Cloşca (după Jean Aicard)

Cot-cot-cot,
Cot-cot-cot,
Fac şi eu ce pot, ce pot
Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Puii să-mi împac...

Ciugulesc,
Mă zbârlesc,
Şi mi-i chem, mi-i chem mereu,
Că nu-i las,
Nici un pas,
Făr'de mine, eu.

Şi le-adun
Ce-i mai bun -
Şi seara, cu drag, le spun
Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Basme să-i împac.

Clonc-clonc-clonc,
Clonc-clonc-clonc,
Şi-i adorm apoi aşa,
Încălziţi
Şi păziţi
Sub aripa mea.

poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A, iubite, a

- A, iubite, a,
Mai spune-mi ceva,
Că mi-i drag să-mi spui
Ce nu ştiu, drag pui,
Că mi-i drag să-ascult
De dragoste mult,
Haide, spune-mi cum se
Iubesc păsările.
- O, iubito, o,
Cred că tot ca noi:
Copacii bătrâni
Acasă rămân
Ca nişte bunici
Cu puii cei mici
Care-n braţe-i leagănă
Până-i frunza galbenă.
Pe-urmă bat vântoasele,
Şi nu-i nici o pasăre,
Pe-urmă le cad foile,
Se-nvelesc cu ploile.
Pe-urmă îi dor crengile
Şi n-au ce să legene.

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi iar mi-i sufletul la tine...

... Şi iar mi-i sufletul la tine
Atât de-ntreg,
Atât de tot,
Că-mi sorb o lacrimă şi-mi pare
Că cere,
Mângâie,
Şi doare,
De parcă tu ai plâns-o-n mine,
De parcă ţi-am venit de tot...

Aşa!... dă-mi mâinile-amândouă,
Şi ochii amândoi mi-i dă,
Deschişi adânc
Şi mult
Şi-aproape
Pân-vom închide-o sub pleoape
Aceeaşi stea topită-n două
De mult ce ia
De mult ce dă...

Şi calea gândului se-nchide
Doar lacrimile vad îşi cer...
Şi nu mai am nici ochi,
Nici gură...
Pe valul mării ce mă fură
Privirile nu-şi pot deschide
Decât fereastra dinspre cer...

poezie celebră de Elena Farago din Şoaptele amurgului (1920)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără cuvinte

Şi nu-i ştiută şoapta gândului - ci când
Stăpân se-nalţă dorul tăcerilor din minte,
E-un cântec ce nu-şi are nici nume, nici cuvinte
Nu-i rugă, şi nici jale, şi-i totuşi trist şi blând.

Şi nu mă-ncerc vreo vorbă să-i potrivesc, mă tem -
Că l-aş preface-n gânduri, şi gândurile dor,
Că-s răzvrătiri nebune adesea-n graiul lor,
Pe când supusă sorţii aşa-s şi doar te chem...

Îşi creşte vremea stavili pe drumul dintre noi
Şi tot mai greu le număr, şi-s tot mai ne-ndurate...
Ce bine le mai ştie tăcutul cânt pe toate
Şi nu ştiu cine-mi spune că îl ascultă doi...

poezie celebră de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anunţ matrimonial

te chem femeie nenumită
să-mi vii în visul nevisat,
dar la chemare rămâi surdă
şi uiţi, şi uiţi că te-am chemat.

te chem, te chem mereu, femeie
dar la chemare n-am ecou
şi dacă sterp rămâne visul
eu o să mi te chem din nou

să-mi vii femeie cu ochi verzi,
cu părul blond, picioare lungi
să-mi vii în visul nevisat
şi spleenul inimii s-alungi.

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi te chem

Şi te chem iubito... încă,
Cu-al tău trup să îmi fii leac,
Timpului... să dai poruncă,
A mai sta cu noi... un veac.

Şi te chem iubito... soare,
Cu-n surâs să mă topeşti,
Strălucindă ca o floare,
În amiezi... dumnezeeşti.

Şi te chem iubito... seara,
Să mă strângi năucitor,
Până va-nceta chitara
A mai plânge de-al tău dor.

Şi te chem... a câta oară
În adâncul unui vis,
A pătrunde fără scară,
Undeva... în paradis.

Şi te chem... cerul de plânge
Spre decembrie... târziu,
Să fii dorul ce mă strânge,
Eu... destinul tău... să fiu.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi mii

Şi mii de versuri noi eu aş putea pe oră
Şi mi-i că mai apoi nimenea nu mi-e soră.

Şi mii de mulţumiri eu aş putea a-ţi scrie
Şi mi-i că din priviri nu te-aş putea descrie.

Şi mii de împliniri eu ţi-aş putea aduce
Şi mi-i că mai apoi un altul te seduce.

Şi mii de planuri eu cu tine-aş putea face
Şi mi-i că prea uşor ai renunţa la pace.

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi iar mi-i sufletul la tine...

