iată,-se întoarce.
Am învăţat toate cuvintele necesare-n tribunalul sângelui,
Astfel încât să pot încălca legile.
Am învăţat toate cuvintele şi le-am sfărâmat
Pentru a crea un singur cuvânt: Patrie.

poezie de Mahmoud Darwish, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca azi

Am învăţat să sufăr,
ca azi să pot zâmbi.
Am învăţat să iert,
ca azi să pot iubi.

Am învăţat să văd,
ca azi să pot citi.
Am învăţat să rabd,
ca azi să pot simţi.

Am învăţat să plâng,
ca azi să pot cânta.
Am învăţat să admir,
ca azi să pot visa.

Am învăţat să fiu şi singur,
ca azi să îţi zâmbesc.
Am învăţat să te ascult,
ca azi să-ţi povestesc.

Am învăţat să tac,
ca azi să pot vorbi.
Am învăţat ceva,
ca azi să pot trăi.

poezie de Cosmin-Emanuel Petraşc (30 august 2020)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petraşc
Comentează! | Votează! | Copiază!