Invitaţie

Eu chem iubirile, pe cele care, frânte şi urmărite de coasa verii, înmiresmează seara cu lenea lor cea albă.
Coşmar nu mai exită, dulce insomnie perpetuă. Nu mai există ură. Există numai pauza unui bal a cărui intrare e pretutindeni în negurile cerului.
Eu vin înaintea şopotului fântânilor, la finalul cioplitorului în piatră.
Pe lira mea o mie de ani nu cântăresc nici cât un mort.
Eu chem îndrăgostiţii.

poezie clasică de Rene Char
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi te chem

Şi te chem iubito... încă,
Cu-al tău trup să îmi fii leac,
Timpului... să dai poruncă,
A mai sta cu noi... un veac.

Şi te chem iubito... soare,
Cu-n surâs să mă topeşti,
Strălucindă ca o floare,
În amiezi... dumnezeeşti.

Şi te chem iubito... seara,
Să mă strângi năucitor,
Până va-nceta chitara
A mai plânge de-al tău dor.

Şi te chem... a câta oară
În adâncul unui vis,
A pătrunde fără scară,
Undeva... în paradis.

Şi te chem... cerul de plânge
Spre decembrie... târziu,
Să fii dorul ce mă strânge,
Eu... destinul tău... să fiu.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori, se simţise mândră că ea e obiectul acelei pasiuni frumoase, pasiunea pură şi adevărată a unui tânăr ale cărui gânduri aparţin numai iubitei lui, ale cărui clipe îi sunt consacrate numai ei, care nu are niciun ascunziş, care se roşeşte de ceea ce şi pe femeie o face să roşească, şi care cugetă ca o femeie, pentru care nu există nicio rivală şi care i se dăruieşte fără a se gândi nici la ambiţii, nici la glorie, nici la avere.

Balzac în Femeia la treizeci de ani
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

seara mă-ndrăgostesc
din nou de tine
scot vioara şi-ţi cânt
iubirile din zilele trecute
dureri vechi şi noi
pe care le chem la sfat

seara mă-ndrăgostesc
încă odată de buzele tale
pregătesc stiloul şi hârtia
apoi las poezia să curgă
în inima ta capricioasă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suspin

Ah, adeseori aş vrea să chem ca odinioară
înăbuşitoare amiezi şi nori ruginii
verdeaţa lacomă şi bucuria fructelor
alcoolul privirilor mătasea sfâşiată
lumânări picurând pe catifeaua nopţii
strălucirea umărului femeii negrul cărbunelui
mercurul melancoliei de periferie explozii
de grenade de râs de motor sau de mânie
în zadar aş vrea fie că vorbesc fie că scriu
nu există metafore, există numai un gust de sare
nu există minunate culori există doar pământul greu.

poezie de Adam Wazik din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei care vin pe lume pentru a nu o tulbura, nu merită nici respect, nici îngăduinţă.

citat din Rene Char
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somn oceanic

Te chem! te chem...
Ecoul chemării se sparge.
Fără să pot fi oprită
aş vrea să mă uit umbră
stingându-mi inima
în ceva steril.
În rest, natura îşi urmează cursul
cu aceeaşi fatalitate - în piatră,
în firul de iarbă, în copac,
în om toată materia.

poezie de Cristina Litoiu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu exită prezent. Există numai viitorul apropiat şi trecutul recent.

citat din George Carlin
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nedumerire

Doamne,
Mă uit în urma mea
Şi te văd numai pe tine
Departe de tot
Aproape de părinţi.
Mă uit înaintea mea
Şi te văd tot
Numai pe Tine
Tot aşa de departe,
Aproape de copii
Ce-o fi cu distanţa asta
Între Tine şi tine
În mijlocul căreia
M-ai răsărit
De nici nu ştiu
Din care parte
Să te chem
Pe la mine.

poezie de Marius Robu (19 februarie 2007)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partidul Român

Vă chem către suprema raţiune
Să vă lăsaţi de oarba vanitate,
Să fiţi faptul ce sunteţi, naţiune
Ne împărţită pe vendete... Integritate.

Vă chem unirea s-o restabiliţi
Eliminând pe diabolici cu ambiţii.
Precum anceştrii, caşti din nou să vreţi să fiţi;
Căci suntem ei, ori dispărem nefericiţii.

Vă chem să fim cu toţi o-ntregă fiinţă
Şi să primim pe-oricine ne vrea bine;
Chiar de-s străini, să le-acordăm, de vor, căinţă,
Ne-ncununând pe tine şi pe mine...

Vă chem românii-mprăştiaţi în pretutindeni
Să vă luaţi timp să fim cu toţii din nou fraţi
-Ce-i refuzaţi şi obligaţi în timp la vinderi-
Să nu mai vrem, de hoţi şi proşti încolonaţi.

Vă chem cu mine să mă luaţi o mică parte,
Să credem şansa ce-o avem în viitor
Să trăim bine... Din oneşti cu multă carte
Şi cu credinţă să fim iarăşi un popor.

Vă chem reînoire-n unica partidă
Ce-a naturală ce-o avem un drept comun
Al nostru... Şi-o Planetă să devină avidă...
O lume-ntreagă să se vrea... Partid Român!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu când discut cu un ateu e ca şi cum aş discuta cu uşa. Între un credincios şi un necredincios nu există nici o legătură. Ăla e mort, sufleteşte mort, iar celălalt e viu şi între un viu şi un mort nu există nici o legătură. Credinciosul creştin e viu.