Şi iar mi-e sufletul la tine
Atât de-ntreg,
Atât de tot,
Că-mi sorb o lacrimă şi-mi pare
Că cere,
Mângâie,
Şi doare,
De parcă tu ai plâns-o-n mine,
De parcă ţi-am venit de tot.

Aşa! dă-mi mâinile-amândouă,
Şi ochii amândoi mi-i dă,
Deschişi adânc
Şi mult
Şi-aproape
Pân-vom închide-o sub pleoape
Aceeaşi stea topită-n două
De mult ce ia
De mult ce dă.

Şi cale gândului se-nchide
Doar lacrimile văd şi cer
Şi nu mai am nici ochi,
Nici gură.
Pe valul mării ce mă fură
Privirile nu-şi pot deschide
Decât fereastra dinspre cer.

poezie celebră de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greu mi-i

Greu mi-i, dragă, fără tine
Şi te chem de-atâtea ori -
Nu din zori şi până-n sară,
Ci din sară până-n zori...

antimetabolă epigramatică de George Topîrceanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creion

Obrajii tăi mi-s dragi
Cu ochii lor ca lacul,
În care se-oglindesc
Azurul şi copacul.

Surâsul tău mi-i drag,
Căci e ca piatra-n fund,
Spre care-noată albi
Peşti lungi cu ochi rotund.

Şi capul tău mi-i drag,
Căci e ca malu-n stuf,
Unde păianjeni dorm,
Pe zori făcute puf.

Făptura ta întreagă
De chin şi bucurie,
Nu trebuie să-mi fie,
De ce să-mi fie dragă?

poezie celebră de Tudor Arghezi din Cuvinte potrivite (1927)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creion

Obrajii tăi mi-s dragi
Cu ochii lor ca lacul,
În care se-oglindesc
Azurul şi copacul.

Surâsul tău mi-i drag,
Căci e ca piatra-n fund,
Sper care-noată albi
Peşti lungi cu ochi rotund.

Şi capul tău mi-i drag,
Căci e ca malu-n stuf,
Unde păianjeni dorm,
Pe zori făcute puf.

Făptura ta întreagă
De chin şi bucurie,
Nu trebuie să-mi fie,
De ce să-mi fie dragă?

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă pentru toamnele mele

Motto: Roadele creştine au şi ele toamnele lor.

Rupe-mi lanţurile, Doamne,
Lasă-mă să ies din mine
Şi mai dă-mi vreo două toamne,
Să-mi coc roadele creştine!

Inimii găseşte-mi cheie,
Că mi-i dăltuită-n piatră
Şi-i închisă-n ea o zmeie
Ce o ţine ferecată!

Şi odată ce-i deschisă,
Unge-mi-o cu sfânta-Ţi tină,
Dă-i speranţa cea promisă,
Umple-o, Doamne, de Lumină!

Dar Te tog să ai răbdare,
Dă-mi Lumina cu încetul,
Că-ntunericul mi-i mare
Şi-ndărătnicit procletul!

Şi lungeşte-Ţi mila, Doamne,
După cât de-ncet mi-i pasul,
Rabdă-mă vreo două toamne,
Până-mi hotărăşti ispasul!

rugăciune de Gheorghe Pârlea
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai...

Şi-n amurg, de noapte, plin
Tu mă chemi... de-ar fi să vin
Eu te chem... de-ar fi să mor
Caci totu-i trecător...
Şi te chem cât mai aproape, "Hai"
Nişte linişte să-mi dai...
Haide mamă, haide mamă
Tot acolo langă poartă,
Lângă casa din poveşti,
Fără a mai aştepta veşti,
De la ce-i ce nu mai sunt
Pe al patriei pământ.....
Şi te chem pe tine tată,
Să fim toţi, ca niciodată,
Printre picături de ploaie
Să notăm versuri pe foaie,
Şi să visăm la ce-i frumos
Şi să cad pe gânduri curios...

poezie de Mihaela Eva
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul şefilor hapsâni

Contrar uzanţei, pe şefi nu mi-i,, cinstesc''
Cum alţii-o fac, pupându-i des prin dos
Şi verde-n faţă, le spun că nu-i iubesc...
Aşa sunt eu de felul meu căpos!

Dar nici n-aştept să mi se dea vreun os,
Cu carne macră din plin mă hrănesc,
Contrar uzanţei, pe şefi nu mi-i,, cinstesc''
Cum alţii-o fac, pupându-i des prin dos.

Eu dacă aş putea i-aş trage-n ţeapă,
La fel ca Vodă-Ţepeş, nefiresc!
I-aş plânge mai apoi cu ochi de ceapă,
Căci ei de când se ştiu ne ţepuiesc...

Contrar uzanţei, pe şefi nu mi-i,, cinstesc''.

rondel de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu cu inima...

De un timp anume ştiu ce e suferinţa
din înşelăciune, iubire, durere sau credinţa,
toate le pun în vers, dar aş vrea să tac
îngerii nopţii îmi spun să mă împac,
cu gândul meu şi locul unde-mi aştern,
cu îngerul credincios, duios pe care eu îl chem,
ce m-ajută să scriu cu inima fiecare vers,
bună să vă fie azi inima, ca să dau un sens...

poezie de Eugenia Calancea (20 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plâng la fel ca voi...

mă împrăştii în cuvinte
şi m-adun şi iar m-adun,
multe nu le ţin nici minte,
se ard seci şi fără scrum,
dar m-apucă câte-o dată,
să le chem să-mi fac*- un vers
şi atunci aşa pe-o pată
câte-o poezie ţes...
nu-i minunea de pe lume,
e cum e, e nu ştiu cum,
e ceva ce n-are nume,
e din mine, e de-acum

mă împrăştii câte-o dată
şi chem luna şi-i şoptesc,
ea mă ştie ca o roată,
când cuvinte învârtesc
şi mă ştie singuratic,
doar cu ea eu mai vorbesc,
câte-o dată sunt apatic,
ea zâmbeşte, eu mocnesc
şi mă ştie din iubire
şi mă ştie din nevoi,
cu ea cad în amintire
şi-atunci plâng la fel ca voi..

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă-mi mamă povaţa ta

Pentru ce-am greşit în viaţă
te chem mamă lângă mine.
Te chem ca să-mi dai povaţă,
orice lucru să-l fac bine.
Să mă-înveţi cum să vorbesc,
cum să pun osul la muncă.
Cum pe oameni să-i iubesc,
fără să aştept poruncă.
În lume cum să mă port,
cum respectul să-mi câştig.
Cum să am în viaţă rost,
greutăţi cum să înving.
Tot de-acolo, de departe,
să-mi trimiţi mamă, te rog,
Din inima ta doar o parte
de iubire. Atâta tot.
Pe raza stelelor din noapte
sfatul tău vreau să-l primesc,
Să le fac bine pe toate,
şi fericit vreau să trăiesc.
Eu, de-aici, de pe pământ
cu drag cerul îl privesc.
Mă-închin sufletului tău sfânt,
cu mult respect îţi mulţumesc!

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă-mi aplec smerit genunchii...

Dacă-mi aplec smerit genunchii,
Şi mâinile mi le-mpreun
Nu mă gândesc să fie, Doamne,
Nici cel mai drept, nici cel mai bun...

Şi nu te rog să-i dai nici haruri,
Nici minte cine ştie cât...
Mi-ar fi destul să-l văd că-mi creşte
Nici prea frumos, nici prea urât;

Şi nu l-aş vrea nici prea cuminte,
Şi nici din cale-afar-nebun;
Nici prea de tot supus s-asculte,
Dar nici să râdă de ce-i spun.

Şi mai ales, aş vrea să simtă
În orice păs din trai, mereu,
Că cel mai credincios prieten
I-oi fi de-a pururi numai eu...

poezie celebră de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-i dor de tine

Mi-i dor de tine, draga mea,
Şi lumea-mi pare atât de mică,
Fără iubirea şi mângâierea ta,
De tot îmi este frică.

Mi-i dor de tine, draga mea,
Şi viaţa-mi pare ca o clipă,
De-aş putea zbura
Pe-a vântului aripă.

Să vin în miez de noapte
Ori în zori de zi,
Să-ţi spun cu dulce şoapte
Că fără tine nu pot trăi.

Mi-i dor de tine, draga mea,
Şi inima mă doare,
Ce mult aş vrea să fii a mea
O! tu raza mea de soare.

Dar totul e în zadar
Şi mie îmi pare atât de rău
Căci tu nu eşti lângă mine
Şi lângă tine nu sunt eu!

poezie de Vladimir Potlog (6 octombrie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fara cuvinte

Si nu-i stiuta soapta a gandului - ci cand
Stapan se-nalta dorul tacerilor din minte,
E-un cantec ce nu-si are nici nume, nici cuvinte
Nu-i ruga, si nici jale, si-i totusi trist si bland.

Si nu ma-ncerc vreo vorba sa-i potrivesc, ma tem -
Ca l-as preface-n ganduri, si gandurile dor,
Ca-s razvratiri nebune adesea-n graiul lor,
Pe cand supusa sortii asa-s si doar te chem…

Isi creste vremea stavili pe drumul dintre noi
Si tot mai greu le numar, si-s tot mai ne-ndurate…
Ce bine le mai stie tacutul cant pe toate
Si nu stiu cine-mi spune ca il asculta doi.

poezie celebră de Elena Farago
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-i dor...

Mi-i dor de tine, tare dor,
De amintiri lăsate-n zbor,
De frunza verde, cerul senin
Cuprins de marele destin.

Mi-i dor de zâmbete rotunde,
Flori înlăcrimate unde
Trupu-i cald şi timpul rece,
Clipa-n veşnicie trece.

Vom rodi trăgând spre noi
Urma iubirii în doi
Pe-un căruţ plin de cuvinte
Sub o candelă fierbinte?

Pot uita ce-a fost să fie
Aripa de poezie?
Plin de doruri mi-e dor,
Nu te uit chiar dacă mor!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!