Petre Ţuţea în Cugetări
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ora dimineţii

O zi începe iarăşi şi zorile-şi arată
Mă plec smerit spre Tine, iubitul nostru Tată
O, Tată sfânt, al zilei şi-a nopţii pe pământ
Ce mare eşti Tu Doamne şi ce măreţ, ce sfânt!
În zori de dimineaţă Te chem în viaţa mea
Să-mi dai a Ta putere, ca să mai pot lupta.
Că nu ştiu ziua asta ce va aduce ea
Dar ştiu că biruinţa, Tu, Doamne, vei avea.

Prin milă şi iubire eu ştiu că sunt ţinut
Că mă înveţi Tu Doamne şi ce nu am ştiut.
Din mila Ta cea mare îmi dai de toate mie
Cuvântul scump şi dulce şi marea veşnicie.

În astă zi, Părinte, îmi toarnă sănătate
Să nu produc ruşine, să fac numai dreptate
În astă zi dă-mi pâinea ce corpul să hrănesc
Să prind iarăşi putere să pot să Te slăvesc.

Răbdare, bucurie şi pace să îmi dai
Căci ştiu, iubite Tată, căci numai Tu le ai
Din ceas de dimineaţă Te chem să mă însoţeşti
Şi orice cale a vieţii Tu Doamne să sfârşeşti.

Te chem să porţi de grijă pe unde voi umbla
Te chem, iubite Tată, în tot a m-ajuta
Te chem ca paza-n noapte Tu Doamne să o porţi
Să-mi fi Tu moştenire, al soartei mele sorţ.

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cloşca (după Jean Aicard)

Cot-cot-cot,
Cot-cot-cot,
Fac şi eu ce pot, ce pot
Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Puii să-mi împac...

Ciugulesc,
Mă zbârlesc,
Şi mi-i chem, mi-i chem mereu,
Că nu-i las,
Nici un pas,
Făr'de mine, eu.

Şi le-adun
Ce-i mai bun -
Şi seara, cu drag, le spun
Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Basme să-i împac.

Clonc-clonc-clonc,
Clonc-clonc-clonc,
Şi-i adorm apoi aşa,
Încălziţi
Şi păziţi
Sub aripa mea.

poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anunţ matrimonial

te chem femeie nenumită
să-mi vii în visul nevisat,
dar la chemare rămâi surdă
şi uiţi, şi uiţi că te-am chemat.

te chem, te chem mereu, femeie
dar la chemare n-am ecou
şi dacă sterp rămâne visul
eu o să mi te chem din nou

să-mi vii femeie cu ochi verzi,
cu părul blond, picioare lungi
să-mi vii în visul nevisat
şi spleenul inimii s-alungi.

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te chem...

Te chem să ascultăm cântecul toamnei!
Cu vise albe să măturăm noaptea treptele cerului
şi ca-ntr-un dans în care întunericul
se-mbrăţişează cu lumina, cu chipul împrospătat
de răcoarea primilor stropi plumburii, să te simt atât
de aproape încât să mă sprijin cu sufletul de inima ta.
Te chem să ascultăm cântecul toamnei!
În valuri de purpură să mă-nvălui şi-n timp ce sfarm
cu-al meu sărut timpul dintre două tăceri, în ceasul când privirea ne-mprumută culoarea pădurii, poteci de flăcări, mocnind a iubire, să croim iar zeul stăpân al cuvântului peste filele nopţii să ne-mpreune şi să fim, din nou, doar unul.

poezie de Elena Victoria Glodean
Adăugat de Sabina Raducanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemarea

mă crezi nu mai ştiu
cum te chemă nu
mai ştiu cum te cheamă
şi atunci
te chem cu o teamă... o
teamă te chem
poate nici nu eşti tu

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chem vântul

Chem vîntul
Să mi se joace-n păr,
Închipuindu-mi
Că sunt degetele tale...
Că esti mîngâiere
Într-adevar...

poezie de Viorica Sălăjeanu
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când tot ezităm să ne luăm un angajament, în cele din urmă vom regreta. Dacă începutul nu este bun, nu există nici o speranţă ca finalul să fie bun.

în I Ching
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lira e una dintre constelaţiile cele mai mici, dar are o formă frumoasă şi cuprinde multe curiozităţi cereşti. În primul rând punctul spre care se îndreaptă Soarele cu întregul lui cortej de planete şi comete în această constelaţie se găseşte şi anume: în apropiere de α din Lira, sau Vega, care este una dintre cele mai strălucitoare stele. Lira e şi constelaţie a verii şi a toamnei; ea întârzie mult pe cerul nostru, pentru că are un drum lung de străbătut. O găsiţi uşor între Hercule şi Dragonul. Forma ei curioasă şi strălucirea stelei Vega vă va face să o găsiţi numaidecât.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul-pasăre mort şi bizonul trăgând să moară

Lung corp care întruchipase entuziasmul exigent,
În prezent perpendicular pe rănitul Brut.

O, răpusule fără măruntaie!
Doborât de cel ce fusese mahăr şi care, împăcat, moare;
El, dansatorul abisului, duh, mereu gata de-a naşte,
Pasăre şi fruct perverse de magii cu cruzime salvate.

poezie clasică de Rene Char, traducere de Leo Butnaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

chem

Vine toamna
e vremea să-mi chem ursitoarele
să le fac unghiile
le voi tăia din carne, cu lac sidefiu le voi da,
să le fac părul în două cozi groase
transfuzii viole-aurii să le fie sângele nou
le voi cere primele zăpezi dedicate exclusiv
mie
iarna să vină cu drum pentru că nu mă tem
nu mă mai tem de înzăpeziri

vine toamna şi mă simt de parcă ar fi
şi un al cincilea anotimp undeva aproape
iminent

Chem chemările înţelenite, mirările deja
locuiesc aici precum fricile
care şi ele îşi caută
înnoirea

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!